451 matches
-
de grame de afine cu un vârf de cuțit de scorțișoară, peste care se pune o linguriță de nectar de agave și o lingură de alune de pădure. În final, se omogenizează toate, obținându-se un mic dejun delicios și hrănitor. Boabele quinoa sunt bogate în proteine, iar laptele contribuie la secreția de vitamina D care poate crește nivelul serotoninei, hormonul fericirii, în timp ce alunele de pădure aduc în organism o cantitate consistentă de acizi omega-3s. Pentru prânz: 400 de grame de
Dieta Bucuriei, cura de slăbire care nu provoacă depresia by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63499_a_64824]
-
timpul studiilor la Paris.” Despre „mâncărurile mizeriei” din primii ani ai comunismului povestește Gabriel Liiceanu: „La prânz. Se alternau două feluri de mâncare: într-o zi felii de pâine neagră prăjită în untură, (eventual unse cu usturoi), excelente și extrem de hrănitoare (...), iar a doua zi, mămăligă făcută din ajun, sfărâmată cu furculița, amestecată cu niște cubulețe de pâine, totul pus la prăjit în puțină untură”. Astfel curg poveștile, unele mai triste, altele hazlii, în care-și amintesc bunătățile copilăriei Adriana Babeți
Povești cu savoare by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4704_a_6029]
-
săraci și mai blânzi oameni de pe pământ”): „Praful, căldura, sărăcia, simplitatea, firea potolită a oamenilor și peste tot apa în mici carafe așezate între cuplurile tăcute și pașnice, toate mi-au dat sentimentul că era ceva sacru în locul acesta, ceva hrănitor și consistent. M-am plimbat fermecat în această primă noapte petrecută în Grecia. Acest parc mi-a rămas în amintire ca nici un altul” (p. 12). Să remarcăm faptul că aici, ca și în alte câteva împrejurări, Grecia se impune percepției
Grecia lui Henry Miller by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4991_a_6316]
-
și în alte câteva împrejurări, Grecia se impune percepției lui Miller ca un „ținut sacru”, în care se vădește „miracolul dumnezeiesc” („God‘ s magic”). În cazul de față, căci nu putem scăpa amănuntul, un „sacru” nutritiv, asemeni unui produs alimentar, „hrănitor și consistent”. Și, pe deasupra, un „sacru” care e rezultatul unui amestec cuprinzând elemente diametral opuse religiosului, acestea desemnând mai degrabă categoriile indigenței și penuriei. O asemenea combinație paradoxală de sacru și profan (într-un plan mai general, am putea vorbi
Grecia lui Henry Miller by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4991_a_6316]
-
ani: „Trebuie undeva să existe un sat doar al nostru, cu legile lui, cu viața lui inaccesibilă și necunoscută celorlalți. Unde viața să curgă frumos, darnic, milostiv, fără răutate, dor și așteptare”, „Drumul este o instituție socială”, „Răutatea e la fel de hrănitoare ca și bunătatea, oamenii care triumfă în rău se simt la fel de împliniți ca și cei buni”, „este puternic acela care se învață pe sine însuși”, „Așteptarea e ca un animal mic, nici domestic, nici sălbatic, când cuminte și adormit, când
Joaca de-a cei mari by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3486_a_4811]
-
La extrema cealaltă (a Ilenei Mălăncioiu din Sora mea de dincolo sau a lui Matei Călinescu din Portretul lui M), martorul vine, dimpotrivă, cu o personală investiție de sens transcendent și de înscriere a dramei cumplite într-un scenariu spiritual, hrănitor sufletește și fortificînd moralul tuturor. Sora „de dincoace” va deveni o însoțitoare de călătorie a sufletului eliberat de trup pînă la pragul lumii celeilalte, „de dincolo”. Iar călătoria are direcție și are sens, fiindcă acea lume există dincolo de lumea noastră
Sora noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3139_a_4464]
-
pe ultimul. Să admiți ceva „în stare să ne cutremure simțurile“ (p. 156) înseamnă, în logica propusă mai sus, să ne legitimăm „simțurile“ dincolo de realitatea lor fizică, la nivelul umanității lor capabile să întâlnească straniul-străin în diferența sa copleșitoare, dar hrănitoare a propriilor noastre precarități. Aceasta îți poate strecura cu generozitate în buzunar propoziția de la pagina 180: „Cel care pierde cu bună știință înțelesul vieții află motive de a fi în continuare pe drum“.
