126 matches
-
a moșiei satului în prima jumătate din secolul XVII pledează și mențiunea că doi dintre bătrânii umbrăreșteni au, pe lângă numele de botez, și funcția deținută, iuzbașa Dima și iuzbașa Epure. Or, se știe, termenul iuzbașă, asimilat celui de sutaș sau hotnog, comandant al unui steag = corp de oaste cu 100 ostași, se întâlnește în Moldova la începutul secolului al XVII-lea. Ca prezență demografică, de locuitori devălmași, la care putem adăuga și familiile de pe cealaltă jumătate de moșie aservită, ținând seama
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Privind retrospectiv evoluția artei plastice ieșene, mi-am propus în măsura în care voi reuși, să valorific creația profesorilor mei de la Academie prin organizarea de expoziții și realizarea unor publicații. Dintre aceștia menționez pe: Ștefan Hotnog, Vasile Condurache, Ioan Antonică, Dimitrie Căileanu, Maria Lazăr. Prin acest catalog am dorit să actualizez creația sculptorului Ioan Antonică, reconstituindu-o în majoritate după fotografii și materiale documentare. Deși puține ca număr, lucrările se păstrează astăzi în colecții muzeale, necunoscute
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
pe lista absolvenților, nume care au adus mai târziu faima școlii superioare și științei românești. Între aceștia: Ștefan Procopiu, T. Simenschy, V. Bogrea, Petru Caraman, Iorgu Iordan, N.I. Popa, C.I.Balmuș, O. Mironescu, T. Palade, Vasile Ciurea, Tiberiu Crudu, Titus Hotnog, I.M. Rașcu, precum și viitorii profesori de psihologie și pedagogie ai Universității, C. Narly, C. Fedeleș, V. Pavelcu. Formarea viitorului „actor social” (o sintagmă larg utilizată azi în științele educației șvezi Neculau, 1988bț) care este profesorul nu se poate realiza doar
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
vieții, trăsături prin care pictorul se distinge ca un autentic continuator al celor mai autentice tradiții ale artei culte românești. PICTURA ÎN CULORI DE APĂ Este cunoscut faptul că, pe lângă graficienii propriu-ziși, consacrați în exclusivitate ca atare - Ion Petrovici, Ștefan Hotnog, Constantin Radinschi, Ecaterina Pop Petrovici, Dragoș Pătrașcu ș.a. - mulți dintre pictorii ieșeni contemporani au practicat și grafica, îndeosebi acuarela, unii relevându-se printro înzestrare excepțională pentru această tehnică a artelor vizuale, cum ar fi, bunăoară, Nicolae Popa, Mihai Cămăruț, Victor
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
Organizarea balurilor și seratelor dansante în spiritul epocii, la care era invitată toată protipendada vasluiană a acelor vremuri, aduceau importante venituri în contul societății. Printre invitații „abonați” la aceste sindrofii caritabile se numărau: C.I. Rășcanu, noul prefect al județului; colonelul Hotnog, comandantul Rgt. 65; Gheorghe Rășcanu, revizorul școlar; Teodoru, medicul șef al județului dar și Mihail Gh. Mogoș, medicul șef al orașului. Biletul de participare era de 200 de lei de pereche, o sumă importantă pe atunci. Regimentul 2 Vânători s-
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Vasile Luțcan, R. Marent, Liviu Marian, George Meniuc. Au mai colaborat, la diverse rubrici, Zamfir C. Arbore, L. T. Boga, Romulus Cioflec, N. Crevedia, Ludovic Dauș, V. Demetrius, N. Dunăreanu, Onisifor Ghibu, Artur Gorovei, P. V. Haneș, V. V. Haneș, Titus Hotnog, Ion Inculeț, D. Iov, Donar Munteanu, Ion Simionescu, N. Smochină, A. G. Stino, Mircea Streinul, G. G. Ursu, Teodor Vicol, I. Zaborovschi. O secțiune cuprinzând contribuții de ținută este cea de etnografie, asigurată de P. V. Ștefănucă, Gh. V. Madan, Valeriu
VIAŢA BASARABIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290517_a_291846]
-
