115 matches
-
sport și cea de pe câmpul de lupta era strânsă. La olimpiade nu există un echipament de sport. Toți participanții erau goi. În război, grecii aveau un echipament complex: armură, cască, scutul (hoplonul) ce îi proteja jumătate din trup și sulița. Hopliții luptau în formații strânse denumite "falanga", astfel, cu ajutorul scutului, aceștia își protejau apropiatul și pe el. Falanga trebuia menținută la înaintare. În momentul luptei dintre două falange, nu erau lupte eroice individuae că cele din Iliada. Luptau laolaltă, la câțiva
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
apropiatul și pe el. Falanga trebuia menținută la înaintare. În momentul luptei dintre două falange, nu erau lupte eroice individuae că cele din Iliada. Luptau laolaltă, la câțiva metri distanță și atacau cu sulitele pentru a străpunge părțile sensibile ale hopliților din falanga inammica. Se împingeau unii pe ceilalți cu scuturile, imbrancindu-se și izbindu-se, continuând să înjunghie inamicii, rândurile din spate avansând și impingandu-i pe cei din față spre inamic, până îi făceau pe celălalt să cedeze, să
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
scuturile, imbrancindu-se și izbindu-se, continuând să înjunghie inamicii, rândurile din spate avansând și impingandu-i pe cei din față spre inamic, până îi făceau pe celălalt să cedeze, să rupă rândul, rănindu-i pe adversari, fie infricosandu-i. Hopliții nu erau doar nobili, erau și oameni de rând ce își puteau permite achiziționarea echipamentului, luptând laolaltă cu cei mai bogați aristocrați. După lupta, se întorceau la viață politică. Lumea elena era un laborator de creare a ideilor, teoriilor și
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
Darius ce jurase că îi va pedepsi și pe atenieni. Milet a fost distrus, iar populația masacrată de perși în 494 i.en. În 490 i.en., trupele persane au debarcat în Grecia, la Marathon, că să-i infunte pe hopliții atenieni. Atenienii i-au atacat și învins pe perși. A survenit un al doilea val de atac persan condus de succesorul lui Darius, Xerxes. La Termopile s-au sacrificat 300 de spartani și 1500 de hopliți că să îi țină
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
să-i infunte pe hopliții atenieni. Atenienii i-au atacat și învins pe perși. A survenit un al doilea val de atac persan condus de succesorul lui Darius, Xerxes. La Termopile s-au sacrificat 300 de spartani și 1500 de hopliți că să îi țină pe loc pe perși. Atena a fost incendiată de perși. Dar în golul Salamina, flota ateniană a învins decisiv flota persană. În 479 i.en., spartanii i-au învins pe perși la Plateea. Orașele-state greci și-
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
estimează un total de 120.000. Engels (1920) și Green (1990) estimează că armata lui Darius la Gaugamela nu era mai mare de 100.000 de oameni. În rândurile ei erau cei 10.000 de nemuritori persani, 2.000 de hopliți greci, 40.000 de calăreți (dintre care 1.000 de călăreți din Bactria), 200 care de luptă scite și 15 elefanți de război. Hans Delbrück estimează numărul călăreților perși la 12.000. Alexandru a condus în această bătălie o armată
Bătălia de la Gaugamela () [Corola-website/Science/314478_a_315807]
-
majoritatea trupelor pe care le avea erau de o calitate mai slabă, decât trupele lui Alexandru. Falanga lui Alexandru era echipată cu sulițe de șase metri, numite sarissa. Pedestrașii persani erau slab antrenați și echipați în comparație cu falanga lui Alexandru și hopliți. Singura infanterie bine antrenată și echipată a lui Darius era formată din cei 10.000 de hopliți greci și din garda lui personală, cei 10.000 de Nemuritori. Mercenarii greci erau dotați cu un scut greu și cu o suliță
Bătălia de la Gaugamela () [Corola-website/Science/314478_a_315807]
-
lui Alexandru era echipată cu sulițe de șase metri, numite sarissa. Pedestrașii persani erau slab antrenați și echipați în comparație cu falanga lui Alexandru și hopliți. Singura infanterie bine antrenată și echipată a lui Darius era formată din cei 10.000 de hopliți greci și din garda lui personală, cei 10.000 de Nemuritori. Mercenarii greci erau dotați cu un scut greu și cu o suliță care nu era lungă însă, decât de trei metri, iar sulițele nemuritorilor nu aveau mai mult de
Bătălia de la Gaugamela () [Corola-website/Science/314478_a_315807]
-
trupelor erau mult mai ușor înarmate; armamentul specific Imperiului Persan fiind în general arcul. Cei mai mulți istorici din prezent sunt de acord că armata macedoneană era formată din 31.000 de soldați care formau infanteria grea, dintre aceștia făcând parte și hopliții greci. Pe lângă aceștia exista și o infanterie ușoară formată mai ales din peltaști, dar și din arcași. Cavaleria lui Alexandru era formată din așa numiții camarazi, dar și din cavaleria tesaliană care era la fel de bună ca și camarazii, dar Alexandru
