3,525 matches
-
prin noapte îmi aprinzi/ policandrul Nistrului cu stele.// Zgribulit în hainele vărgate/ astăzi vântul iernii îl ascult./ Hora noastră a murit de mult, frigul mușcă tălpile-nghețate.// Dar pândesc la drum de primăvară/ să întindem iar din prag în prag/ hora mare sub același steag-țara mea de dincolo de țară...” (Andrei Ciurunga-Cahuleanu, Țara mea de dincolo de țară, din vol. Lacrimi pentru Basarabia 1940-1995. Ed. Arvin Press-2004) ------------------------------------ Gheorghe Constantin NISTOROIU BUNA VESTIRE - 25 Martie 2017 Brusturi-Neamț Referință Bibliografică: Gheorghe Constantin NISTOROIU - BISERICA ORTODOXĂ
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
pe Drăgaică. În Transilvania se spune Că-n ziua de Sânziene, Apar comorile străbune, Când al nopții văl se-așterne. În acel loc se ivesc focuri Sub razele reci de lună, Iar zânele cu-ale lor trucuri, Te prind în hora lor nebună. Zânele te-nvârt și te vrăjesc... Nu mai ști nimic de tine. În a lor horă te amețesc, De îți uiți și al tău nume. Dar asta-i o altă legendă, Și o voi spune mai târziu, Căci
DRĂGAICA-SÂNZIENELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1434720493.html [Corola-blog/BlogPost/352925_a_354254]
-
se-așterne. În acel loc se ivesc focuri Sub razele reci de lună, Iar zânele cu-ale lor trucuri, Te prind în hora lor nebună. Zânele te-nvârt și te vrăjesc... Nu mai ști nimic de tine. În a lor horă te amețesc, De îți uiți și al tău nume. Dar asta-i o altă legendă, Și o voi spune mai târziu, Căci nu-i trecută în agendă, Iar astăzi,eu nu o mai scriu. Datini străbune și-nțelepte Ce de la
DRĂGAICA-SÂNZIENELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1434720493.html [Corola-blog/BlogPost/352925_a_354254]
-
și întocmită pe basa melodiilor bisericești, ed. I pentru „corul școlarilor pe două voci” și ed. II pt., cor mixt; apoi Adaos (de) cântări naționale și poporale; alcătuit din bucăți alese, din muzicanți români, din Patria mamă; nu sunt uitate Hora Curcanilor (pentru cor mixt) pe versuri de V. Alecsandri și Hora Nouă (pentru cor bărbătesc) versuri și muzică de Nicolae Ștefu. Ca muzician, Nicolae Ștefu era cunoscut și apreciat de cele mai importante personalități din lumea muzicală a acelui timp
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. by http://uzp.org.ro/despre-educatie-memorie-uitare-et-quibusdam-aliis/ [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
cuprinde lumea din priviri și o „alintă” la pieptul lui, este cel care simte infinitul universului, care vede frumusețea și slava dumnezeirii, care simte sărutarea pistei ca un liman de liniște și fericire. El, omul acesta care se prinde în horă cu norii care-l însoțesc, care stă la masa rotundă a cavalerilor aerului și soarbe din pocalul nemuririi când soarta îi întinde paharul, care simte și trăiește clipele veșniciei, nu-și cunoaște măreția. În istoria Aviației Militare și a Aeronauticii
DORU DAVIDOVICI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1400585290.html [Corola-blog/BlogPost/344705_a_346034]
-
obositor pentru frageda ființă lumina se aprinde în fiecare dimineață cu un răsărit îl văd. el nu-l mai vede sau poate abia acum îl privește respirând aerul cristalin al acelui câmp pe care am pășit timid salt înapoi apoi hora umbrelor s-a întețit în mine calcă un uriaș din piatra unghiulară a înzidirii după ce iubirea a reînvățat zborul în fântâna cu șapte inele ori șapte adâncimi de izvoare nesecate întru credință întru bucuria trăirii creației stagnez atent până la următoarea
PÂNĂ LA PRIMA REÎNZIDIRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1423406502.html [Corola-blog/BlogPost/376001_a_377330]
-