din primele pagini ne izbește o realitatea socială complexă, în care rangurile și situațiile s-au precizat și determină întregul mecanism al existenței. Scurta petrecere duminicală, la horă, se desfășoară după anumite norme rezumative pentru viața de fiecare zi. Ștefan Hotnog, “un chiabur cu burta umflată”, pe care și-o mângâie într-una “parcă ar avea junghiuri”, tronează în mijlocul oamenilor vârstnici și-i caută în conversații “clenciuri” primarului, spre a-și dovedi importanța. Alexandru Glanetașu, “pe de lături,ca un câine
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
mascat, Golia), Al. O. Teodoreanu (Neobositul Kostakelu, Inelul Marghioliței, O inspecție, Berzele din Boureni), Stejar Ionescu (Zâna fumului, Iubirea lui Dionis, Colecție, romanul Game), Demostene Botez (note de front, Victima, La nunta Tincuții, Obsesie, Domnul Leon, Într-o vacanță), Titus Hotnog (Vrăbioiul alb, Vulcanul, Jertfa laudei, Prințul Aiepa), Lucia Mantu, Axente Frunză (cu povestiri și schițe, note de călătorie la Athos, dar îndeosebi cu tălmăciri din rusește, precum romanele Leon Drey de Semen Iușkevici, Oblomov de I. A. Goncearov, Fără grai
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
Ion 3. Dima Vasile 4. Duceac Constantin 5. Neagu Aneta 6. Serbu Vasile 7. Utoiu Vasile. Parchetul de pe lângă Judecătoria Buhusi 1. Bostan Teodoru. Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra-Neamt 1. Cătana Constantin-Cristian 2. Cautis Dorin 3. Ciocoiu Antonela 4. Cornea Virginel 5. Hotnog Ioan 6. Lavric Elenă 7. Nuțu Manea Neculai 8. Oprișan Georgian 9. Togan Alexandru 10. Vasilachi Luminita-Maria. Parchetul de pe lângă Judecătoria Român 1. Furduescu Mariana 2. Gâlca Carmen-Argentina 3. Horodniceanu Diana-Angelica 4. Ionescu Petru 5. Tănase Dumitru 6. Vasile Alixandri. Parchetul
DECRET Nr. 220 din 10 iunie 1996 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114931_a_116260]
-
Gheorghe Dumitru 2. Petre Alexandru 3. Ștefănescu Pompiliu 4. Hristache Dragoș 5. Luca Augustin-Mircea 6. Gogoci Aurel 7. Vamesu Carmen-Mihaela 4. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău 1. Elisei Camelia-Manuela 2. Serbu Vasile 3. Utoiu Vasile 4. Cornea Virginel 5. Hotnog Ioan 5. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea 1. Miu Mitica-Nicusor 2. Chirculescu Dan 3. Ivanciu Petrică 4. Ciupa Aurica 5. Motiu Dorel-Ionel 6. Sută Viorica-Mariana 7. Cristescu Adriana-Nicoleta 8. Costinas Vasile 6. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava 1
DECRET nr. 602 din 28 iunie 2002 privind conferirea Diplomei "Meritul judiciar" unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143125_a_144454]
-
nădușite...” În continuare naratorul Înregistrează grupul fetelor nepoftite la joc, al babelor care-și admiră odraslele și al copiilor, care pândesc poalele fetelor. Scena este semnificativă și pentru realitatea adânc diferențiată a satului. Astfel, Într-un grup stă primarul Ștefan Hotnog, un chiabur cu burta umflată, și câțiva bătrâni fruntași. Pe alături, ca un câine la ușa bucătăriei, trage cu urechea Alexandru Glanetașu, dornic să se amestece În vorbă, sfiindu-se totuși să se vâre Între bogătași. Nu lipsesc reprezentanții intelectualității
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
odihnei de veci... După Înmormântare, Glanetașu a făcut pomeni pentru sufletul fiului său, Ion. Satul Pripas este locuit de români și maghiari sub dominație austro-ungară. În sat există o ierarhie bine determinată În funcție de averea fiecăruia. În frunte se află Ștefan Hotnog, apoi țărani bogați, ca Vasile Baciu, Toma Bulbuc, țărani Înstăriți, ca Simion Lungu și săraci ca Ion, Florica, văduva lui Maxim Oprea. În această lume pământul determină poziția socială a oamenilor și relațiile dintre ei. LIVIU REBREANU - „Răscoala” comentariu Vorbind
