91 matches
-
Un secret, la care vă fac părtași: El nu știe, sau se face că nu, unde se nasc ideile, taman acelea țintite unde-l doare mai mult: În cârciuma din colț; Între strada lui și a mea, c ’așa au hotărnicit zeii geografia Iașilor... Știindu-l Înțelept, sunt convins că, citind această notă, nu se va supăra. produsul combinării a doi izotopi ai hidrogenului și trei ai oxigenului, adică ar rezulta 9 tipuri de apă. Omul conștientizează greu aceste lucruri, pentru că
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Apostol, mare și înalt în înțelegere, alergând prin virtute, niciodată nu a sfârșit întinzându-se spre cele dinainte și nici oprirea viitoare din alergare nu-i era sigură. Pentru ce? Pentru că binele prin firea lui nu are hotar; el se hotărnicește numai prin asemănarea cu ceea ce-i este contrar. Așa, viața are ca hotar moartea; lumina, întunericul; și toate câte sunt bune se hotărnicesc prin ceea ce le este potrivnic. Căci precum sfârșitul vieții este începutul morții, tot așa și oprirea din
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
alergare nu-i era sigură. Pentru ce? Pentru că binele prin firea lui nu are hotar; el se hotărnicește numai prin asemănarea cu ceea ce-i este contrar. Așa, viața are ca hotar moartea; lumina, întunericul; și toate câte sunt bune se hotărnicesc prin ceea ce le este potrivnic. Căci precum sfârșitul vieții este începutul morții, tot așa și oprirea din alergarea virtuții se face început al păcatului. Așadar, iată că nu se dezminte cuvântul nostru, când spune că este cu neputință de a
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
îndumnezeirii prin har, nu vom fi în activitate, ci în pasivitate, și de aceea nu vom ajunge niciodată la sfârșitul îndumnezeirii noastre. Căci pătimirea de atunci va fi mai presus de fire și nu va fi nici o rațiune care să hotărnicească îndumnezeirea la nesfârșit a celor ce o pătimesc. Așadar, lucrăm câtă vreme avem în activitate puterea lucrătoare a virtuților, care e rațională prin fire, și puterea cugetătoare, capabilă, fără restrângerea, de toată cunoștința, fiind în stare să străbată întreg universul
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
rurală de pe Drăslăvăț s-a numit Huși sau poate Broșteni, situată în partea de sud-vest a târgului. Într-un hrisov din 22 noiembrie 1629, emis în cancelaria domnească de la Iași, Alexandru Coconul (1629-1630) poruncea lui Ionașcu Cehan, mare pitar, să „hotărnicească” dinspre târgul Huși moșia Broșteni, dăruită Episcopiei Huși de domnii dinainte și de Radu voievod (Radu Mihnea, 1616-1619, 1623-1626), ale cărui hotare, cu vii, mori și grădini au fost împresurate de târgoveți, iar sătenii, sărăciți, au fugit în alte locuri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dator la poartă 50 de boi. Altfel să nu fie:” însuși domnul a spus. Scris în Hârlău, în anul 7073 (1565), aprilie 25. * /1605: Vitolt Mșrșțeanul scrie marelui Logofșt Stroici în legătură cu cererea lui Anton din Fruntești, de a și se hotărnici proprietățile și drumul ce duce printre pâraiele Dunavăț și Dunavicior, în Obârșie, Poiana Runcului, Siliștea lui Dobromir și Răchiți. Textul documentului: Prea iubitul și bunul la inimă și celui de multă nădejde, întru bunul Dumnezeu, cinstit al nostru părinte, pan
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vie la Ruginești și case la Iași. Manolache este primul dintre Rosetești care stăpânește moșia Filipeni, încă nehotărnicită, fără precizia întinderii spre Fruntești, Poeni, Ungureni, Mărăști și Oțelești. prilej de lungi procese cu răzeșii din jur. Moșia Filipeni va fi hotărnicit mult mai târziu, în 1797 și apoi în 1803, moșia intrând definitiv sub stăpânirea familiei Rosetti (vezi anexele!). Nu putem decât bănui motivele pentru care 118 Anghelușa, fiica vameșului Dumitru și soția lui Simion neguțătorul dăruiește lui Manolache Ruset, biv
