KorAP: Find »[drukola/base=holism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...9 >

212 matches

Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737

de Eliott Sober 74, o discuție despre principalele asemenea structuri argumentative. Voi explora și implicațiile metodologice ale acestor scheme de argumentare. Astfel, argumentul cu privire la valorarea autonomă a întregilor, fundamental în etica mediului, va fi extins într-un capitol despre versiunile holismului și delimitările acestuia față de individualismul etic. De asemenea, voi lua în considerare, chiar de la bun început, trei probleme cu încărcătură epistemologică, distincția dintre nivelul descriptiv și cel normativ, problema demarcației și problema criteriului. Așa cum am mai precizat, în cadrul acestei discuții

[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
rănit dintr-o zonă sălbatică ar avea sens numai dacă am avea o lipsă de oameni, ceea ce nu ar fi cazul 95. Dar dacă presupunem că ecosistemele sunt prioritare față de ființele umane, atunci apar întrebări cu privire la temeiurile unei asemenea decizii. Holismul însuși duce la dileme etice care subminează însăși capacitatea sa de a rezolva în mod acceptabil unele conflicte etice. Problema alegerii este reconsiderată în raport cu situații de felul următor: dată fiind valoarea supremă a ecosistemului, decidem să salvăm un țânțar sau

[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
însăși capacitatea sa de a rezolva în mod acceptabil unele conflicte etice. Problema alegerii este reconsiderată în raport cu situații de felul următor: dată fiind valoarea supremă a ecosistemului, decidem să salvăm un țânțar sau un om? Chiar despre aceste probleme ale holismului voi discuta pe larg în capitolul următor. 3.2. Individualism și holism 3.2.1. Sursele științifice ale holismului Etica tradițională este individualistă în sensul considerării persoanei ca unitate ultimă a discursului etic și ca subiect evaluator care definește și

[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
Problema alegerii este reconsiderată în raport cu situații de felul următor: dată fiind valoarea supremă a ecosistemului, decidem să salvăm un țânțar sau un om? Chiar despre aceste probleme ale holismului voi discuta pe larg în capitolul următor. 3.2. Individualism și holism 3.2.1. Sursele științifice ale holismului Etica tradițională este individualistă în sensul considerării persoanei ca unitate ultimă a discursului etic și ca subiect evaluator care definește și recunoaște valoarea morală și ale cărui fapte pot fi evaluate din punct

[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
felul următor: dată fiind valoarea supremă a ecosistemului, decidem să salvăm un țânțar sau un om? Chiar despre aceste probleme ale holismului voi discuta pe larg în capitolul următor. 3.2. Individualism și holism 3.2.1. Sursele științifice ale holismului Etica tradițională este individualistă în sensul considerării persoanei ca unitate ultimă a discursului etic și ca subiect evaluator care definește și recunoaște valoarea morală și ale cărui fapte pot fi evaluate din punct de vedere moral. O alternativă biologistă la

[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
valoarea morală și ale cărui fapte pot fi evaluate din punct de vedere moral. O alternativă biologistă la individualismul etic centrat pe persoană ar putea fi luată în considerare, dar nu cred că aceasta este calea neutralizării entuziasmului teoretic pentru holism 96. Deși disputa dintre individualism și holism este mai veche în științele sociale, abia etica mediului aduce această dispută pe terenul eticii. Dilema dintre individualism și holism în etica mediului este de regulă pusă în legătură cu noul mod de a gândi

[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
fi evaluate din punct de vedere moral. O alternativă biologistă la individualismul etic centrat pe persoană ar putea fi luată în considerare, dar nu cred că aceasta este calea neutralizării entuziasmului teoretic pentru holism 96. Deși disputa dintre individualism și holism este mai veche în științele sociale, abia etica mediului aduce această dispută pe terenul eticii. Dilema dintre individualism și holism în etica mediului este de regulă pusă în legătură cu noul mod de a gândi specific științelor vieții. Cu atât mai mult

[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
în considerare, dar nu cred că aceasta este calea neutralizării entuziasmului teoretic pentru holism 96. Deși disputa dintre individualism și holism este mai veche în științele sociale, abia etica mediului aduce această dispută pe terenul eticii. Dilema dintre individualism și holism în etica mediului este de regulă pusă în legătură cu noul mod de a gândi specific științelor vieții. Cu atât mai mult, ecologia presupune un nou mod de gândire, bazat pe știință, prin delimitare și în opoziție față de cel newtonian, în principal

[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
vieții. Cu atât mai mult, ecologia presupune un nou mod de gândire, bazat pe știință, prin delimitare și în opoziție față de cel newtonian, în principal holistic și sistemic, bazat pe recunoașterea statutului special al întregilor și sistemelor. Sursele științifice ale holismului în etica mediului sunt evidente. Științele vieții produc o schimbare radicală prin regândirea poziției omului în univers, prin trecerea de la situarea omului în separație față de natură la înțelegerea sa ca parte a universului, înțeles ca individ care se află prins

