304 matches
-
7139 (1631) mai 20, care mărturie încredințează pintru acest locu cum că iaste a Ursului diiaconul gospod, strămoșul aceștii Marica”. Spuneai că unii și-au făcut case fără voie pe acel loc. Din mărturia aceluiași Ștefan Popăscul, vornic de poartă hotarnic, aflăm: „Și pe acest loc s-au aflat o casă cu pivniță di lemn a lui Vasilie Hordilă simanul (seimenul) gospod și o casă a lui Ioniță călărașul agescu și o casă a lui Ioniță croitorul și o casă a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Ioniță ce-au fostu simăn și o casă a lui Gheorghie bucătarul” și încă și alții...Da’ știu că s-au înghesuit slujbașii gospod pe acel loc! De aceea trebuie să ne închipuim câtă putere are un vornic de poartă hotarnic dacă a reușit să lămurească și să hotărască acest loc: „și după măsurile locului am pus patru hotară în cîte patru colțurili locului”. Acum vine vodă și la 23 februarie 1759 întărește stăpânirea acestui loc de către Chirvasie croitorul. Întrebarea e
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
la umbra unui stog mai retras...De undeva se aude zvon de muzică...Întorc capul către bătrân. El îmi face semn că zvonul vine de la Curtea domnească...Asta m-a făcut să-mi aduc aminte de cele citite despre o „hotarnică cu pecetea porții gospod de la Tanase Meleghi vornic de poartă” care „din poronca domnului Grigorie Alexandru Ghica voievod au ales și au hotărît (la 8 martie 1765) un loc de casă...Tomii mehter gospod (muzicant)...care loc este în gura
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
nu deține nici un document doveditor că locul este al mănăstirii, are curajul să-l ceară. Armenii însă au un act din 7243 (1734) septembrie 26 care dovedește că locul le aparține și pe baza lui și pe a unei mărturii hotarnice din leat 7270 (1772) ei au câștigat judecata. Chipul bătrânului pare să spună: „Uite cum nu se gândesc călugării la judecata Celui de Sus!” Și, cu voce tare: Uite pentru ce s-au judecat. Pentru palma ceea de pământ de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
casă rămasă pre urma îmă-mea, m-am sculat ș-am vîndut acea casă...Și am vîndut și un loc de casă ce am avut eu de cumpărătură de la Mariia Bojogănița”. Acum însă ia seama la o greșală făcută într-o hotarnică din 13 noiembrie 1743 (7252) de trimișii „din poronca dumisale vel logofătului”. Trimișii au mers să hotărască „un loc di casă di pe Ulița Brăhăriei, care se cheamă acum” zic hotarnicii, „Ulița Măjilor”. Locul aparținea „dumneei Bălași, femeia lui Ianachi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
însă ia seama la o greșală făcută într-o hotarnică din 13 noiembrie 1743 (7252) de trimișii „din poronca dumisale vel logofătului”. Trimișii au mers să hotărască „un loc di casă di pe Ulița Brăhăriei, care se cheamă acum” zic hotarnicii, „Ulița Măjilor”. Locul aparținea „dumneei Bălași, femeia lui Ianachi Gîndul negustoriu ot Iași”. La sfârșitul anaforiei, trimișii „dumisale vel logofătului” spun că locul „din sus să hotărăști cu Ulița Măjilor și a Brăhării”. Cu alte cuvinte, Ulița Măjilor și Ulița
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ș-a ficii noastre,Marii, precum...am dat o dugheană... care...este cu locu tot la Ulița Brăhării, precum arată și zapisăle cele vechi de cumpărătură”. Stai să vezi, fiule, că tot despre Ulița Brăhăriei se vorbește și în mărturia hotarnică a lui „Tănase Meleghi vornic de poartă și Neculaiu Tiron vornic glotnîi”, trimiși la 25 iunie 1758 (7266), „din poronca dumilorsale veliților boieri ca să hotărîm un loc de dugheni a dumisale Ioniță Palade vel vistiernic...care loc este pe Ulița
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Ioniță Palade vel vistiernic...care loc este pe Ulița Brăhării”. Mai vrei dovezi? Atunci ascultă ce spune la 30 iulie 1783 - adică cu 40 de ani mai târziu - vornicul de poartă Constandin Botezatul: „Facem știre cu această mărturie a noastră hotarnică...fiindu rînduiți...ca să mergem să alegem și să hotărîm un loc de casă...care loc este aicea în Eși, din sus de biserica Vovideniei, din vale de Ulița Brăhăriei”. Apoi greșelile sunt pe oameni, părinte. Numai că în asemenea acte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
datu jalobă rugătoarele noastri... di la sfânta mănăstire Socola, pe egumenul de Cetățuia... dzicând... că egumenul di Cetățuia trece piste semnile hotară și le împresură moșie și apucă di dijmuiești di pe locul Socolii în tărie lui... Au mai adus hotarnici și pe unde arată oamenii semnele hotarălor, dară igumenul de Cetățuie ocărăști pe martori și sare să-i bată”. N-ai spus însă că bietele călugărițe „au și scrisori în semne, hotarnică, dară egumenul di Cetățuie trece piste semnile hotară
