123 matches
-
poți imprima ce vrei. Când inima cu vârsta se-mpietrește, atunci n-o mai poți îndrăpta, o poți numai rumpe. {EminescuOpIX 447} De aceea ne temeam mai mult de școalele populare maghiare decât de Dieta lor, de miniștrii lor, de honvezii lor. Dieta, miniștrii și honvezii se duc, omul rămâne. Pe acest om ce rămâne voiam a-l ști asigurat; și el e asigurat prin datoria cea mare a statului, care nu are de unde clădi școale populare; când va avea de unde
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
inima cu vârsta se-mpietrește, atunci n-o mai poți îndrăpta, o poți numai rumpe. {EminescuOpIX 447} De aceea ne temeam mai mult de școalele populare maghiare decât de Dieta lor, de miniștrii lor, de honvezii lor. Dieta, miniștrii și honvezii se duc, omul rămâne. Pe acest om ce rămâne voiam a-l ști asigurat; și el e asigurat prin datoria cea mare a statului, care nu are de unde clădi școale populare; când va avea de unde, atuncea poporul le va respinge
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de râs zglobiu. Apostol întîi avu impresia că a căzut de pe o culme și se ridică în picioare ca mușcat de șarpe. În stradă, în dreptul porții, se oprise Marta, care nu-l vedea și vorbea ungurește cu un ofițer de honvezi, arătîndu-i casa. Când intră în curte și-l zări, îi strigă "bună ziua" tot pe ungurește, în vreme ce ofițerul, la spatele ei, duse mâna la cozoroc, zâmbind jenat. Peste câteva clipe Marta ajunse în fața lui Apostol. Purta o bluză albă dantelată și
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
de nemulțumire: ― Uite logodnicul meu, pe care îl cunoști din câte ți-am povestit despre el!... Să știi, adăugă apoi iar către Apostol, că dumnealui mi-a ținut tovărășie toată iarna, altminteri m-aș fi prăpădit de urît! Ofițerul de honvezi, fercheș, spilcuit, pudrat, ieși la iveală, mai îndrăzneț. Pe brațul stâng purta pardesiul Martei. Salută ceremonios, zăngănindu-și pintenii: ― Locotenent Tohaty... Urmă o pauză, fiecare așteptând să înceapă cellalt vorba. Tot Marta curmă tăcerea, cu o vioiciune atât de exagerată
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
se statornici într-o privire dușmănoasă, care frigea. Cănd tăcu Marta, își dădu și el seama și se cutremură, parcă s-ar fi trezit cu un pumnal în mână, gata să lovească. Se rușină și se uită la locotenentul de honvezi, întrebător. Apoi se uită la Marta și surâse, speriat puțin el însuși de spaima ei. ― Șezi, M... m... Uite fotoliul! bolborosi dânsul, necutezând a-i zice pe nume și trăgând jilțul mai aproape de ea. Atunci interveni ofițerul cu întrebări grăbite
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
îl amenință cine știe ce urmări. În realitate ea se mândrește cu vina, pe când el... a vrut să-i ceară iertare. El a purtat-o în fundul inimii și i s-a închinat ca la o icoană, în vreme ce ea își omora plictiseala cu honvedul. ― Îngrozitor, îngrozitor! îi murmurau buzele singure. Acuma era absolut sigur că numai din pricina ei a pornit la război, numai ca să-i împlinească un capriciu și-a pus inima în fața gloanțelor... Pentru un capriciu! Atât de mult a iubit-o! Peste
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ca să-l aibă, și l-a umplut cu cucuruz și l-a suit În pod să stea acolo și au venit ungurii, oamenii ascundeau de ei peste tot bucatele, și În gunoiul de la vaci și oriunde și s-au suit honvezii În pod la femeia aia și i-au luat cucuruzul din coșciug și ea s-a spânzurat de ciudă. Și venea un zmeu mare pe un val de foc și se trântea de mormântul ei și bunica se uita cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
strict. Ar putea să fie numai de folos dacă oamenii înțelepți din Ungaria ar contribui să se lămurească opiniunea publică asupra punctului că armata n-are a face nici cu Constituția ungară, nici cu vro altă constituție, că nici armata honvezilor nu este chemată să apere Constituția ungurească, ci are să dea ascultare numai Maiestății Sale și singur Maiestății Sale și aceasta o va și face. Daca va deveni generală convicțiunea aceasta în Ungaria, atunci poate că vor înceta de a mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Daca va deveni generală convicțiunea aceasta în Ungaria, atunci poate că vor înceta de a mai amesteca armata în luptele de partide politice și stânga se va lecui de confuziunea de idei ce-o predomină încă azi cu privire la destinațiunea armatei honvezilor. [11 septembrie 1881] ["DIN TELEORMAN AFLĂM... Din Teleorman aflăm lucruri foarte curioase despre modul cum știu liberalii să practice regimul liberal și de disprețul cu care tractează opiniunea publică și voturile prin cari se esprimă. Vestitul Chirițescu, mână dreaptă a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
