68 matches
-
climă rece cu cele actuale și s-a mers pe două variante: una strâns legată de procesul neolitizării societății umane, iar alta bazată pe latura climatică, sfârșitul ultimei glaciațiuni (Würm), însă ambele au fost considerate nesatisfăcătoare. Cert este că în Holocen, intervalul cel mai recent din istoria geologică a Pământului și, implicit, cel mai apropiat de noi, se constată apariția faunei actuale, ce poate fi apreciată cu aproximație (potrivit studiilor palinologice, limita dintre cele două „perioade” glaciare fiind produsă între ceea ce
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
actuale, ce poate fi apreciată cu aproximație (potrivit studiilor palinologice, limita dintre cele două „perioade” glaciare fiind produsă între ceea ce specialiștii definesc episodul pinetelor cu molidișe puține din faza pinului - ultima fază a Pleistocenului și faza pin-molid - prima fază a Holocenului), dar fără o încadrare cronologică precisă. Studiul materialului paleofaunistic din unele așezări ale Evului Mediu timpuriu (Gara-Banca, Bârlad-Prodana) probează existența câtorva din mamiferele sălbatice menționate, precum bourul (Bos primigenius), cerbul (Cervus elaphus), căpriorul (Capreolus capreolus), porcul mistreț (Sus scrofa), lupul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mult mai spre est, cu câțiva kilometri, la nivelul Dealului Dumbrava (240 m) (C. Martiniuc - V. Băcăuanu, 1965). Apoi treptat-treptat în preistocenul mediu și superior, Bahluiul s-a deplasat mai spre vest, depunând aluviunile din Dealul Morii (204 m). În holocen deplasarea s-a făcut și mai spre vest, în sectorul șesului actual de la Ceplenița Cotnari. Această deplasare este rezultatul retragerii treptate spre vest a coastei Dealului Mare, cu apariția și lărgirea depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Și afluenții principali ai Bahluiului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
deplasat mai la vest, formându-și un curs paralel cu coasta Cotnarilor de la poala de răsărit a Dealului Țiglaele lui Baltă, pe direcția nord-vest spre sud-est și ajungând să se verse în Bahlui, în apropiere de gara Cotnari. Recent, în holocenul superior, Buhalnița a fost captată de către un afluent al Bahluiului în dreptul localității Ceplenița și astfel și-a părăsit vechea vale de la poalele Dealului Țiglaele lui Baltă, schimbându-și traseul pe direcția vest-est, între Dealul lui Vodă și dealul Babanului (V.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pliocenului și începutul cuaternarului (C. Martiniuc, 1965; V. Băcăuanu, 1980). Captările fluviale Cele mai importante fenomene de captare s-au produs pe latura de vest a bazinului hidrografic al râului Bahlui, în zona Ceplenița-Cotnari. Astfel, pârâul Buhalnița, care curgea în holocenul inferior prin regiunea joasă dintre Dealul Țiglaele lui Baltă și Dealul Babanului ajungând în Bahlui la sud de gara Cotnari, a fost captat . Valea decapitată, lipsită de o scurgere permanentă, păstrează încă caracteristicile unei văi formate de un râu permanent
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de la poalele Dealului Țiglaele lui Baltă, apare mult prea largă și fără o regiune de izvoare, fiind acoperită cu aluviuni și coluviuni până în zona șeii de captare. Un fenomen similar de captare, de proporții mai mici, s-a petrecut în holocen, ceva mai la sud, cu pârâul Graurului. Acesta, anterior captării, curgea prin partea de nord-vest a Dealului Furcilor-Cotnari și după confluența cu valea Ungurilor (Cotnari) se îndrepta spre est (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). Glacisurile În bazinul hidrografic al râului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
253 Pentru o discuție despre sintagma "prezent gnomic", vezi Günter Steinberg, Erlebte Rede. Ihre Eigenart und ihre Formen in neuerer deutscher, französischer und englischer Erzählliteratur, Göppingen, 1971, 225 ș.u. 254 Max Frisch, Montauk, rom. în Montauk. Omul apare în Holocen. Barbă-Albastră, trad. de Ondine-Cristina Dascălița, Polirom, 2004, 129-130. 255 Vezi V. Șklovski, Theorie der Prosa, și Renate Lachmann, "Die "Verfremdung" und das "Neue Sehen" bei Viktor Šklovskij", Poetica 3 (1970), 226-249. 256 Max Frisch, Montauk, rom. în Montauk. Omul apare
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
trad. de Ondine-Cristina Dascălița, Polirom, 2004, 129-130. 255 Vezi V. Șklovski, Theorie der Prosa, și Renate Lachmann, "Die "Verfremdung" und das "Neue Sehen" bei Viktor Šklovskij", Poetica 3 (1970), 226-249. 256 Max Frisch, Montauk, rom. în Montauk. Omul apare în Holocen. Barbă-Albastră, trad. de Ondine-Cristina Dascălița, Polirom, 2004, 116. 257 Ibid., 84-85. 258 Ibid., 109. 259 Ibid. 260 Samuel Beckett, Molloy. Malone Dies. The Unnamable, Londra, 1959, 345. 261 Opoziția lui Brooks și Warren, "analiză interioară a întîmplărilor" "observație exterioară a
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
homo, a apărut odată cu începutul Pleistocenului, acum 1.8-2 milioane de ani. Trecerea de la societatea de tip vânători-culegători la cea de agricultori s-a petrecut abia în urmă cu aproximativ 10 000 de ani; este puțin probabil ca această perioadă, Holocenul, de aproximativ 20 de generații, să fi generat structuri cognitive cu rol adaptativ. Așadar, raportat la Pleistocen, experiența noastră în Holocen este una recentă, neconcretizându-se încă în structuri cognitive adaptative. Plastic spus, avem o minte de Pleistocen în Holocen