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
locul Socolii în tărie lui... Au mai adus hotarnici și pe unde arată oamenii semnele hotarălor, dară igumenul de Cetățuie ocărăști pe martori și sare să-i bată”. N-ai spus însă că bietele călugărițe „au și scrisori în semne, hotarnică, dară egumenul di Cetățuie trece piste semnile hotară și le împresoară moșie”. Frumos-îi, părinte, din partea unei fețe bisericești. Și mai mult din partea unui egumen să se zborșască la bieții oameni, care nu făceau altceva decât să spună adevărul? Călugărul așteaptă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Nu mai departe, la 18 martie 1714, confirmă un schimb făcut între mănăstirea Cetățuia cu Toader și Ștefan, feciorii lui Ion. Aceștia au făcut jalbă, arătând că au o parte din moșie împreună cu mănăstirea Cetățuia, la satul Drăgoiești. Conform mărturiei hotarnicilor, li s-a ales locul, dar... “Toader și Ștefan s-au rugat patrierșiei noastre că au în toți ani gâlceavă cu egumănul de Cetățuia pentru venitul ce să face, ca să li dăm loc pentru loc”. Și “patrierșia” sa găsește “doi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pace: „De unde știe el ce scrie în toate hârțoagele? Numai că a fost de față când s-au făcut. Dar cum? Câte vieți a avut? Uite, și de data asta cum mă face atent: „Vezi că ai în mână o hotarnică de mare însemnătate.” Ce-i aceea „hotarnică”, părinte? „ Apoi îi o treabă simplă. Îi anafora întocmită pentru vodă de slujbașii trimiși de el să aleagă și să stâlpească un anume loc din târg, din hotarul târgului ori din Braniște.” Desfac
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
toate hârțoagele? Numai că a fost de față când s-au făcut. Dar cum? Câte vieți a avut? Uite, și de data asta cum mă face atent: „Vezi că ai în mână o hotarnică de mare însemnătate.” Ce-i aceea „hotarnică”, părinte? „ Apoi îi o treabă simplă. Îi anafora întocmită pentru vodă de slujbașii trimiși de el să aleagă și să stâlpească un anume loc din târg, din hotarul târgului ori din Braniște.” Desfac hotarnica despre care mi-a vorbit bătrânul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de mare însemnătate.” Ce-i aceea „hotarnică”, părinte? „ Apoi îi o treabă simplă. Îi anafora întocmită pentru vodă de slujbașii trimiși de el să aleagă și să stâlpească un anume loc din târg, din hotarul târgului ori din Braniște.” Desfac hotarnica despre care mi-a vorbit bătrânul și citesc: „8 noiembrie 1667 (7176), Iași” „Adică noi, vornicii de Poarta măriei sale domnu nostru lui Iliiaș Alexandru voievoda...Facem știre cu această adevărată mărturie a noastră cum au vinit înaintea măriei sale...Istratie staroste
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
acel loc? Am întrebat: Ce înseamnă, părinte, „În capul Târgului din Sus, despre Zidiu?” „Trebuie să știi, dragul meu, că pe acea vreme târgul era străjuit pe unele locuri de șanțuri adânci, iar pe alte locuri de ziduri. Din această hotarnică aflăm că <Târgul din Sus> ținea până la zidul din acea parte.” Acum este limpede. Dar nu cumva șanțul se chema „hindichiu”? „ Chiar așa se chema. Vezi, îi mai bine să întrebi decât să greșești.” Îmi dau seama că bătrânul e
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
fi trebuit să l supere pe bătrân, lucrurile nu s-au petrecut deloc așa. Călugărul a răspuns simplu și iertător: „Suntem și noi oameni, fiule...” Am tăcut, ca să nu prelungesc starea creată de remarca mea, și îmi arunc privirea pe hotarnica din 14 iunie 1671 (7179) ce tocmai mi-a picat în mână. Citesc: „Milostive și luminate doamne, să fie mărie dumitali sănătos. Dăm știre mării dumitali că au vinit egumenul și cu tot săborul de la svânta mănăstire Cetățuia, cu cinstită
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cinstită cartea mării dumitali, scriindu la noi ca să mergem la hotarul târgului Iașii să socotim să alegem Vale Rușilor și a Holbocii, cu loc de țarină, să fie de odaia svintei mănăstiri Cetățui...” „Spune dacă îți place cum îi scrisă hotarnica?” Îi scrisă frumos. Parcă ți se lipește de suflet nu alta. Apoi în vremea aceea, când era vorba de vodă, vorbele frumoase se țineau lanț. Nu uita să-mi citești și răspunsul lui vodă Duca la anafora lui Tudosie Dubău
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