Bătălia de la Gaugamela () [Corola-website/Science/314478_a_315807]
-
dintre ei. Poți construi multe minuni ca Colosul din Rhodos,Marea Biblioteca, Teatrul lui Shakespeare, Universitatea lui Newton ori poți iniția proiecte ca Manhattan Project sau cel de descoperire a leacului pentru cancer.Luptele au fost îmbunătățite în sensul că hopliții nu mai pot învinge ușor samuraii de exemplu. Sunt două modalități de obținere a victoriei: exterminarea celorlalte civilizații, strângerea punctelor bonus pentru a avea cel mai mare scorpână în anul 2020 sau cursa spațială pentru a coloniza sistemul Alfa Centauri
Civilization II () [Corola-website/Science/314577_a_315906]
-
construit drumuri și orașe comerciale, palate mărețe ca cel de la Persepolis, a încurajat comerțul prin introducerea unei monede unice. El și cu Xerxes I au încercat să cucereasca Grecia, dar armatele lor de "nemuritori" n-au răzbit în fața armatelor de hopliți spartani și atenieni ce luptau pentru libertate. Măcinat de revolte și probleme economice, imperiul intră în declin, tocmai un moment oportun pentru noul cuceritor. Dupa terminarea războiului peloponesiac, macedonenii conduși de Filip au cucerit întreaga Grecie în 359 î.en
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
exilați din Atena toți cei care erau considerați potențiali tirani. Spartanii, care erau antrenați de la vârste fragede, erau considerați ca fiind cei mai feroci și disciplinați soldați ai antichității. Se opuneau luxului și se dedicau antrenamentelor grele și pedespelor dure.Hopliții spartani erau înarmați cu săbii, scuturi grele și sulițe din fier. Atena era dedicată culturii, Confruntarea avea să decidă viitorul lumii occidentale în lupta dintre democrația ateniană și despotismul persan. Pentru că Atena a sprijinit cetățile grecești din Asia Mică în
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
de 9000 de atenieni și 1000 de plateeni, fără cavalerie și arcași, aflați la comanda strategului Miltiades și polemarhului Callimachus, au declanșat atacul în pas alergător spre tabăra persană unde perșii își descărcau proviziile din corăbiile acostate. Văzându-i pe hopliții greci înaintând nebunește spre sinucidere, “nemuritorii”, 20-30 000 de pedeștri și infanteriștii perși, 1000 de călăreți și miile de arcași s-au aliniat. Arcașii perși își lansează săgețile întunecând cerul, dar hopliții au rezistat șiroaielor de săgeți datorită scuturilor lor
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
descărcau proviziile din corăbiile acostate. Văzându-i pe hopliții greci înaintând nebunește spre sinucidere, “nemuritorii”, 20-30 000 de pedeștri și infanteriștii perși, 1000 de călăreți și miile de arcași s-au aliniat. Arcașii perși își lansează săgețile întunecând cerul, dar hopliții au rezistat șiroaielor de săgeți datorită scuturilor lor masive. Dupa încleștări strânse, perșii, înfrânți fiind, s-au îmbarcat în corabiile lor și s-au retras înapoi în Asia Mică. Victoria grecilor a fost anuntață de Filipide care a alergat 42
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
tactică ce presupunea ca soldații să lupte împreuna și să se protejeze reciproc- falanga, o formație de luptă a soldaților pedeștri spartani înarmați cu lănci lungi, care atacau într-o anumită formație în rânduri compacte. Compactându-se cu scuturile grele, hopliții deveneau o mașinărie umană de război, doar lucrând împreună. Îndatoririle hoplitului în antichitate erau: să ucidă inamicul, să se apere pentru a supraviețui și să-și apere camaradul. Într-un mod nesăbuit, Mardonius a atacat utilizând cavaleria, probabil pentru a
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
protejeze reciproc- falanga, o formație de luptă a soldaților pedeștri spartani înarmați cu lănci lungi, care atacau într-o anumită formație în rânduri compacte. Compactându-se cu scuturile grele, hopliții deveneau o mașinărie umană de război, doar lucrând împreună. Îndatoririle hoplitului în antichitate erau: să ucidă inamicul, să se apere pentru a supraviețui și să-și apere camaradul. Într-un mod nesăbuit, Mardonius a atacat utilizând cavaleria, probabil pentru a-i încuraja pe greci să coboare pe câmpie și să se
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
conduși de regele spartan, Leonida, a înfruntat o uriașă armată persană în bătălia de la Termopile, provocându-le mari pierderi oștii ahemenide, curajul lor fiind un exemplu pentru celelate cetăți grecești. Armamentul, strategiile și armurile de bronz de calitate superioară a hopliților grecești și-au spus cuvântul în bătălia de la Plateea, unde o armata grecească spulberă armata și ideile persane de expansiune în Grecia și Europa. În perioada clasică târzie, Sparta, Atena, Teba și Persia vor fi puterile ce se vor lupta