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
agricultori s-a petrecut abia în urmă cu aproximativ 10 000 de ani; este puțin probabil ca această perioadă, Holocenul, de aproximativ 20 de generații, să fi generat structuri cognitive cu rol adaptativ. Așadar, raportat la Pleistocen, experiența noastră în Holocen este una recentă, neconcretizându-se încă în structuri cognitive adaptative. Plastic spus, avem o minte de Pleistocen în Holocen! Pentru a se dezvolta noi structuri cognitive adaptative, condițiile de mediu din Holocen ar fi trebuit să fie: (1) noi; (2
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Holocenul, de aproximativ 20 de generații, să fi generat structuri cognitive cu rol adaptativ. Așadar, raportat la Pleistocen, experiența noastră în Holocen este una recentă, neconcretizându-se încă în structuri cognitive adaptative. Plastic spus, avem o minte de Pleistocen în Holocen! Pentru a se dezvolta noi structuri cognitive adaptative, condițiile de mediu din Holocen ar fi trebuit să fie: (1) noi; (2) relativ constante; (3) relevante pentru reproducere; și (4) solicitante pentru dezvoltarea de structuri cognitive noi. Schimbările din Holocen însă
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
adaptativ. Așadar, raportat la Pleistocen, experiența noastră în Holocen este una recentă, neconcretizându-se încă în structuri cognitive adaptative. Plastic spus, avem o minte de Pleistocen în Holocen! Pentru a se dezvolta noi structuri cognitive adaptative, condițiile de mediu din Holocen ar fi trebuit să fie: (1) noi; (2) relativ constante; (3) relevante pentru reproducere; și (4) solicitante pentru dezvoltarea de structuri cognitive noi. Schimbările din Holocen însă sunt adesea atât de rapide (de exemplu, Galaxia Gutenberg-Galaxia Marconi-Galaxia Gates), încât selecția
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
în Holocen! Pentru a se dezvolta noi structuri cognitive adaptative, condițiile de mediu din Holocen ar fi trebuit să fie: (1) noi; (2) relativ constante; (3) relevante pentru reproducere; și (4) solicitante pentru dezvoltarea de structuri cognitive noi. Schimbările din Holocen însă sunt adesea atât de rapide (de exemplu, Galaxia Gutenberg-Galaxia Marconi-Galaxia Gates), încât selecția naturală nu s-a putut concretiza. Spre exemplu, au existat puține schimbări la nivel biologic în ultimii 10 000 de ani; aborigienii australieni au fost relativ
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Paleoliticului superior și începutul Mezoliticului. Semnele apariției sale sunt date de „înflorirea culturii aurigniciene”, moștenită de la neanderthalieni, și de crearea unor culturi noi precum cea magdaleniană (Franța), solutreană (Franța), hamburghiană (Germania). Cu Mezoliticul a debutat, din punct de vedere climateric, Holocenul, în care trăim și astăzi. Cro-Magnonii par a fi primii bipezi umanoizi care au abolit canibalismul și au constituit comunitatea migratoare și culturi bazate pe spiritualitate religioasă; spre sfârșitul Mezoliticului, ei au descoperit agricultura și s-au sedentarizat, construind primele
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Depozitele cuprind un complex de argile și marne cu alternanțe de nisipuri, iar pe alocuri se adaugă orizonturi subțiri de gresii, calcare și conglomerate. Pe Valea Siretului, Jijiei și Bahluiețului se găsesc depozite aluvionare, eoliene și de luncă ce aparțin Holocenului Superior. Resursele subsolice sunt mai puțin variate și cuprind roci utile, materiale de construcții și ape minerale. Se găsesc calcare oolitice și gresii calcaroase în dealurile din sud și vest (Deleni, Strunga etc.), argile (Ciurea, Podu Iloaiei), nisip cuarțos (Lespezi
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia riverane marilor râuri (Ulmenion minoris). Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: aria este amplasată în albia minoră și în cea majoră a râului Prut; este sedimentară, de vârsta holocenului superior. b) Aspecte pedologice: reprezentate prin aluviuni grosiere la bază și mijlocii spre fine la suprafață. c) Aspecte hidrologice: râu îndiguit; prin barajul Stânca-Costești se reglează debitul, evitându-se inundațiile. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
puțin pentru ultimele faze glaciare, și creșterii intensității lor; faza Würm3 coborând nivelul Mării Negre cu peste două sute de metri față de actual. Delta este o formațiune hidrografică destul de recentă, în raport cu vârsta Dunării Inferioare, care are vârsta Cuaternarului. Delta are doar vârsta Holocenului, de numai 10 000-12 000 ani durată. La începutul actualei interglaciații - Holocenul, pe locul Deltei actuale, se afla un golf prelung al Mării Negre, începînd cam din zona Ceatalului Izmail-Tulcea. Din apele acestui golf nu răsăreau decât, ca niște insule acoperite
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
nivelul Mării Negre cu peste două sute de metri față de actual. Delta este o formațiune hidrografică destul de recentă, în raport cu vârsta Dunării Inferioare, care are vârsta Cuaternarului. Delta are doar vârsta Holocenului, de numai 10 000-12 000 ani durată. La începutul actualei interglaciații - Holocenul, pe locul Deltei actuale, se afla un golf prelung al Mării Negre, începînd cam din zona Ceatalului Izmail-Tulcea. Din apele acestui golf nu răsăreau decât, ca niște insule acoperite cu loess, unii martori de eroziune de origine continentală, care acum formează
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]