134 matches
-
îngust adaptaționistă. Gould atrăgea atenția și asupra faptului că, odată cu creșterea complexității unor organe, crește și frecvența apariției de caracteristici care nu au o utilitate adaptativă directă, dar pot căpăta o asemenea utilitate în viitor. Creșterea progresivă a mărimii creierului hominizilor a putut avea loc sub presiunea selecției naturale, în virtutea avantajelor adaptative pe care le-a oferit. Dar dezvoltarea unui organ de o asemenea complexitate cum este creierul implică și multe „arcuri de boltă“, adică structuri care iau naștere din rațiuni
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mărunt lucru din ce i s-a-ntîmplat uneori chiar pe propria-i piele. O modestă propunere-rugăminte pe care aș adresa-o divinității ar fi aceea de a Înfăptui un miracol ușor, nepretențios, prin care să facă să dispară orice diferențe Între hominizi, toți căpătînd astfel același caracter, aceleași Înclinații, aceeași figură, poate și sex. Astfel, s-ar crea o lume de identitate nulă, identică și ideală. Nu confuzia, ci bunăstarea prin sinonimie absolută ar domni pretutindeni. Bineînțeles, acum că-l trăiesc după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
acopere Întreaga planetă, găurind stratul de ozon și așa găurit, să distrugă specii neașteptate de animale, pădurile și În special creierul plăpînd al regelui naturii. Decerebrat, regele pare mai uman, mai familiar. Ultimul serial aruncat drept În inima palpitîndă a hominizilor regali de către protevara (cuvînt injurios de tip parolă care, din pricina medianului te, incită la producerea de expresii din argoul dacic; Înlocuiți vara cu verbul național de pe ziduri și mausolee și veți cîștiga un milion de lei plus o tigaie) este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nu era mai important decât copacul, nici ploaia decât tigrul cu colți- sabie, iar ființa umană însăși se percepea pe sine ca parte neprivilegiată a naturii, căutând umăr la umăr cu porcul-spinos rădăcini comestibile. A venit însă ziua când un hominid sau mai mulți au ales ceva din universul înconjurător, simțind nevoia să- i atribuie o condiție supranaturală, de principiu născător, ordonator și diriguitor al întregii lumi. Putea fi soarele, putea fi pământul, strămoșul, vântul, ursul, un copac enorm, un lac
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de grupuri cu efective numeroase, numărând cel puțin câteva zeci de indivizi de ambe sexe, patrilocale sau matrilocale. Posibilitatea apariției unor asocieri relativ durabile între indivizii de sexe opuse este credibilă, deși șansele instituționalizării acesteia sunt minime. Propensiunea etologică a hominidelor către realizarea de alianțe tranzitorii a reprezentat, cu siguranță, mecanismul esențial în descurajarea tendințele egoiste, cel puțin în privința împărțirii hranei, echilibrând aportul nutrițional cotidian și stabilizând o formulă socială in nuce „egalitară” (Marlowe 2005). Fie și din rațiuni de succes
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
care, suntem nevoiți să o constatăm retrospectiv, beneficiau totuși de sprijinul grupului, ca și, cel puțin ocazional, bătrânii sau handicapații fizic (Trinkaus & Shipman 1993). Este evident că sunt tocmai rigorile subzistenței pur vânătorești a Neanderthalienilor, foarte diferită de cea a hominidelor anterioare, cele care ridică cele mai mari probleme pentru reconstituirea organizării lor sociale. Ce-i drept, puține dovezi morfologice sau arheologice susțin o diviziune clară a activităților la omul de Neanderthal (Kuhn & Stiner 2006; Soffer 1994, 2009), robustețea scheletelor ambelor
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
corpuscul-undă și legea incertitudinii a lui Heisenberg. Neuroștiințele cognitive moderne se opun ideii carteziene despre absența gândirii la animale. Cimpanzeul, în lupta sa de adaptare și supraviețuire la condițiile naturii înconjurătoare, dezvoltă forme rudimentare de gândire, dovedite azi experimental. Cimpanzeul hominid, prin sunete izolate, care anunță colectivului primejdia, prezintă forme primitive de vorbire, care sunt procese de gândire. Genomul uman (descoperit în anul 2000) dovedește asemănarea covârșitoare dintre genomul cimpanzeului și al omului, ele diferind cu mai puțin de 2%. Filmul
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
fi despărțită de percepție. Crearea acestei noțiuni abstracte, care nu are corespondent în realitatea percepută, a permis separarea cunoașterii de atributul ei - conștiința. Există dovezi despre apariția unor forme elementare de cunoaștere și conștiință la mamiferelele superioare și la cimpanzeul hominid. Cunoașterea și conștiința au o epistemologie (o natură) și o hermeneutică (o interpretare) comună. Tratarea lor individuală a rezultat din separarea subiectivității de obiectivitate, având ca rezultat incertitudinea în cunoașterea conștientă a lumii. Filosoful raționalist René Descartes a exprimat incertitudinea