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
că mă pune rău pe gânduri, nu aș căuta o toaletă la Pasajul Universității, că nu e. Câștigătorii campaniei „Artistul asociat“ din luna ianuarie: » DVD Fix alert - comentariul semnat „paula“ pe www.supliment.polirom.ro » DVD Eminescu vs. Eminem - P. Hotnog, Iași - scrisoare pe adresa redacției Câștigați unul dintre cele două volume Carte de artist oferite de Daniel Knorr! Sunteți invitați să comentați pe marginea paginilor dedicate campaniei, prin e-mail: supliment@polirom.ro, pe site-ul www.supliment.polirom.ro - secțiunea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
Pictorul Ștefan Hotnog (1920-1993) aparține cu distincție patrimoniului cultural ieșean. S-a născut În 10 septembrie 1920 la Iași, În cartierul Tătărași, ca al doilea copil al familiei Titus și Eufrosina Hotnog. Tatăl său, profesorul de limba română, Titus Hotnog, era cunoscut În
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
Pictorul Ștefan Hotnog (1920-1993) aparține cu distincție patrimoniului cultural ieșean. S-a născut În 10 septembrie 1920 la Iași, În cartierul Tătărași, ca al doilea copil al familiei Titus și Eufrosina Hotnog. Tatăl său, profesorul de limba română, Titus Hotnog, era cunoscut În lumea ieșeană prin colaborările la revistele "Viața Românească" și "Însemnări ieșene". Este autorul volumului de nuvele "Vrăbioiul alb", dar și al unor articole importante de filologie și istorie. Studiile
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
Pictorul Ștefan Hotnog (1920-1993) aparține cu distincție patrimoniului cultural ieșean. S-a născut În 10 septembrie 1920 la Iași, În cartierul Tătărași, ca al doilea copil al familiei Titus și Eufrosina Hotnog. Tatăl său, profesorul de limba română, Titus Hotnog, era cunoscut În lumea ieșeană prin colaborările la revistele "Viața Românească" și "Însemnări ieșene". Este autorul volumului de nuvele "Vrăbioiul alb", dar și al unor articole importante de filologie și istorie. Studiile elementare, clasa a-I-a și a -IIa
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
Tătărași. Ulterior a fost transferat la Școala primară de Aplicație, de pe lângă Școala Normală “V. Lupu”, unde a locuit o perioadă, Împreună cu familia. Aici a petrecut cele mai frumoase zile ale copilăriei, cu prietenii săi, Păulică Cortez și Mihu Sadoveanu. Ștefan Hotnog a fost atras de universul culorilor Încă din perioada copilăriei. Primele Îndrumări legate de tehnica acuarelei și a materialelor folosite În pictură, lea primit la vârsta de 6-7 ani, de la un văr pe atunci student la arte. Apoi a urmat
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
de 6-7 ani, de la un văr pe atunci student la arte. Apoi a urmat cursurile Liceului Național - Secția literară (1936-1939) unde, i-a avut colegi de clasă pe Cristofor Simionescu, Petre Lupu și Neculai Mărculescu. Personalitatea artistică a lui Ștefan Hotnog s-a conturat din timpul studiilor la Academia de Arte Frumoase (1939-1944), unde a fost instruit de un grup remarcabil de profesori: Otto Briese, Jean L. Cosmovici, Petre Troteanu, Ion Irimescu, Corneliu Baba, Nicolae Popa, Roman Simionescu, Richard Hette, Eugen
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
Crișului Alb, de la Prunișor și Revetiș. În drum spre frontul din Ardeal, s-a Întâlnit pentru ultima oară cu prietenul său din copilărie Paul Mihu Sadoveanu, pe atunci elev plutonier T. R. Într-o unitate de vânători de munte. Ștefan Hotnog s-a Întors de pe front cu gradul de sublocotenent În rezervă, În luna mai 1947. reproduceri 001-100 6/9/2008 5:14 PM Page 5 6 Ulterior și-a continuat studiile superioare la Seminarul Pedagogic Universitar din Iași. Alături de colegii săi