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a aprins cu un sfert de veac în urmă poetul și preotul Alexie Mateevici”. Poemele evocă nostalgic și melancolic efigia Basarabiei peste care „ca un fluviu dragostea mi se revarsă”, Chișinăul academic și boem (un Heidelberg răsăritean), „vadul basarabean” care hotărnicește un tărâm făcut din „pământ și cer, holdă și zare”, „codrii Orheiului” și „freamătul de plopi gemând în aer”, Nistrul și „doina basarabeană”, livezile încărcate de rod, zvonurile îndepărtate și enigmatice ale stepei. Aparent pasteluri, aceste poeme sunt în realitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
prezență, intitulate semnificativ Prefață la alte poeme, va scrie: „De aceea n-am admis niciodată pentru poem o ținută dinainte stabilită - numească-se ea «modernism» sau «arhaism» - știind bine că ș...ț poemul ș...ț nu va putea fi niciodată hotărnicit între granițe preconcepute”. Trimiterea, în notă, la mai vechea sa opoziție față de „formulă”, încă din Aviograma de la 75 H.P. vrea să argumenteze consecvența atitudinii anticonvenționale; ea este reală, desigur, însă depășirea „formulei” se face acum în sensul înlăturării oricărui exclusivism
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fiindcă, oricât de adânc ar fi gândul morții, ea e încă departe. Dacă iubirea, dăruirea, nostalgia, apartenența, revolta subversivă nu mai au trecere și nu se mai pot auzi în vacarmul libertății fără hotare, moartea revine în prim plan și hotărnicește. Ieșit de sub proiectul viitorului luminos, în anii ’80, și acumulând tot mai multe „obiecte” în jurul său, poetul își lărgește atât de peste măsură trecutul „posedat” încât viitorul, adică moartea, putea fi amânată ca nestringent necesară. Postmodernul atinge sațul. El moare, ca
Despre moarte, numai de bine by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4402_a_5727]
-
-lea, preluate din arhiva Muzeului Bucureștiului și din colecții particulare care și dezvăluie o față a Bucureștiului vechi aproape deloc știută. Povestea orașului-capitală, ne spune autorul, e povestea continuei extinderi a periferiilor sale. Între 1500 și 1830, anul cînd sînt hotărnicite marginile orașului, termenul mahala nu are nici o conotație peiorativă, așa cum se va întîmpla mai tîrziu, și denumește, indistinct, orice cartier al orașului. După 1920, mahala dispare ca unitate administrativă, lăsînd locul comunelor suburbane, ceea ce nu înseamnă că din oraș dispare
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
a istoricului literar extrem de serios se ascunde un bon-viveur, gata să-și ridice, ce-i drept, opțiunea existențială la rang de principiu cultural. Într-unul dintre cele mai incitante eseuri din carte, Negrici observă că „râsul și celebrarea deliciilor vieții hotărnicesc o lume și anunță, în literatură, zorii unei epoci noi”. Pătrunderea propriuzisă în Cultură nu depinde nici de științificizarea textelor, nici de sporirea calității lor artistice, ci de intrarea în zodia „descrețirii frunților”: „Trei secole la rând, cei ce produceau
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
Gregory of Nyssa, From, Presence and Thought An Essay on the Religious Philosophy of Gregory of Nyssa, tr. Mark Sebanc, Ignatius Press, San Francisco, 1995, p. 37-39. footnote>, cu care creatura încearcă să se reunească: „ ... măreția firii dumnezeiești nu e hotărnicită de nici o margine și nu e vreun hotar în cunoașterea celor cercetate, la care ar trebui să se oprească din mersul înainte cel ce urmărește cele înalte; ci că cel ce aleargă, printr-o înțelegere mai înaltă, spre mintea (înțelesul
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
nici o treaptă nu mulțumește sau nu e ultima. Aceasta este de fapt l’eternel commencement a lui Charles Peguy. Sufletul crește mereu în Cel nehotărnicit și acest proces se petrece cu sufletul cunoscător, pentru că Cel în Care înaintează nu e hotărnicit. Această înălțare de la o țintă la alta ține veșnic, ea implicând nesfârșirea oceanului dumnezeiesc, la a cărui margine nu ajungem niciodată, pentru că nu are margine<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, notele explicative nr. 127, p. 195, și nota 164, p.