maiorul Hatvani XE "Hatvani" intra pe neașteptate În Abrud pentru a-l surprinde pe Iancu XE "Iancu" . Potrivit acestei relatări, tânărul prefect se afla În acel moment În casa avocatului Farkas Tamás XE "Tamás" , tatăl Johannei. Aflând că trupele de honvezi se apropie de oraș, Háni l-a Înștiințat Îndată pe Iancu, l-a rugat să plece numaidecât, pentru a-și salva viața, și l-a condus prin grădina din spatele casei, unde era priponit calul șarg al acestuia. Astfel, Iancu părăsea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Un alt personaj feminin, Francisca, fiica preotului Amos Tobias XE "Tobias" din Abrud, va afirma, de asemenea (iar Silviu Dragomir Înclina să Îi dea dreptate), că ea a fost cea care i-a dat lui Iancu XE "Iancu" știrea Înaintării honvezilor și sfatul de a părăsi Îndată Abrudul. E limpede faptul că avem de-a face cu versiuni diferite asupra unor evenimente reale, deformate În diversele relatări, din dorința sinceră a naratorilor de a se situa cât mai aproape de personajul transformat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
altor acte subversive, planificate în afara României. La începutul anului 1938, Secția a II-a a elaborat un material pe baza informațiilor furnizate de agenții săi, intitulat Serviciul de informații maghiar ofensiv și defensiv. Acesta se afla în subordinea Ministerului de Honvezi, purta titulatura de Secția VII D și avea următoarele priorități: - să organizeze și să conducă acțiunea de spionaj, teroristă și de propagandă; - să studieze și să interpreteze informațiile primite. Secția a fost organizată pe patru birouri principale și două secundare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
aducă ceva în sprijinul acestei idei. Ea trebuia să devină un fapt împlinit, să devină o realitate. Avea însă de aranjat mai întâi chestiunea oilor pe care le lăsase în grija tovarășului său Ion Cotigă, atunci când plecase la armată ca «honved». Fără a rămânea prea mult la Cârțișoara, se îndreaptă spre Câmpia Bărăganului, de unde în 1882 se înapoiază cu cele 500 de oi ale sale, în munții Făgărașului. Iarna, Badea Cârțan trăgea cu turma în satul său. De-acuma nu mai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Austriei, Franț Iozef, care deținea totodată și titlul de rege al Ungariei. Deși Ungaria era supusă imperiului Austriac, ea avea totuși dreptul de a se conduce singură, avea dreptul să aibă armată proprie, un anumit număr de militari, armata de honvezi cu comandă proprie ungurească, spre deosebire de militarii recrutați de austrieci, care se numea Armata de Linie și avea comandă nemțească. La recrutare tinerii mai robuști erau trecuți la armata austriacă, iar cei mai slăbuți la armata maghiară. Eu de exemplu am
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
regimentul 63, căzut în Tirol. 2. Adam Nica, soldat, regimentul 31 Infanterie, căzut în localitatea Prosch în 24.05.1917, în vârstă de 25 ani. 3. Bașcă Grigore, soldat, frate cu Toader din Boșcani. 4. Bâcan Gheorghe, soldat, regimentul 41 Honvezi, în vârstă de 44 ani 5. Bâcan Matei, al lui Nise, soldat 6. Bâcan Timoftei, soldat, regimentul 24 Honvezi 7. Blendea Gheorghe, al lui Mihăiluț, soldat, căzut în Tirol - Italia. 8. Blendea Nicolae, (Nițu), soldat, se întoarce bolnav de pe front
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
1917, în vârstă de 25 ani. 3. Bașcă Grigore, soldat, frate cu Toader din Boșcani. 4. Bâcan Gheorghe, soldat, regimentul 41 Honvezi, în vârstă de 44 ani 5. Bâcan Matei, al lui Nise, soldat 6. Bâcan Timoftei, soldat, regimentul 24 Honvezi 7. Blendea Gheorghe, al lui Mihăiluț, soldat, căzut în Tirol - Italia. 8. Blendea Nicolae, (Nițu), soldat, se întoarce bolnav de pe front și moare acasă în 1919. 9. Bucurenci Ghedeon, soldat, mort acasă din boală căpătată pe front, în 1919 10