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
viitor, care l-a determinat pe artist să se apropie mai mult de domeniul graficii și al desenului. La Praga, a expus, Împreună cu prietenii săi cehoslovaci câteva lucrări de grafică, acestea fiind apreciate În mod deosebit. În perioada 1949-1966 Ștefan Hotnog a activat ca profesor În Învățământul mediu, la Piatra Neamț. Începând cu anul 1966 a fost invitat să predea pictura, la Facultatea de Arte Plastice din Iași. Bine instruit, cu o bogată cultură generală, cunoscător al mai multor limbi străine, profesorul
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
activat ca profesor În Învățământul mediu, la Piatra Neamț. Începând cu anul 1966 a fost invitat să predea pictura, la Facultatea de Arte Plastice din Iași. Bine instruit, cu o bogată cultură generală, cunoscător al mai multor limbi străine, profesorul Ștefan Hotnog a format generații de studenți, alături de un prestigios colectiv didactic dintre care amintim: M. Cămăruț, V. Condurache, Fr. Bartok, D. Hatmanu, A. Podoleanu, I. Neagoe, P. Hârtopeanu, E. Armeanu, M. Lazar, I. Antonică. Paralel cu activitatea didactică, artistul s-a
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
dedicat creației sale Începând cu anul 1943, până În 1980, perioadă În care a participat la numeroase expoziții: Saloanele Oficiale ale Moldovei, Anualele de Stat, interregionale, interjudețene, personale, organizate În diferite orașe ale țării, În Iugoslavia, la Skopje și Bitolia.Ștefan Hotnog s-a făcut cunoscut mai mult prin activitatea sa de grafician. Într-o cronică de expoziție semnată de Aurel Leon, acesta afirma: Universul creației pictorului ni se dezvăluie ca un jurnal al vacanțelor petrecute În zone montane, pe litoral, În
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
natură, după care le imortaliza direct pe hârtie. Petrecea zile Întregi, la peisaj. Astfel, În timp s-au adunat numeroase lucrări cu amprentă individualizată prin expresie și specific local.Atras de spiritul locului, de frumusețea și diversitatea spațiului românesc, Ștefan Hotnog a fost un liric al naturii, a crezut În forța luminii și a culorii. În organizarea spațiului plastic s-a simțit atras de geometria formelor, pe care a susținut-o și a subliniat-o expresiv prin desen și culoare. Artistul
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
străbună, Casa de pe deal, Acoperișuri roșii, Amurg, Peisaj din Șcheia, Monumente ieșene, Iarna pe uliță, Cadril de căsuțe, Peisaj din Praga, Malbork, Cheiul Lung Gdansk, Peisaj din Polonia. Chiar dacă interesul manifestat de artist a fost orientat către tehnica acuarelei, Ștefan Hotnog a realizat și lucrări În ulei, despre care menționa: Elaborate În cuțit sau penel, În tușe plate, compacte sau difuze, riguros organizate plastic, peisajele și naturile statice au forță expresivă, așa cum se remarcă În:Chioșcul din grădină, Strada Speranței, Toamna
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
donate de artist și de soția sa muzeelor, dar o parte dintre ele se regăsesc și În colecții particulare. In anul 1999, Muzeul de Artă din Iași i-a organizat prima expoziție cu caracter retrospectiv. Întreaga creație a pictorului Ștefan Hotnog este un poem dedicat naturii. Se impune o reconsiderare a locului pe care artistul Îl ocupă În arta plastică românească, situându-l alături de alți prestigioși creatori contemporani care participă la definirea identității spiritualității naționale. Confesiuni ȘTEFAN HOTNOG ...Culoarea de apă
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]