[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
sale și de a decide în ce direcție să acționeze, dacă să facă binele sau răul. În concluzie, etica mediului și politicile de mediu au nevoie de ipoteza holistă pentru a putea fi concepute coerent. 3.2.2. Sensuri ale holismului Eticienii mediului folosesc termenul de holism în mai multe sensuri și în diverse contexte. Voi deosebi între câteva dintre acestea, așa cum apar ele în literatura de specialitate. Mai întâi, deosebesc între holismul practic și holismul etic. Eticienii atribuie valoare intrinsecă

[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
ce direcție să acționeze, dacă să facă binele sau răul. În concluzie, etica mediului și politicile de mediu au nevoie de ipoteza holistă pentru a putea fi concepute coerent. 3.2.2. Sensuri ale holismului Eticienii mediului folosesc termenul de holism în mai multe sensuri și în diverse contexte. Voi deosebi între câteva dintre acestea, așa cum apar ele în literatura de specialitate. Mai întâi, deosebesc între holismul practic și holismul etic. Eticienii atribuie valoare intrinsecă întregilor ca atare, comunității biotice și

[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
fi concepute coerent. 3.2.2. Sensuri ale holismului Eticienii mediului folosesc termenul de holism în mai multe sensuri și în diverse contexte. Voi deosebi între câteva dintre acestea, așa cum apar ele în literatura de specialitate. Mai întâi, deosebesc între holismul practic și holismul etic. Eticienii atribuie valoare intrinsecă întregilor ca atare, comunității biotice și ecosistemelor, și consideră că întregii sunt prioritari în raport cu indivizii, în timp ce practicienii consideră că este necesar, numai dintr-o perspectivă managerială, să considerăm întregii biologici ca sisteme

[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
3.2.2. Sensuri ale holismului Eticienii mediului folosesc termenul de holism în mai multe sensuri și în diverse contexte. Voi deosebi între câteva dintre acestea, așa cum apar ele în literatura de specialitate. Mai întâi, deosebesc între holismul practic și holismul etic. Eticienii atribuie valoare intrinsecă întregilor ca atare, comunității biotice și ecosistemelor, și consideră că întregii sunt prioritari în raport cu indivizii, în timp ce practicienii consideră că este necesar, numai dintr-o perspectivă managerială, să considerăm întregii biologici ca sisteme complexe, fără a

[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
teza priorității acestora în raport cu părțile din alte puncte de vedere. După Bryan Norton, Aldo Leopold ar fi un holist practician prin excelență 102, deși cei mai mulți teoreticieni ai mediului îl consideră un holist etician. Reprezentativ pentru a această interpretare etică a holismului lui Leopold este J. Baird Callicott. Callicott pornește de la land ethic a lui Aldo Leopold ca exemplaritate și identifică etica mediului cu holismul. Pe această bază, el vede o contradicție intolerabilă între individualism și etica holistă a mediului deoarece bunăstarea

[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
deși cei mai mulți teoreticieni ai mediului îl consideră un holist etician. Reprezentativ pentru a această interpretare etică a holismului lui Leopold este J. Baird Callicott. Callicott pornește de la land ethic a lui Aldo Leopold ca exemplaritate și identifică etica mediului cu holismul. Pe această bază, el vede o contradicție intolerabilă între individualism și etica holistă a mediului deoarece bunăstarea comunității ecosistemice ca atare nu este reductibilă la suma bunăstării indivizilor. Dimpotrivă, în anumite împrejurări, bunăstarea comunității poate fi în contradicție cu bunăstarea

[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
este reductibilă la suma bunăstării indivizilor. Dimpotrivă, în anumite împrejurări, bunăstarea comunității poate fi în contradicție cu bunăstarea unor indivizi. Or, din punct de vedere ecosistemic, bunăstarea întregului are prioritate față de părțile sale103. Dacă așa stau lucrurile, atunci recunoaștem că holismul etic are sarcina de a explica în ce fel putem justifica semnificația etică asociată scopului de a proteja mediul natural, adică, în primul rând, de a proteja cu prioritate ecosistemele ca întreg sau, mai mult decât atât, de a proteja

[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
de diferită de omul adult normal, poate avea interese, fie să identificăm un alt criteriu decât cel al eticii tradiționale pentru a atribui valoare intrinsecă ecosistemelor 105. Varner consideră că aceste sarcini nu pot fi îndeplinite, ceea ce duce la abandonarea holismului în favoarea individualismului. Adepții individualismului acordă demnitate morală numai organismelor înzestrate cu sensibilitate. Acesta este cazul lui Peter Singer și, în general, al adepților ideii de eliberare a animalelor, pe când teoreticienii mediului propun o etică de tip holist. În cazul individualismului