ascuns, nedescifrat, Un alt pământ de undeva și-un văl de nimeni admirat, În ploaie, gustul verii rupe ultimul frunzet pătimaș, Și bolta pare, că se umple, cu toamna rece din oraș. Pe străzi, copacii se aprind în mers de horă monotonă, Stindarde-n frunze brumării au calea lor neuniformă, Se duc în întuneric jalnic, când în amurg e solul vechi, De toamnă și de vorbe calde, venite încă la priveghi. Priveghiul frunzelor se naște în Templul toamnei ruginii, Și ochii
ÎNTR-UN OFTAT DE LIBERTATE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1474498302.html [Corola-blog/BlogPost/344842_a_346171]
-
ale frumoaselor Fecioare dace. • Fiecare șoaptă de Râu legănată-n suspinul Sălciile duioase se alină în surâsurile Fecioarelor danubiene, suind ca un regal recital în inimile lor doldora de dor și străluciri. • Fiecare adiere de Vânt se prinde ca o horă în gândurile lor de mătase, despletindu-le cosițele îngemănate în cașmirul de vise sperate. • Fiecare freamăt smerit din amvonul Codrului e ca o partitură de madrigal medieval ce tresaltă sub bagheta înserării în acordul ultimelor străluciri peste care răsună preadulcea
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393936072.html [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
are bătaia lungă, clopot de vânt. turnul în care te-ai așternut și cânți prelungește zilele mirenilor, până în noapte târziu, bucuria zorilor ce vor să vină când bătaia a douăsprezecea readuce lumina în ființele rătăcite cuvântul tace sensurile împlinesc ovalul horelor și rotundul ceasului devine absurd acele sunt încercări, mână blândă a versului? clopotul tace răstignit în turn așteaptă miezul nopții după ce Omul Fiul Iubirea își va reîntoarce Chipul Sfânt către pământ iar coroana în care spinii rănesc adevărul se preface
CLOPOT ŞI VERS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Anne_marie_bejliu_1397409255.html [Corola-blog/BlogPost/341852_a_343181]
-
stea.// Cu ele alaiul de nuntă/ străbate azurul,/ îl blagoslovesc./ Cu ele Biserica cântă,/ Cerul și pământul/ Te binecuvântă/ din dor România/ imne Îți slăvesc.// Gânduri-fapte-graiuri,/ doruri mână-n mână/ slujind Crezul nostru/ cel dumnezeiesc,/ se prind ca-ntr-o horă/ în Vestea cea Bună,/ credința, nădejdea/ în Tine le-adună,/ cu harul iubirii/ în Tine înfloresc.// În stihuri de aur/ graiuri românești/ se preling în vinul/ Sfintelor Potire./ Ctitorii, pisanii,/ hrisoave cerești,/ stiharul ce-nbracă/ Dacoromânia/ să liturghisească aleasă mărire/ Prea
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > TEMPI PASSATI Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 2279 din 28 martie 2017 Toate Articolele Autorului În copilărie dansam Hora Unirii, în casa noastră, în curtea școlii... Cântam „Pe-al nostru steag e scris unire” într-o limbă dulce, în care am strigat prima oară părinții. A fost locul în care am deschis pentru prima oară ochii și am privit
TEMPI PASSATI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1490669079.html [Corola-blog/BlogPost/383308_a_384637]
-
l-am iubit tare, tare pe “mire”, dar nici comod nu mi-a fost să stau la masă cu mama lui, cu fratele lui, cu rudele și prietenii apropiați. “Voi sunteți ai mei!” mai zicea orășeanul, când fugea de vreo horă sau de vreun joc de doi, lăsând mireasa în seama consătenilor ei. Povești cu dentista, ar fi fost prea mult! Ne-am așezat la masă. Mă cunoaște destul de bine ca să-mi interpreteze culoarea din obraji. Știe când mă înfurie ceva
UN MĂRŢIŞOR, DE DOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 by http://confluente.ro/Un_martisor_de_dor_corina_lucia_costea_1330446651.html [Corola-blog/BlogPost/346855_a_348184]
-
o iubesc. Plimbatu-și-a palmele peste câmpie Ziua crestele-nalte le-a mângâiat Raza de soare îmbrăcată în ie În limba română s-a revărsat. Vântul adie mai românește Ramuri recită doine străvechi Râurile murmură-n taină frățește Iar frunzele-n hore voios se întrec. Păsări măiastre își cântă iubirea Pe ramuri din codrul cel secular Limba română e însăși vorbirea Cea dulce a poporului meu milenar. Ziua aduce cu ea sărbătoarea Și bucuria neamului nost’ românesc. E ziua Limbii Române - comoara