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la 25.07.1917. 11. Bucurenci I.Matei, soldat, n.1896, regimentul 2 Infanterie, cade prizonier în Italia, unde moare la 01.12.1916 12. Bucurenci Nicolae, (Cociș), soldat, n.1882, căzut în Polonia. 13. Budac Alexandru, soldat, regimentul 23 Honvezi, căzutla 09.07.1915, în vârstă de 38 ani. 14. Budac Dionisie, soldat, decedat acasă, întors din război bolnav de malarie la 16.12.1919, în vărstă de 25 ani. 15. Budac Gh. Gheorghe, (Pilu), soldat, n. 1879, căzut în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Coman Constantin. 25. Coman Samson Ioan, soldat 26. Coman Tănase Andrei, soldat, regimentul 31 Infanterie, n.1887, căzut în Polonia la 11.09.1915. 27. Dancu Gheorghe, soldat, căzut la vârsta de 36 ani. 28. Dragoman Constantin, soldat, regimentul 23 Honvezi 29. Gheța Gh. Gheorghe, soldat, n 1894, căzut la Tisa în 1919. 30. Grovu D. Nicolae, soldat, n.1873, căzut în Galiția. 31. Grovu Gh. Nica, soldat 32. Grovu Gh. Nicolae,(Cernicu), soldat, regimentul 31 Infanterie, n.1880, căzut în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
al Societății de Cruce Roșie la 10.04.1920. 53. Stoica Iosif, soldat, fiul lui Iosif și Paristina, bolnav în spitalul din Brno, Cehoslovacia, este adus de soția Ana și moare acasă. 54. Streza Gheorghe, soldat, al Aronoaiei, regimentul 23 Honvezi, căzut în 22.08.1916, în vârstă de 38 ani. 55. Strezuț Filip, soldat, refugiat în România, revenit în țară bolnav moare la scurt timp. 56. Ursu Gheorghe, soldat, al lui Ioniță, frate cu eroul Ursu I. Ioan. 57. Ursu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
făcut, probabil, hemoragie. Ora 10½ Chițu, ora 11 Voinov, apoi Lecca la mine. A fost votat un buget echilibrat. Venit Sturdza, discutat despre Domeniile Coroanei. După-amiază audiențe. Cu Elisabeta. Ora 8 seara la Club, colonelul Sachelarie ține o prelegere despre Honvezi, acolo până la ora 10. Elisabeta în pat, este puțin obosită. Duminică, 18/30 martie Vremea bună, vânt rece. Ora 10 la capela episcopală, la episcop, înapoi pe jos. Cu Elisabeta. Orele 1½-3 audiențe. L. Catargi și Vernescu au fuzionat și
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
și dedea silința să mângâie pe nevastă-sa.” (I. Slavici) „Mă mieram eu să fi mâncat lupul iarna asta așa de în pripă.” (I. Creangă) „...Adesea cete întregi găzduiau peste noapte pe la noi, spre-a pleca înspre ziuă iar, fără ca honvezilor să li fi trecut prin minte ca să-l surprindă cândva.” (M. Eminescu) Valoarea modală din aceste construcții nu mai reprezintă expresia voinței exprese a vorbitorului în legătură cu aducerea în context a conjunctivului. Ca atare, valoarea modală nu aparține verbului la conjunctiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Regiunea Mureș Autonomă Maghiară, iar acum se văd urmările nefaste. Se dorește reîntoarcerea la perioada 1940-1944, când nord-vestul Transilvaniei, ocupat de hortiști a fost supus unei terori nemaiîntâlnite în ceea ce privește populația românească din zonă. Se răsucesc în morminte cei uciși de honvezii cu pene de cocoș la pălărie la Ip, Trăznea și apoi la Moisei. Singura vină a acestor oameni a fost aceea că erau români și nu au vrut să își lepede limba, tradițiile și confesiunea. Cine îi dă autoritate premierului
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
pretorul, nesimțindu-se bine și în siguranță, s-a suit în trăsură ș-a plecat. Dar în noaptea sfintei învieri, pecând preotul cel bătrân făcea sfânta slujbă, băiatul lui, aruncându-și ochii la ferestre, a văzut baionete și puști de honvezi. A vrut să iasă afară și n-a putut. Curând a venit și prim-pretorul în biserică ș-a întrebat: Părinte, gata slujba? Preotul a înțeles. Gata. Și s-a întors spre oameni: Oameni buni și fraților, dacă v-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
înțeles. Gata. Și s-a întors spre oameni: Oameni buni și fraților, dacă v-am greșit cu ceva cândva, întru acesta ceas iertați-mă. Eu mă duc. Poporănii: Dumnezeu să te ierte, domnule părinte. Și s-a dus. Afară, între honvezi, mai erau și alți preoți. I-au dus și i-au spânzurat într-un loc care și astăzi se chiamă Dealul-furcilor. Băiatul pe urmă s-a dus după Axente Sever, de-au ars Dejul ș-au omorât și ei Unguri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
orașului. Domină case cu o arhitectură veche, pe pereții cărora descoperim plăcute cu inscripții despre unele personalități ale locului, cum ar fi tribunul Petru Dobra prefect al Zlatnei, revoluționar pașoptist și colaborator apropiat al lui Avram Iancu - ucis mișelește de către honvezii lui Hatvani, martirul Ion Buteanu - prefectul Zarandului - spânzurat la 23 mai 1849 din ordinul aceluiași Hatvani. Din Abrud începem să urcăm spre exploatarea de la Roșia Poieni. Panțele devin tot mai abrupte, se termină asfaltul și continuăm să urcăm pe un
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]