pe Duca vodă, pentru că a fost și el atins măcar o clipă de spiritul faraonic...Și atât.” Îmi place felul bătrânului de a răspunde la cele mai complicate întrebări. Nu știu cum, dar următorul act care îmi atrage atenția este tot o hotarnică, întocmită de această dată de Ionașco vătaful de aprozi de târg asupra locului dăruit de domn mănăstirii Clatia din Codrul Iașilor, zidită de Păun vameșul. „ Vezi ce spune Duca vodă în ispisocul de danie către această mănăstire.” Încep să buchisesc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
al Demiurgului totul începe cu condiția oricărei forme, cu lumina deci. Însă până și această primă faptă, care e doar o condiție a delimitării, apare aici ca produs al ei: Dumnezeu desparte lumina de întuneric. El se comportă asemenea unui hotarnic: în materia vastă și indistinctă a Creației, el hotărăște despărțind, hotărnicind. În primele trei zile, Creația nu este altceva decât delimitare: în prima zi lumina este despărțită de întuneric, în a doua apele se despart pentru a face să apară
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
evoluat cu timpul, o găsim în faptul că documentele explică mărimile diferite și echivalența dintre ele prin mențiunea: palmă, pas sau stânjen prost, adică mic, de om de mijloc, palmă sau stânjen gospod, dar și domnesc. Spre exemplu, într-o hotarnică privind un teritoriu de pe cuprinsul comunei noastre se preciza că în „... ispisocul lui Constantin Voievod din 7196 (1687) noiembrie 30“ se arăta că moșia Tămășenii, a Corpăceștilor, mergea pe atunci, adică măsura în curmeziș, 523 stânjeni, „dar nerostiți în ispisoc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se preciza că în „... ispisocul lui Constantin Voievod din 7196 (1687) noiembrie 30“ se arăta că moșia Tămășenii, a Corpăceștilor, mergea pe atunci, adică măsura în curmeziș, 523 stânjeni, „dar nerostiți în ispisoc dacă sunt proști, de mijloc sau gospod”. Hotarnicii de mai târziu îi consideră „proști” și îi transformă în stânjeni „de om de mijloc”, obținând din 523 stânjeni proști, 490 stânjeni 2 palme 4 palmace de om de mijloc, rezultând o diferență de aproximativ 33 unități între cele două
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
deplin și corect fenomenul cu privire la limita moșiilor vecine în capetele lor, un vestigiu social-economic de maximă însemnătate spre a dovedi vechimea satelor din zona dată și modul lor de organizare, trebuie să apelăm la exemple concrete. Luăm ca exemplu o hotarnică a moșiei vecine, Durăști, în care se arată cum marginea ei „se lovește în capete cu moșia Cudalbii, iar pe din sus dă coaste cu moșia Drăgăneștii, iar pe din gios dă coaste cu moșia Trohăneștii” (Barcea actuală). Să reținem
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de încheietură între hotarele vecine, un fel de piatră unghiulară de la construcții, căci hotărnicia, în mentalitatea vremii vechi, era comparabilă cu un edificiu ce se dorea a fi de mare importanță și durabilitate. Iată și un exemplu dintr-o altă hotarnică din partea nordică a Moldovei. Într-o carte domnească, dată de Alexandru Constantin Moruzi vv., privind o hotărnicie din 20 martie 1803 pentru moșiile Voronețul și Bușăuca de la ținutul Orheiului, prima a boierului Manolachi Donici biv vel spătar, iar a doua
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în atenția celor interesați de problema hotarelor și a hotărniciilor de către boierul poet de la Țigăneștii Tecuciului, marele logofăt Costache Conachi, binecunoscut contemporanilor săi nu doar ca om de vastă cultură pentru vremea sa, ci și ca expert în înfăptuirea lucrărilor hotarnice și a cărților de hotărnicie, prin adânca pătrundere a sensurilor unor termeni din vechi documente sau păstrați prin tradiție, din generație în generație, și adecvați diverselor situații. În scurtele și densele sale Noțiuni de hotărnicie, publicate postum în volumul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bârlad, pornind de pe hotarul de mai târziu al târgului Tecuci și ajungând, spre miazăzi, până la sud de satele Fundeni și Piscu. Spre exemplu, pe baza actelor privind sate de la nord și de la sud de teritoriul comunei noastre (zapise, mărturii, planuri hotarnice, anaforale etc.), am putut constata că aprox. 15 sate cu moșiile lor se înșiruie pe cursul apei Bârladului întocmai unei salbe ale cărei verigi de legătură se constituie din colțurile moșiilor respective, foarte bine conservate pentru latura estică, concretizându-se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]