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1441091397.html [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
mic, am auzit de la mama, m-a umflat râsul, pe urmă mi-a venit să plâng. Un bătrân a fost găsit mort în podul casei într-o zi de sărbătoare când ceilalți erau la centru. La centru însemna fie la hora care avea loc în hanul lui Vasile Boroi, fie în bodegă la un taifas între vârstnici, unde se mai punea țara la cale, în jurul unui dorobanț de țuică fiartă, de secărică sau de monopol. L-au pregătit pe moșneag pentru
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
stâncii vă privesc. obosesc. sunt lumi în care nici cuvântul, nici gândul nu schimbă aerul, cu ritmul drăcesc. se cântă încet, se rostește lumină. nu-i cuvânt, nu e gând, e aer curgând. nu se laudă proștii, nu se-ncing hore false, lumini reale rostu-și cresc, îl găsesc. Referință Bibliografică: de primăvară. absurd / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 418, Anul II, 22 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DE PRIMĂVARĂ. ABSURD de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 by http://confluente.ro/De_primavara_absurd_anne_marie_bejliu_1329941384.html [Corola-blog/BlogPost/346609_a_347938]
-
lui Sasu ori a lui Moroșanu. Avea Dumitru Dominte ceva din firea ardelenilor căci nu era lung la vorbă și, mai ales, era hotărât în faptă. Cum oare să-ți explici felul în care și-a luat nevastă? La o hora a satului, i s-a întâmplat lui Dumitru, flăcau cam trecut cu vârsta, să simtă un fior ciudat, ca și cum o energie, încă necunoscută lui până atunci, îl curenta când o privea pe Raruca lui Dumitru Sasu, o fată peste măsură
COPII ROMÂNI ÎN LAGARELE NAZISTE (I) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_i_gheorghe_parlea_1346874368.html [Corola-blog/BlogPost/343773_a_345102]
-
cam trecut cu vârsta, să simtă un fior ciudat, ca și cum o energie, încă necunoscută lui până atunci, îl curenta când o privea pe Raruca lui Dumitru Sasu, o fată peste măsură de frumoasă, de vreo nouăsprezece ani. A așteptat spargerea horei, odată cu apusul soarelui, ca să găsească motiv s-o însoțească acasă pe cea care musai trebuia să-i devină nevastă. Când a ajuns pe la poarta gospodăriei lui, căci pe-acolo avea drum codana, a tras-o-n ograda sa cu tot cu creanga
COPII ROMÂNI ÎN LAGARELE NAZISTE (I) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_i_gheorghe_parlea_1346874368.html [Corola-blog/BlogPost/343773_a_345102]
-
popular românesc, ei fiind câștigători la numeroase festivale de prestigiu, din țară și de peste hotare. Dansatorii, au făcut apoi scenă să vibreze, într-un potpuriu de dansuri populare, interpretate cu multă inima într-un ritm alert și încheiate cu marea hora, în care s-au prins să joace împreună români și austrieci uniți de acuma de strigătura „Hai la hora mai flăcăi” care nuavea nevoie de traducere. Gazdele ne-au oferit apoi, în dar, cateva arii din operetele lui Johann Strauss
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/Viorel_baetu_romani_la_ziua_europei_viorel_baetu_1336784417.html [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
scenă să vibreze, într-un potpuriu de dansuri populare, interpretate cu multă inima într-un ritm alert și încheiate cu marea hora, în care s-au prins să joace împreună români și austrieci uniți de acuma de strigătura „Hai la hora mai flăcăi” care nuavea nevoie de traducere. Gazdele ne-au oferit apoi, în dar, cateva arii din operetele lui Johann Strauss, în interpretarea cunoscutei soliste Ingrid Mersch, de la operă din Viena. Taraful „Ceatără” din Cărei format din frații Pasca, Adrian
