184 matches
-
cei liberali, prefecții, subprefecții, deputații și senatorii, conform art. 8 al legei rurale, despre pământurile celor morți fără copii și cari sunt furate de către primari, notari și notabili răpitori ai dreptăței sătenilor" "Îngrijit-au de dreptul săteanului la pădure, de hotărnicie și de împietruirea islazurilor " Întrebați-vă, căci noi v-am făcut de mult aceste cestiuni. În loc să înțelegeți însă nevoile săteanului, în loc să-l instruiți și să-l luminați asupra adevăratelor lui interese, în loc să-l ocrotiți și să-l ajutați, l-ați
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Cain și bubele lui Ghiez; copii lor să rămâe săraci și femeile lor văduve [subl. mea] și toată averea lor să fie jăfuită...”, în „cartea de blestem” pe care mitropolitul Veniamin Costache o dădea, în 1806, într-o pricină de hotărnicie: [...] căci ori și carii de vor tăgădui adevărul cu nedreptate și nu vor voi a mărturisi adevărul, zicem pentru toți aceia ca de viața lor, de ostinelele lor, de sudorile lor, de chivernisălile și dobitoacele lor parte să nu aibă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Istros, o denumire preluată de la traci. În poemul "Theogonia", din secolul VIII î.e.n., Hesiod ni-l prezintă ca "Istrul care curge frumos". În "Călătorie în jurul lumii" din secolul VI î.e.n., Hecateu din Milet semnalează cetatea Orgame de pe Istru (Argamum în hotărnicia lui Laberius Maximus de mai tîrziu), iar Simonide din Ceos (sec. VI-V î.e.n.) îi spune "Istrul cel îndepărtat". Pentru dramaturgul Eschil, contemporan cu Simonide, "Istrul de la hiperborei și din Munții Ripei coboară"; el amintește și despre amazoanele de pe malurile
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Cernavodă, cu uzina atomoelectrică; navigabil până dincolo de Medgidia de astăzi, spre Tomisul antic, chiar până în secolul trecut. Se pare că la navigabilizarea văii a contribuit o lucrare de canalizare datorată Împăratului Traian 58, aplicată pe râul antic Axios. Decretul de hotărnicie (Horothesia), de la trecerea din secolul I e.n. la secolul II e.n., datorat lui Laberius Maximus, guvernator al Moesiei Inferioare, referitor la teritoriul rural al Histriei, ia ca repere și 5 pâraie dobrogene, dintre acestea numai unul pare a ține de
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
în apropierea localității rurale Garvăn, se varsă în lunca Dunării două pâraie cu nume slave: Jijila și Sorniac. Ținând seama de toponimul atât de apropiat de hidronimul antic, s-ar putea ca unul dintre aceste pâraie să reprezinte Gabranus-ul din hotărnicie, ce și-a pierdut numele antic. Limba latină a completat hidronimia minoră. Cuvintele cu origine latină de uz curent, legate de ape, sunt numeroase în limba română. Completăm acum o mențiune sumară dată în capitolul II. Fântână (lat. fontana) desemnează
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
latină amarus, care înseamnă și amar la gust, ceea ce nu poate fi cazul, dar și caracterul de "calamitos". Ceea ce se putea aplica acestui pârâu destul de puternic, în condițiile unor ploi torențiale. Între cele 5 râulețe dobrogene folosite ca repere în hotărnicia lui Laberius Maximus, amintită și mai înainte, două au sensuri evident latine: Picusculus (lat. picus = ciocănitoare) și Turgiculus (lat. turgeo = a se umfla, cu regim torențial). Și pentru alte două se pot face, mai puțin nete, astfel de apropieri: pentru
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
, Scânteia, j. Iași - c. 1733), cronicar. De condiție socială modestă, la început vătaf de sat, A.U. ajunge în 1702 pisar de cancelarie, iar în 1707, uricar la Logofeție, primind după un an și diferite însărcinări de hotărnicii. Și-a spus Uricariul după funcția pe care a îndeplinit-o. Cunoștea limbile slavonă, greacă, latină și, probabil, turcă. Din 1710, la porunca domnitorului Nicolae Mavrocordat, A.U. transcrie letopisețele lui Grigore Ureche, Miron Costin și Nicolae Costin. În letopisețul
AXINTE URICARIUL (c. 1670. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
Nu-ți miroase a pește, fiule? Nu știu dacă este vreun miros mai răzbătător decât cel de pește. Așa că adia pe când eram tocmai în celălalt capăt al Uliței Hagioaiei...Curiozitatea care mă roade este dacă trimișii domnești cu treburi de hotărnicie mai confundă Brăhăria cu Măjile. Dacă povestea Uliței Măjilor este lămurită, atunci ce ai de spus despre cele scrise de „Ianole ficiorul Vătățoaiei” în zapisul de vânzare întocmit la 18 septembrie 1697 (7206)? Ianole spune că vinde un loc de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
României, mai întâi în Deltă, și apoi prin anexarea Insulei Șerpilor. În 1944-1945 s-a reintrodus regimul comunist stalinist în teritoriul dintre Prut și Nistru, în nordul Bucovinei și al județului Dorohoi, revenindu-se și la fosta organizare administrativă și hotărnicie cu R.S.S. Ucraineană, din cadrul Uniunii Sovietice. R.S.S. Moldovenească cuprindea numai o parte a Basarabiei, a teritoriului dintre Prut, Nistru și Marea Neagră; pe de altă parte, frontiera pe Prut ne despărțea de R.S.S. Moldovenească mai mult formal, deoarece în fond aceasta