Despre hrană, bucurie și sens by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2918_a_4243]
-
alt motiv. Pe mine mă deranja mai puțin, fiindcă de pe atunci mă obișnuisem să mănînc pîine goală, care era atît de moale încît, dacă o plesneai de perete, rămînea lipită. Avea un gust acrișor și era sățioasă, chiar dacă nu deosebit de hrănitoare. Colegii care veneau de la țară erau revoltați în special din cauza colectivizării forțate din anii '50, făcută după model sovietic și numită reformă agrară. Țăranii, cărora li se luaseră animalele și pămîntul, care pentru ei erau la fel de importante ca și familia
Ioan Holender: Ultimii ani în România by Magdalena Mărculescu () [Corola-journal/Imaginative/14725_a_16050]
-
cînd? Da, n-ar trebui să mă vait, să dau buzna-n... mereu, mereu... în bocete inutile, în sclifoseli de vîrsta a treisprezecea... Să... lupt!! ( Repet de atîtea ori cuvîntul "lupt" că-mi vine să-l mănînc, e bun, e hrănitor, e rotund, l-aș desface-n felii de portocală sau... nu!... e mai gustos întreg, cu coajă-n dîmburi minuscule peste carnea sacră... și chiar îl înghit!) Și-acum? Iarăși mi-e foame, iarăși mi-e sete, iarăși mi s-
Clapele literelor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16734_a_18059]
-
intimă, prietenoasă și cocheta. Pe scurt, un loc de care te vei îndrăgosti și unde îți vei dori să revii, mai ales în pauza de pranz. La Vivid, totul este verde, aerisit și frumos luminat iar mâncarea este perfectă: sănătoasă, hrănitoare, cu multă energie bună; iar cei ce au adoptat acest stil de viață știu că energia are un rol foarte important în viețile noastre. CUIB - locul în care te simți ca acasă CUIB-ul este locul în care am făcut
3 restaurante „fără carne” din Iași [Corola-blog/BlogPost/96779_a_98071]
-
peste tot în lume - care s-a impus prin anvergura preocupărilor sale, dar a rămas în amintire și prin sfârșitul tragic de erou martir. Conducător al orfelinatului din ghetoul de la Varșovia, el se străduise să salveze aparențele de curățenie, bucătărie hrănitoare, grijă medicală pentru ca orfanii să nu se știe dinainte condamnați, iar când aceștia au fost îmbarcați în trenul cu destinația Auschwitz a refuzat să-i părăsească, îndreptânduse spre moarte împreună cu ei. Naratoarea privește fotografiile, citește textele explicative, urmărește documentarul prezentat
Înlocuitorul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4079_a_5404]
-
prin beție sau prin alte îmbuibări slăbesc puterile sale cele trupești... vă sfătuim ca casăle voastre curate să țineți prin deschiderea ușilor și fereștilor aer proaspăt înlăuntru să sloboziți. Crăstăveți și cucuruzi crud să nu mâncați ci totdeauna cu bine hrănitoare bucate să întăriți trupurile voastre căci mai bine mijlocire de a scăpa de boala aciasta iaste ținerea trupului în putere... Variola Vărsatul sau variola este o boală infecțioasă și contagioasă, de natură virotică, ce se caracterizează prin apariția pe suprafața
Agenda2005-10-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283446_a_284775]
-
gardian le-a dat semințe de floarea-soarelui și de cânepă pentru a le sorta. Le puteau păstra pe cele de floarea-soarelui, dar și-au dat apoi seama că n-a mai venit nimeni să ia semințele de cânepă (uleioase, foarte hrănitoare). Stătea în celulă cu un avocat, etnic maghiar, care îl îngrijea când se întorcea bătut de la interogatorii (unul din suplicii era atârnarea de testicule a cărămizilor...) . În- tr-o noapte este ridicat, spunându-i-se: „Dumnezeii mătii! Hai că ți-am
Agenda2005-19-05-1-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283670_a_284999]
-
Viața ei constă în hrănire și mitoză adică procreare. Celula creează prin dedublare o entitate identică ei astfel că după un timp sunt 2 celule apoi 4, 8, 16. În 24 ore o singură celulă vie plasată pe un mediu hrănitor poate deveni o colonie de miliarde de celule. Celulă este atât virusul gripei atât de periculoasă, drojdia care face să crească pâinea și creează bunătatea de bere, cât și constituentul ficatului sau crierului uman. Se poate deci constitui o colonie
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
frunte și-i spuse: - Chiar dacă trebuia să fi baiat, eu tot te iubesc, o să trecem noi și peste asta... te vei numi Ana și o așeză la sânul ei. Acel ghemotoc de carne trase cu putere din seva groasă și hrănitoare a sânului mamei. Un copil minunat, la fel ca fetele pe care le avea acasă. După timpul acordat alăptării asistenta-i luă copilul de la sân, iar ea rămase cu măinile goale și se ghemuii în patul rece de spital cu
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
alăptez. În sfărșit cele două femei ajung la salonul de nou născuți, doar Ana mai era în pătuțul ei, plângea... Magdalena-și întinde brațele goale și-și primește cu dragoste copila la piept. Ana tace și caută cu gurița sânul hrănitor al mamei. Cu poftă suge seva groasă dăruită de trupul firav al mamei, care răsuflă ușurată. O lacrimă cade din ochii Magdalenei pe fața gingașă a fetiței care tresare și se cuibărește mai adânc la sânul ei. - Ce frumoasă ești