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/Viorel_baetu_romani_la_ziua_europei_viorel_baetu_1336784417.html [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
era cea despre Sânziene sau Drăgaice cum li se zice la noi, în Muntenia. Noaptea Sânzienelor este cea dinspre 23 spre 24 iunie... Tușa Sia povestea că a văzut sânzienele pe vremea când era o fetișcană ce tocmai ieșise la horă. Povestea că împreună cu alte șase fetișcane plecaseră după cules flori... Voiau să împletească cununi din sânziene pe care să le pună sub pernă, crezând că vor visa pe cel ursit fiecăreia. Nu știa cum s-a întâmplat, dar s-a
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1435127054.html [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
să le spună Doamnele Florilor, Sfintele zeițe sau zâne. De la bunica ei, tușa Sia cunoștea povestea despre aceste fete frumoase-sânzienele. Legenda spunea că Sânzienele sunt niște fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii. Ele se prind în horă și dau puteri deosebite florilor și buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune de lecuit toate bolile... Bătrânii credeau că, în noaptea Sânzienelor, zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ. Ele cântă și împart rod holdelor, femeilor căsătorite, înmulțesc
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1435127054.html [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
Sânzienele să le aducă, pe floare un fir de păr sau un alt semn care să le dea un indiciu despre cea ursită. Știu că într-o vară, s-a râs mult pe seama unui flăcăiandru Stelică, care tocmai ieșise la horă... Fratele lui, om însurat, cu nevastă și copii, a luat un fir de păr din pieptănul de os al bunicii și l-a pus pe sânziana lui Stelică. A doua zi, Stelică a rămas șocat când a văzut că ursita
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1435127054.html [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
atât de groasă, încât niciun cuțit nu e în stare să o taie. Doar muzica dată la maxim și tropăielile zgomotoase ale dansatorilor reușesc să o acopere. Se prind și ei de mână cu ceilalți ,se învârtesc la nesfârșit în hora bucuriei și totul pare acum foarte departe.Spyros iese din rând și-ncepe în centru, dansul lui grecesc ,de „bărbat beat” . Pocnește din palme,din picioare,e-atâta energie pozitivă pe care vrea s-o dăruiască celorlalți și lui ,în
VIATA LA PLUS INFINIT (7) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1450258294.html [Corola-blog/BlogPost/369893_a_371222]
-
mehedințeanul, moldoveanul, ardeleanul, dobrogeanul, cât timp Prutul, Oltul, Mureșul... nu vor înceta să năzuiască în căutare găsirea fratelui, cât timp oltencele, moldovencele, medințencele, ardelencele, dobrogencele sunt cărbune aprins care se usucă de dor, cât timp se mai frământă câte o horă românească pe undeva, se mai bate coasa pe boatcă, se mai seceră și se mai macină la vreo moară cu ciocănele, mai trece pasul țărăncilor prin loturi, al ciobanului în urma oilor rărite nu de lupi ci de veacul internetului. O
ANGELICA STOICAN. ARTISTĂ A CÂNTECULUI NUMAI DIN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395511437.html [Corola-blog/BlogPost/354978_a_356307]
-
purtându-ne apoi într-o lume de basm a lumescului. Nu coboară prea mult de ceea ce trupul o leagă de semenii săi, pentru că în cuvântul inspirat, pe care îl înalță inițiatului, răbdător și chinuit de umbrele teluricului, poeta spune: Văd horă în flăcări ... Adun sânziene ... / E ceas de ursită. Lumini marțiene Răsar ca iubirile, unind și planete, / În 9 august. I-aud și tic-tacul, buchet de flașnete. Ea însăși prin tot ceea ce vede este o inițiată și declară ascuns o legătură
ST. LUCIAN MURESANU CRONICA SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/St_lucian_muresanu_cronica_semnele_timp_elisabeta_iosif_1330080043.html [Corola-blog/BlogPost/346831_a_348160]