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
numelui "Romînia", 2) Recunoașterea rangului diplomatic al agentului său din Constantinopole, 3) Dreptul de a bate monete cu efigia Domnului, 4) Dreptul de-a acorda decorații și de-a încheia convenții comerciale etc.; în fine regularea mai multor cestiuni de hotărnicie, a poziției păscarilor români din Chilia și cesiunea unei părți a Deltei Dunărene. [16 iulie 1876] {EminescuOpIX 154} CESTIUNEA ORIENTULUI ["ZIARUL OFICIOS... "] Ziarul oficios "Post" conține un ciudat articol asupra regularisirei Orientului care nu-i lipsit de adică. Posito - zice
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
stânjeni proști, 490 stânjeni 2 palme 4 palmace de om de mijloc, rezultând o diferență de aproximativ 33 unități între cele două tipuri de măsură. La fel, într-o anafora a Divanului Domnesc din 15 aprilie 1828, referitoare la o hotărnicie efectuată anterior de către spătarul Săndulache Stamatin, pentru niște părți de moșie ale vornicului Ștefan Catargiul, se menționează că într-un loc „din sus a satului Cracul, unde zic răzeșii că, iarăși, au fost piatră și că, în vremea muscalilor di
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
inițiale, operații și reguli păstrate și folosite de-a lungul veacurilor. Până în epoca modernă, din acte nu lipsește menționarea megieșilor, a răzeșilor, „oamenii buni și bătrâni”, acesta din urmă fiind un vestigiu juridic extrem de îndepărtat în timp. Din domeniul efectuării hotărniciilor este necesar să reținem un aspect deosebit de important pentru ceea ce urmează să relatăm. Este vorba de întinderea egală și lovirea moșiilor vecine la capetele lor. Pentru a înțelege pe deplin și corect fenomenul cu privire la limita moșiilor vecine în capetele lor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
concept demn de semnalat: „colțul moșiei Durăștilor, unde rămâne în gios Trohăneștii, în care colț de moșie au fost piatră hotar vechi”, numit și „cheutoare”, cu sensul de încheietură între hotarele vecine, un fel de piatră unghiulară de la construcții, căci hotărnicia, în mentalitatea vremii vechi, era comparabilă cu un edificiu ce se dorea a fi de mare importanță și durabilitate. Iată și un exemplu dintr-o altă hotarnică din partea nordică a Moldovei. Într-o carte domnească, dată de Alexandru Constantin Moruzi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vechi, era comparabilă cu un edificiu ce se dorea a fi de mare importanță și durabilitate. Iată și un exemplu dintr-o altă hotarnică din partea nordică a Moldovei. Într-o carte domnească, dată de Alexandru Constantin Moruzi vv., privind o hotărnicie din 20 martie 1803 pentru moșiile Voronețul și Bușăuca de la ținutul Orheiului, prima a boierului Manolachi Donici biv vel spătar, iar a doua a vel logofătului de Țara de Sus, Mihail Sturza, se precizează că ele se despărțeau la capete
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
capete înainte de reclamata „împresurare prin linii drepte, adică dintr-o piatră ce esti chiotoare și colț la capătul moșiilor de sus numite și pără în ceialaltă piatră ce esti chiotoare și colț moșiilor. Și așa să se despartă”. Noțiunea din hotărnicie referitoare la colțurile moșiilor, prezintă un interes deosebit pentru înțelegerea și posibilitatea înfăptuirii mentale și intuitive a procesului de reconstituire a vechilor structuri teritoriale cu semnificația lor istorică, reconstituire ce se poate face atât pe baza documentelor din categoria acelora
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
categoria acelora din care am citat, cât și pe aceea a cunoașterii concrete a teritoriului afectat de vechile structuri. Noțiunea și conceptul enunțate prin expresia de colț al moșiilor, în cazul că le cunoaștem și le pătrundem sensul dat prin hotărnicii, ne ajută să interpretăm în mod corect și să lămurim fenomenul puțin cunoscut și aproape deloc abordat în lucrările specifice, anume fenomenul numit însorărire. Îl aflăm pus în atenția celor interesați de problema hotarelor și a hotărniciilor de către boierul poet
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sensul dat prin hotărnicii, ne ajută să interpretăm în mod corect și să lămurim fenomenul puțin cunoscut și aproape deloc abordat în lucrările specifice, anume fenomenul numit însorărire. Îl aflăm pus în atenția celor interesați de problema hotarelor și a hotărniciilor de către boierul poet de la Țigăneștii Tecuciului, marele logofăt Costache Conachi, binecunoscut contemporanilor săi nu doar ca om de vastă cultură pentru vremea sa, ci și ca expert în înfăptuirea lucrărilor hotarnice și a cărților de hotărnicie, prin adânca pătrundere a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