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
placă de lemn solidă) împinsă de un ax care era filetat, care trecea printr-o bară de sprijin cu filet pe interior, realizându-se presarea și reglajul. Boabele erau uscate și prăjite și, prin presare, se obținea „oloi” gros, foarte hrănitor și spornică la gătit diferite mâncăruri. „Oloiul” completa, în anumite perioade ale anului, dieta oamenilor care, altfel, foloseau grăsimile animale. În satul Lunca aveau „oloinițe” Gheorghe Iftimie Cucu, Sidor Teleagă și Gheorghe Ilie Pintilescu. Și în satul Fruntești, familia Popa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
câmp, mâncau buruiene și se umflau picioarele din cauza unui lichid galben-verzui. Cantinele colare șiau prelungit activitatea, salvând multe vieți de copii de la moarte prin înfometare. Copiii primeau o bucată de pâine, niște margarină și untură de pește, grețoasă, dar foarte hrănitoare. Atunci sau primit niște ajutoare alimentare din partea SUA care erau alimentele armatei americane. Era ceva ce nu se mai văzuse (conserve de carne de 1 kg), cafea, țigări „Camel”, ciocolată și alte „bunătăți” nevăzute și nemâncate. Marea prietenă de la răsărit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
familie (părincul, dughia). Meiul este o cereală care face un spică sub form de ciucure, cu boabe mici (să alegi pasatul din nisip - idee din basmele populare - arată o caznă peste puterile omului!), foarte productivă, cu perioadă de vegetație scurtă, hrănitoare, consumată prin fierbere, amestecă care s-a chemat mămăligă de la mei. S-a cultivat prin satele comunei Filipeni, până după al doilea război mondial, dar în condițiile creșterii producției de grâu și porumb, s-a renunțat la cultura meiului. Meiul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiecare se unge cu ulei și se presară miezul de nucă cu zahăr. Din mai multe foi, între 5 și 10, se face un rulou; se învârte într-o tigaie și se dă la rolă. Se mănâncă caldă; este foarte hrănitoare. Julfă. Foietaj cu umplutură din sămânță de cânepă care se prepară după ce s-a îndepărtat crusta tare prin batere cu chilugul în piuă. Se facă mai multe foi care se ung cu această julfă și se însiropează. Se așează pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
liberi. Dar are pistol. Ei și? Oricum e prea laș. Așa că mama, fără să fie protejată de copii, se grăbește la bucătărie - așa plină de vânătăi și părăduită, cum este - ca să prepare un mic dejun de duminică, din cale‑afară de hrănitor. Astăzi Anni vrea să exerseze copios la pian, iar apoi să facă o plimbare cu Hans; Rainer, în schimb, trebuie să‑l ducă pe tata la Zwettl, unde acesta are mare chef să meargă, fiindcă vrea să‑și potolească poftele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
cum am spus într-o oră slabă), dar dau drumul cuvântului, cu cinism. Socotesc pe Jean Moréas drept primul poet francez (mai mare ca Rimbaud, ca Mallarmé și Kafka 1), pentru poezia lui de locuri comune reabilitate, "superficialități din adînc", hrănitoare ca oliva atică răsădită în Aquitania. Mi se întîmplă să plâng în trei ocazii: 1) Când îmi moare un câine, în realiatate sau în Malte Laurids Brigge; 2) Când, la chef, lăutarii îmi cântă cântecul lui Iancu Jianu și-al
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
că prin toți acești oameni - dintre cari, pe cât știu, numai Thomsen era din Hamburg (d. W. Blaschke este, prin naștere, austriac) - Hamburgul însuși își scrie geometria spațiilor sale. Temele acestor geometrii sunt atât de directe, pline de o atât de hrănitoare intuiție, încît, fără voie, le apropii de speciile substanțiale pe care Hansa le schimba cu neamurile nordului. Iar libertatea și perspectiva ideilor care stăpânesc în operele lor, sunt comparabile adâncului cer de stampă, sfâșiat de șapte unghiuri subțiri de biserici
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pătlăgică roșie. Nu-s decât niște plăntuțe firave la început și nu-s deloc pretențioase. Toarnă-le la rădăcină un pahar de apă și în câteva săptămâni vei culege, una câte una, un coșuleț de roșii mari, frumoase, gustoase și hrănitoare. De unde vin aceste roade? Dintr-un pumn de pământ în care ai plantat niște fire verzi de roșii cu câteva săptămâni în urmă? Cum? Nu ți se pare uimitor? Planta este o uzină mică dar atât de complexă încât omul
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
tăi cum acele plăntuțe firave la început, cresc, înfloresc și dau roade. Ce poate fi mai frumos și înălțător decât a te vedea lângă un pom sădit cu mâna ta și peste puțin timp, încărcat de fructe, frumoase, gustoase și hrănitoare. Aici la Rontău prin munca sătenilor și cu sprijinul Consiliului Local al comunei Sânmartin, umilul sat în care trona indolența, a devenit un sat de nerecunoscut, cu case mari și frumoase, cu grădini înfloritoare, cu drumuri și trotuare asfaltate, un
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]