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
col. 1036A; PSB, vol. 29, p. 284. footnote>. Putem sublinia, bazându-ne pe cuvintele Sfântului Grigorie al Nyssei, care, cu alți termeni și într-un mod mai concis, explică acest neîncetat progres duhovnicesc, precizând că „măreția firii dumnezeiești nu e hotărnicită de nici o margine și că nu e vreun hotar al cunoașterii în înțelegerea celor cercetate, după care ar trebui să se oprească din mersul înainte cel ce urmărește cele înalte, ci că cel ce aleargă, printr-o înțelegere superioară, spre
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
sau circularitatea timpului, creșterea sau trecerea ca fenomene temporale, istoria ca amestec de evenimente irepetabile și repetabile, sau concepția lui Aristotel, Augustin, Hegel sau Heidegger despre timp etc.-, cînd așadar își alege o problemă anume, Dragomir începe prin a-i hotărnici granițele. Cu alte cuvinte, dă mai întîi contur problemei, izolînd-o din noianul de teme asemănătoare. Odată tema izolată, gîndirea lui Dragomir înaintează printr-o adîncire treptată, pas cu pas, în interiorul ei: e ca și cum ar pătrunde forînd și excavînd numai acele
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
unde să împreună cu hotarul Chirițeștilor. Noi așa am hotărât ca să hie de credință pânăș va faci Sfinție sa și ispisoc d(oămnesc ca să să știe Pis u Huș(iă Dumitru Uricar <7138> nov. 29 Ionașco Cehan, mare pitar și alții hotărnicesc sat Broșteni Direcția Arhivelor Naționale Istorice Centrale (D.A.N.I.C), Fond Manuscrise, nr. 545, f. 1v; Mențiune în Catalogul documentelor moldovenești din Arhiva Istorică Centrală a Statului, vol. II, 1621-1652, București, 1959, p. 121, nr. 532; Mențiune la Melchisedec Ștefănescu, Chronica
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și frumoase. Cum am ajuns, înainte de toate, am lepădat tot de pe mine și m-am azvârlit în apa călduță a Prutețului. Locul moșului era mărginit de drumul ce mergea cu ocoluri, ținând marginea ogoarelor, la malul Prutului. Spre răsărit era hotărnicit de Pruteț care forma în linie ușor curbă cam două laturi ale pătratului: sălcii și papură multă. Între Pruteț și ogor era un loc gol cu iarbă, larg de câțiva pași. De la drum ceva mai în fund și pe malul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
acea esplicare este lucrul de căpetenie, ba chiar unica temă când e vorba despre posibilitatea judecăților sintetice apriori și despre condițiile și sfera valabilității lor. Căci după dezlegarea acelei teme logica transcendentală poate satisface pe deplin scopul ei de-a hotărnici adică sfera și mărginile inteligenței pure. În judecata analitică eu rămân pe lângă noțiunea ce ni se dă pentru a predica ceva despre ea. Dacă judecata analitică este să fie afirmativă, atuncea eu îi atribuiesc noțiunii ceea ce se cuprinde deja într-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Însă până și această primă faptă, care e doar o condiție a delimitării, apare aici ca produs al ei: Dumnezeu desparte lumina de întuneric. El se comportă asemenea unui hotarnic: în materia vastă și indistinctă a Creației, el hotărăște despărțind, hotărnicind. În primele trei zile, Creația nu este altceva decât delimitare: în prima zi lumina este despărțită de întuneric, în a doua apele se despart pentru a face să apară cerul, în a treia operația e aparent opusă - ele se adună
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
zile, făcând soarele și luna, peștii și păsările, animalele terestre și pe om, Dumnezeu nu mai poate delimita trasând hotare vaste; limita nu mai conferă acum identitate unor regiuni, ci unor forme, unor corpuri. Nu mai este limita care împlinește hotărnicind, ci aceea care împlinește modelând. Iar hotărârea divină a devenit, la rândul ei, voință de sculptură. Cezura între primele trei zile și ultimele trei ale genezei este distanța între geometrie și sculptură. Dumnezeul Facerii își încheie opera ca artist al
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
țara libertății, statul intervine prompt în acțiunile vitale naționale. E una a interveni cu bisturiul și alta a interveni cu cuțitul. Gigantica bursă din Chicago e situată în centrul orașului pe strada La Salle. Are 43 de etaje și e hotărnicită cu trei străzi. Exteriorul e din cărămidă smălțuită în alb, iar sălile sunt în marmură. Bursa din Chicago e urmărită cu înfrigurare de fermieri. Sunt zile când se fac tranzacții mari care decid soarta fermierilor. Cea mai înviorată zi a
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
la o rezolvare simbolică : „lemnul sfânt” (hagia xila - este chiar numele grecesc al toacei) era încorporat în „centrul de greutate” al construcției : vatra satului, talpa casei, altarul bisericii, carena corăbiei etc. „Coloana cerului, fixată în vatra satului - notează Romulus Vulcănescu - hotărnicea în perioada feudală, ca altădată în comuna primitivă, prin așa-zișii «stâlpi sfinți», inima așezării, axele de contact divin-profan dintre lumi” (47, p. 177). Invariabil, în legendele moldovenești, pristolul sau altarul bisericii sunt făcute pe locul și din lemnul copacului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dăruit mănăstirii Bărboi. Numai că nefolosit, locul a fost împresurat de cei din jur. Așa se face că Maxim, egumenul mănăstirii Bărboi, cere ajutorul Divanului. Marii boieri de aici trimit vornicii de poartă, care, după obicei, adună „ulicenii”, aleg locul, hotărnicindu-l. Mărturia asupra celor înfăptuite o dau la 15 iunie 1693 (7201). Pe când sfinția ta vorbea despre împresurarea acelui loc, gândul mi-a fugit la Măriuța, soția lui Statie, care a făcut o faptă bună. Nu am decât să mă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
femei. Asta numai Dumnezeu o știe, părinte. Acest Stratul, care a primit dania, era cârciumar. În aceeași zi a primit vizita vornicului de poartă Gavriul Pilat și a uricariului Simion Cheșcul, care, din porunca vornicului Sandu Sturza, au măsurat și hotărnicit locul dăruit. Să știi, dragule, că Ulița Bărboiului se află de fapt în Armenime, cum se spune. Păi nu degeaba am vorbit noi de Târgul Armenesc. Și drept dovadă că sfinția ta are dreptate, am să amintesc zapisul din 1
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]