[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
în care statistica transformă realitatea și instituie o realitate statistică. Este acceptabilă oare această consecință a individualismului? Nu cumva individualismul acceptă drept morală acest gen de diferențiere între indivizii care aparțin unei aceleiași clase? Nu este însă clar cum rezolvă holismul o situație de acest fel în care unii indivizi au avantaje față de ceilalți. Aducerea în discuție a oricărui gen de egalitarism nu este o soluție admisibilă din mai multe perspective, inclusiv aceea a propriilor experiențe istorice. Teoria evoluționistă a lui

[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
indivizi au avantaje față de ceilalți. Aducerea în discuție a oricărui gen de egalitarism nu este o soluție admisibilă din mai multe perspective, inclusiv aceea a propriilor experiențe istorice. Teoria evoluționistă a lui Darwin reprezintă un alt element în disputa dintre holism și individualism. Dar de partea cui? Care ar fi legătura dintre teoria selecției naturale și moralitate? Un răspuns posibil 106 ar fi acela că grupurile care sunt coezive din punct de vedere moral, adică acelea în care indivizii se află

[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
se află în relație de simpatie unii cu alții, au un avantaj în procesul selecției asupra altor grupuri mai puțin coezive moral. De aceea, putem spune că selecția întărește sentimentele morale, dar aceasta nu implică logic nimic cu privire la disputa dintre holismul și individualismul etic. Dacă am reuși să argumentăm în favoarea tezei că holismul biologic presupus de teoria evoluționistă poate fi corelat cu holismul moral, atunci am fi îndreptățiți să susținem că am formulat un argument împotriva individualismului. Dar ceea ce beneficiază de

[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
în procesul selecției asupra altor grupuri mai puțin coezive moral. De aceea, putem spune că selecția întărește sentimentele morale, dar aceasta nu implică logic nimic cu privire la disputa dintre holismul și individualismul etic. Dacă am reuși să argumentăm în favoarea tezei că holismul biologic presupus de teoria evoluționistă poate fi corelat cu holismul moral, atunci am fi îndreptățiți să susținem că am formulat un argument împotriva individualismului. Dar ceea ce beneficiază de susținere este mai degrabă distincția clarificatoare dintre holismul biologic și holismul moral

[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
De aceea, putem spune că selecția întărește sentimentele morale, dar aceasta nu implică logic nimic cu privire la disputa dintre holismul și individualismul etic. Dacă am reuși să argumentăm în favoarea tezei că holismul biologic presupus de teoria evoluționistă poate fi corelat cu holismul moral, atunci am fi îndreptățiți să susținem că am formulat un argument împotriva individualismului. Dar ceea ce beneficiază de susținere este mai degrabă distincția clarificatoare dintre holismul biologic și holismul moral. Mai mult decât atât, nu putem arăta cu argumente solide

[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
argumentăm în favoarea tezei că holismul biologic presupus de teoria evoluționistă poate fi corelat cu holismul moral, atunci am fi îndreptățiți să susținem că am formulat un argument împotriva individualismului. Dar ceea ce beneficiază de susținere este mai degrabă distincția clarificatoare dintre holismul biologic și holismul moral. Mai mult decât atât, nu putem arăta cu argumente solide că holismul biologic este incompatibil cu individualismul moral. În fine, dacă luăm în considerare contextul cultural în care Darwin a elaborat teoria evoluționistă, atunci avem motive

[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
că holismul biologic presupus de teoria evoluționistă poate fi corelat cu holismul moral, atunci am fi îndreptățiți să susținem că am formulat un argument împotriva individualismului. Dar ceea ce beneficiază de susținere este mai degrabă distincția clarificatoare dintre holismul biologic și holismul moral. Mai mult decât atât, nu putem arăta cu argumente solide că holismul biologic este incompatibil cu individualismul moral. În fine, dacă luăm în considerare contextul cultural în care Darwin a elaborat teoria evoluționistă, atunci avem motive să-l situăm

[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
atunci am fi îndreptățiți să susținem că am formulat un argument împotriva individualismului. Dar ceea ce beneficiază de susținere este mai degrabă distincția clarificatoare dintre holismul biologic și holismul moral. Mai mult decât atât, nu putem arăta cu argumente solide că holismul biologic este incompatibil cu individualismul moral. În fine, dacă luăm în considerare contextul cultural în care Darwin a elaborat teoria evoluționistă, atunci avem motive să-l situăm în tradiția lui Hume și Smith a unei abordări individualiste a sentimentelor morale

[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]