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
comandantul garnizoanei cartagineze, când s-a întors în Cartagina, a fost crucificat pentru lașitatea de care a dat dovadă pentru că a lăsat Messana pe mâna romanilor. Cartagina se baza pe trupe de mercenari și trupe auxiliere: infanteriști libieni, iberici, gâli, hopliți greci, aruncători cu praștia din insulele Baleare, liguri și cavaleri numidieni. În secolul IV i.en., Cartagina avea o armata de 24 000 de infanteriști, 4000 de călăreți și 400 de elefanți. Appian menționează că 40 000 de infanteriști, 1000
Primul Război Punic () [Corola-website/Science/317973_a_319302]
-
de care grele s-au opus invaziei conduse de Agathocles din Siracuza. Cetățenii cartaginezi serveau că ofițeri și călăreți. Banda Sacră era o elită de soldați de elită dotați cu cele mai bune echipamente. Aveau arme similare cu cele ale hopliților greci: sulițe, săbii, scut hoplon, precum și armură din bronz. Luptau în formația de falanga și erau instruiți precum hopliții. Se numărau 2500 de soldați în conformitate cu Diodor. Unitățile erau separate pe criterii etnice și lingivistice. Se încerca să se stabilească și
Primul Război Punic () [Corola-website/Science/317973_a_319302]
-
Banda Sacră era o elită de soldați de elită dotați cu cele mai bune echipamente. Aveau arme similare cu cele ale hopliților greci: sulițe, săbii, scut hoplon, precum și armură din bronz. Luptau în formația de falanga și erau instruiți precum hopliții. Se numărau 2500 de soldați în conformitate cu Diodor. Unitățile erau separate pe criterii etnice și lingivistice. Se încerca să se stabilească și să se mențină comunicarea dintre unitățile grecest și cele punice. Unitatea de baza permanentă la romani era legiunea alcătuită
Primul Război Punic () [Corola-website/Science/317973_a_319302]
-
alte necropole din centrul și nordul Italiei și datează din secolele IX-VII î.H. Un tip de coif asemănător (însă fără creastă metalică) era „clopotul”. Armura conținea uneori platoșă de zale. La un moment dat, romanii au adoptat falanga de la hopliți, introdusă în Italia probabil de coloniștii greci. Primul autor care a folosit termenul de „falangă”(„φαλαγξ”) este Homer. Denumirea hopliți era derivată de la „hoplon”, un scut circular cu un diametru de circa 90 de centimetri. Era confecționat din lemn și
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
fără creastă metalică) era „clopotul”. Armura conținea uneori platoșă de zale. La un moment dat, romanii au adoptat falanga de la hopliți, introdusă în Italia probabil de coloniștii greci. Primul autor care a folosit termenul de „falangă”(„φαλαγξ”) este Homer. Denumirea hopliți era derivată de la „hoplon”, un scut circular cu un diametru de circa 90 de centimetri. Era confecționat din lemn și acoperit cu un strat de bronz. Scuturile erau legate cu o curea de cotul stâng și ținute de mâner. Principala
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
de la „hoplon”, un scut circular cu un diametru de circa 90 de centimetri. Era confecționat din lemn și acoperit cu un strat de bronz. Scuturile erau legate cu o curea de cotul stâng și ținute de mâner. Principala armă a hopliților era o lance folosită la împuns, de o lungime de circa 2,45 metri. O armă secundară era, de obicei, o spadă scurtă. Soldații luptau în formație compactă, fiecare stând unul lângă altul și lăsând partea dreaptă descoperită, pentru ca aceasta
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
unele falange putând fi compuse din până la patruzeci de rânduri. Oștenii din rândul doi, îi puteau străpunge pe dușmani, pe deasupra umerilor soldaților din primul rând. Oștenii din rândurile nu puteau participa la ciocnirile în care erau implicate primele două rânduri. Hopliții erau oameni relativ înstăriți și își puteau procura dotare militară scumpă. Adoptarea falangei de către romani nu a dus la abandonarea modurilor mai vechi de luptă. Gărzile de corp ale regelui erau recrutate preponderent din unitățile ecvestre de tip "equites". O
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
erau organizate în "centurii", astfel că cei din ordinul ecvestru serveau în cele 18 centurii de cavalerie. Fiecare clasă era împărțită în centurii de "seniores" și "iuniores", după vârstă. Această organizare a mers, probabil, mână în mână cu adoptarea tacticii hopliților (dar nu toți istoricii împărtășesc această variantă). Odată ce a apărut noua formațiune de luptă, a fost nevoie de un echipament nou: "clipeus" (scut rotund) și paloșul. Diferențele între echipamentul soldaților din clasele I-III (probabil și IV) sunt nesemnificative. După ce
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]