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
parte din îndoieli. Acumularea cunoașterii și conștiinței intuitiv-deductive conduce, în sute de mii de ani, la dezvoltarea și apariția de noi arii în creierul uman. Modificările anatomice ale creierului uman sunt transmisibile generațiilor următoare prin molecula de ADN. Modificarea creierului hominid a fost dovedită de descoperirea (la Toumai) lângă Chad (în anul 2001), de către un grup de paleontologi francezi, a fosilei unui hominid apreciat a fi trăit în urmă cu 6 milioane de ani, asemănător celui descoperit în Kenya în anul
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
în creierul uman. Modificările anatomice ale creierului uman sunt transmisibile generațiilor următoare prin molecula de ADN. Modificarea creierului hominid a fost dovedită de descoperirea (la Toumai) lângă Chad (în anul 2001), de către un grup de paleontologi francezi, a fosilei unui hominid apreciat a fi trăit în urmă cu 6 milioane de ani, asemănător celui descoperit în Kenya în anul 2000. Craniul din Toumai (imaginea de sus) și craniul omului modern (imaginea de jos) Științele reprezintă traducerea funcției înnăscute a creierului hominid
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
hominid apreciat a fi trăit în urmă cu 6 milioane de ani, asemănător celui descoperit în Kenya în anul 2000. Craniul din Toumai (imaginea de sus) și craniul omului modern (imaginea de jos) Științele reprezintă traducerea funcției înnăscute a creierului hominid de a cunoaște. Complexitatea dezvoltării lor a condus la nașterea taxologiei științelor . Spiralogia conceptualizează evoluția cunoașterii și conștiinței cu o "spirală". Personalitățile care construiesc "spirala" evoluției științifice (oamenii de știință) se împart în două categorii: paradigmatică (personalități pe care istoria
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
asemănătoare celei din structura genelor implicate în dezvoltarea embrionară. Mutații ale acestei gene sunt răspunzătoare de anumite tulburări motorii ereditare de vorbire. Descoperirea acestei gene va servi la stabilirea perioadei în care au apărut primele forme de vorbire articulată la hominizi. Primele elemente ale limbajului apar, pe scara evoluției cimpanzeu-om, în perioada ultimilor 50.000-60.000 de ani. În ultimii 5000 de ani ai acestei lungi perioade cu genom identic, are loc un progres foarte accelerat, de diversificare a limbajelor
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
stabilirea, în timp istoric, a momentului în care mutațiile au condus la apariția lui Homo Sapiens. Studiile genomice comparative vor conduce la stabilirea "genelor esențiale ale vieții", gene care, probabil, au rămas identice timp de 83 de milioane de ani. Hominidul "om" apare ca o mutație a cimpanzeului, în urmă cu 7 de milioane de ani (figura de mai sus). Hominidul "Neandertal" a trăit în paralel cu omul o perioadă de timp, dar s-a stins, lăsând cucerirea planetei, în exclusivitate
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
conduce la stabilirea "genelor esențiale ale vieții", gene care, probabil, au rămas identice timp de 83 de milioane de ani. Hominidul "om" apare ca o mutație a cimpanzeului, în urmă cu 7 de milioane de ani (figura de mai sus). Hominidul "Neandertal" a trăit în paralel cu omul o perioadă de timp, dar s-a stins, lăsând cucerirea planetei, în exclusivitate, lui Homo Sapiens, ființă cu o capacitate superioară de adaptare și creație (Yuval Noah Harari 5). Primii hominizi trăiau în
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
mai sus). Hominidul "Neandertal" a trăit în paralel cu omul o perioadă de timp, dar s-a stins, lăsând cucerirea planetei, în exclusivitate, lui Homo Sapiens, ființă cu o capacitate superioară de adaptare și creație (Yuval Noah Harari 5). Primii hominizi trăiau în Africa. Datorită migrațiilor și proceselor de adaptare, Homo Sapiens s-a diferențiat, în ultimul sfert de milion de ani, în oameni de culoare neagră, albă și galbenă. Diferențele genetice dintre ei sunt neesențiale și numai un infim material
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
al dinamicii cosmice. Creierul anatomohistologic și cuantic reprezintă infrastructura cunoașterii și conștiinței. Creierul este organul guvernator și elitist al omului; prin el cunoaștem și avem conștiința cunoașterii, prin el gândim și prin el creăm tot timpul vieții, de la stadiul de hominizi la cel de laureați Nobel. Cercetările arheologice au descoperit, în sudul Franței, picturile murale din peștera Chauvet. Aceste picturi minunează lumea artistică modernă și pe cei mai severi critici de artă, care nu înțeleg cum a fost posibilă o asemenea
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