problema hotarelor și a hotărniciilor de către boierul poet de la Țigăneștii Tecuciului, marele logofăt Costache Conachi, binecunoscut contemporanilor săi nu doar ca om de vastă cultură pentru vremea sa, ci și ca expert în înfăptuirea lucrărilor hotarnice și a cărților de hotărnicie, prin adânca pătrundere a sensurilor unor termeni din vechi documente sau păstrați prin tradiție, din generație în generație, și adecvați diverselor situații. În scurtele și densele sale Noțiuni de hotărnicie, publicate postum în volumul de Poezii. Alcătuiri, ediția a II
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca expert în înfăptuirea lucrărilor hotarnice și a cărților de hotărnicie, prin adânca pătrundere a sensurilor unor termeni din vechi documente sau păstrați prin tradiție, din generație în generație, și adecvați diverselor situații. În scurtele și densele sale Noțiuni de hotărnicie, publicate postum în volumul de Poezii. Alcătuiri, ediția a II-a, Iași, 1887, p. 342-348, autorul a urmărit, probabil, să-și instruiască contemporanii (acum și posteritatea !) cu sensurile unor termeni din documente vechi ori păstrați în cutume. Conachi definește noțiunea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
act cu nume de locuitori din satul răzeșesc Umbrărești (inclusiv Condrea, Salcia, Cătunași, toate răzeșești), nume precum Borș, Bute, Bulai, Căulea, Galalb, Cucoaneș, Druță, Hagiu, Hâncu, Ojoc, Perjeru, Tiron și multe altele, cuprinderea răzeșilor din satul Slobozia-Torcești în lucrările de hotărnicie și în planurile topografice în hotarul moșiei Umbrăreștilor-partea din jos, neseparați nicicând în hotare deosebite, constituie dovezi sigure pentru a se înțelege că ceea ce documentul din 1635 a numit „satul Torceștii, nepoții lui Bilăiu” nu-i altceva decât o grupare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sat Sineștii și Dumbrăvița”, se face precizarea ca el să rămână “pre unde din vechi au ținut și pre unde au hotărât Costin postelnicul cu Umbrăreștii”. Costin postelnicul, părintele marelui cronicar moldovean Miron Costin, participase cândva la o lucrare de hotărnicie în calitate de reprezentat al statului. Iar cei chemați să-și dea girul și să garanteze exactitatea hotarelor sunt Umbrăreștii, oameni ai locurilor din vechime, cei ce dețin știința delimitărilor teritoriale ancestrale de la înaintașii lor. Se ilustrează cum nu se poate mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotărnicirea, cel mai târziu în 1631, ultimul an în care numitul mare boier apare cu dregătoria de postelnic, nu sunt solicitați „oamenii buni și bătrâni”, cum se practica îndeobște, ci întreaga comunitate a satului = Umbrăreștii. Evident, la acțiunea propriu-zisă a hotărniciei nu va fi participat efectiv întreaga masă a locuitorilor din obște, ci doar reprezentanții lor, dar specificarea în act a satului întreg reprezintă expresia unei practici străvechi și exprimă o anume stare de spirit locală concretizată în deplina solidaritate a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
reprezintă expresia unei practici străvechi și exprimă o anume stare de spirit locală concretizată în deplina solidaritate a satului față de documentul emis cu invocarea mărturiei lor. Apoi faptul că, dintre toate satele din împrejurimi, au fost luați doar Umbrăreștii la hotărnicie ne sugerează ideea de autoritate în domeniu, pe care o aveau față de satele vecine, autoritate ce decurgea dintr-o bună cunoaștere a locurilor, iar aceasta ca urmare a dăinuirii locuitorilor umbrăreșteni pe aceleași meleaguri din vremuri foarte îndepărtate. Spre o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
reglementare a vieții sătești, concepută ca un vast atelier, cu drepturile fiecărei gospodării în parte”, spre deosebire de cadrul noului tip de relații, în care „se accentuiază procesul de cotropire din afară și diferența dintre membrii obștii ca stare materială, determinând practica hotărniciilor parțiale, iar acestea iau extindere ducând la formarea latifundiilor boierești”. Este cazul și cu devălmășia cea mare a umbrăreștenilor, care și ea va înregistra fatidicul proces de dezmembrare, pentru al cărui început documentele ne lipsesc din variate pricini, dar ale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a Țigăneilor de pe actualul teritoriu al comunei noastre; d - Mărturia din 1784, dată de Ion Drăgoi, mazil din satul Torcești, care a fost rânduit să arate hotarele „moșii Sinești de către moșia Umbrărești, cum și de către moșia Agapia”. e - Plan de hotărnicie a moșiei Torcești din anul 1872, întocmit de către inginerul hotarnic Nicoleanu, pe baza altor vechi mărturii și în care, pe malul drept al râului Bârlad, vechiul curs, se află însemnat și locul cu numele Agapie, situat în plan pe partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]