simplu: a jertfit un animal. Discuțiile dintre antropologi, medici, filosofi și parlamentari sunt captivante și pline de sevă, dar incapabile să ajungă la o concluzie finală, deoarece nimeni nu a putut stabili în ce constă esența umană a unei creaturi. Hominizii au apărut în urmă cu 2 milioane de ani, dar transformările genomice au continuat până acum 200.000 de ani. Condițiile apariției limbajului existaseră, deoarece trebuie făcută o distincție între vorbire și limbaj. Limbajul nu este în mod necesar vorbit
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
fețe (care exprimă frica) nu sunt recunoscute de bolnav, datorită funcției deficitare a amigdalelor Această descoperire aduce în discuție problema instinctelor, deoarece frica este considerată de majoritatea cercetătorilor un comportament complex, înnăscut, comun unei specii biologice. Charles Darwin atestă apartenența hominidului la regnul animal (în cartea The Expression of Emotions in Man and Animals, publicată în 1872). Interesantă este observația cercetătorilor Robert Plutchik și Nico Frijda (1983) despre asocierea progresivă odată cu urcarea pe scara evoluției, a expresiei instinctelor de către față, cu
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
proiectului Human Brain Project. 2 Proiectul de cercetare Lower Danube Survey (LoDanS) are ca obiect de cercetare descoperirea și sondarea mai multor așezări paleolitice în regiunea Dunării de Jos, pentru a stabili, prin mijloace moderne, diferitele etape istorice ale evoluției hominidelor. 3 Gena Forkhead box protein P2, cunoscută ca FOXP2, localizată în cromozomul 7 (7q31, SPCH1 locus), face parte din grupul de factori de transcripție FOX, responsabili de regularizarea expresiei genelor. Proteina conține poliglutamină, zinc și leucin zipper. Mutația acestei gene
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
morții, ca o formă a resemnării fataliste sau, ca În cazul lui Preda, o reînscriere În „cumințenia naturii”. Eu, În ceea ce mă privește, nu cred că mai avem ce face acum, după cele câteva milioane de ani de când, se pare, hominizii s-au separat decis și ireversibil de congenerii lor, cu frumoasa, păstoreasca „cumințenie a naturii”. Dar, În afară de cele două poziții antinomice - acceptarea „senină” a morții și resemnarea În fața ineluctabilului -, mai există și o a treia, poziția nietzscheniană, aș numi-o
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
globulară și sticloasă care ne Înconjoară În nopțile de august - sticloasă și globulară din cauza limitei senzorilor noștri care, vrând să ne apere, falsifică „poetic” nu puține lucruri! - ne impun, În sensul cel mai adânc, cel al reprezentanței; pe care noi, hominizii, o putem efectua doar prin expresivitate! Noi trebuie să suportăm disproporția, sublimul acceptat și Înțeles, noi trebuie să-l exprimăm cu mijloacele care ne stau la Îndemână, dintre care, bineînțeles, logosul, Cuvântul, se pare că este, dacă nu cel mai
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de cea pe care o atribuim unor popoare exotice, relația dintre cele două tipuri de societate este în realitate mai complexă. Nu știm mare lucru despre lunga perioadă de două sau trei milioane de ani la începutul căreia au apărut hominizii, dar sîntem mai bine informați în ceea ce privește ultimii o sută sau două sute de mii de ani. Or, totul demonstrează că, în cursul acestei perioade, tehnicile nu au evoluat în mod regulat. Evoluția a fost discontinuă ; salturi înainte au alternat cu lungi
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Doar că i s’a rupt coada. În sânge avea Însă o poveste similară: cu un pește aruncat din cunoscuta mare pe necunoscutul, enigmaticul uscat; acela s’a descurcat și, câteva sute de milioane de ani mai târziu relua, ca hominid, experiența. Încetul cu Încetul, orizontul omului s’a lărgit, pe uscat, pe mare, În aer. Dar, de fiecare dată, tot ce se afla dincolo de frontiera cunoașterii rămânea antitetică enigmă; o prezență mai frecventă decât ne dăm seama, fie materializată - o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și în etapa fetală, iar acum 35-50 milioane de ani o nouă duplicație genică s-a finalizat cu diferențierea genei pentru catena δ-globinică, aceasta fiind menținută în liniile evolutive care au condus la diferențierea marilor maimuțe antropoide, precum și la spița hominidelor (Weatherall, 2001). 16.1.4. REGLAREA ACTIVITĂȚII GENELOR PENTRU CATENELE GLOBINICE La bacterii genele sunt organizate în unități transcripționale multicistronice numite operoni și sunt transcrise coordonat în ARNm policistronic, purtător de mesaj genetic pentru mai multe catene polipeptidice. În general
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
of the mother tongue). 230 V., printre altele, Greenberg, 2000, p. 139. 231 V. Ruhlen 19871, 19912. 232 Cercetări mai recente vorbesc, de fapt, de două "ieșiri" din Africa: prima a avut loc în urmă cu 800.000 de ani, hominizii răspîndindu-se mai întîi în Asia și apoi în Europa. A doua migrație africană privește specia noastră și a avut loc acum 100.000 de ani. Asia a fost, din nou, colonizata prima, apoi Australia (60.000), Europa (35.000), America
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]