145 matches
-
5, 22, 24, 25, 130, 293 Armistițiul (2004): 22, 23, 25 traducere de Doina Derer Condrea: 22, 68 Claudio MAGRIS (Italia): 5, 9, 27, 28, 30, 32, 52, 293 La voia întâmplării (2008): 28, 32 traducere de Cristian și Alina Huțan: 28 Ian McEWAN (Anglia):5, 97, 98, , 100, 101, 292, 294 Mângâieri străine (2004): 97 traducere de Dan Croitoru: 97 Javier MARÍAS (Spania): 7, 223, 225, 226, 227, 294 Mâine în bătălie să te gândești la mine (2002): 223 traducere
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Coman, fiul lui Galiș care prin ispisocul din 3 aprilie 1412 dat de Alexandru cel Bun a primit „în pământul Moldovei un loc pustiu să-și facă lui un sat podli Bașeu. Satul Balinți își trage numele de la boierul Balici, Huțanii (sau Huețanii) de la Huet etc. I. Bogdan, în lucrarea sa fundamentală despre cnejii români arăta: „Este incontestabil că o mare parte din satele moldovenești au fost înființate de cneji, juzi sau vatamani care căpătau dreptul de a aduna oameni de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
catagrafie corespunde cu numele unor oameni ce sunt locuitori ai satului Vatra: Ștefan Minciună, Ștefan Chițacu(Chițac), Vasile Sofroneț (Sofronescu), Constandin Cheptănar(Cheptănaru), Ion Brumă, Constandin Cojocea, Grigorie Bostan, Grigorie Fliscă(Flisc ), Nichita Mitrofan, Pavel Horean, Grigoraș Tulug (țului), Petre Huțan, Todosii Tătaru și e amintită biserica Adormirea Precistei unde slujea preotul Sandu și dascălul Toma. Situația mai clară în 1803 când apare mențiunea că: biserica veche era construită din lemn-bârne din partea locului și avea pe sfintele vase inscripția Iordache Costache
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
130. Ion Teculian 131. Toader Teculian 132. Ștefan Pelihacia 133. Pavăl, chioar 134. Axintii, morar 135. Dănilă Lupan 136. Ion Jâosan 137. Dumitrașco Irimița 138. Miftodii,ungurean ginerele lui Dănăluță 139. Vasile Ciupercă 140. Pavăl fiul lui Dumitrașco 141. Petre Huțan 142. Vasile, ungurean 143. Neculaiu, vornicu 144. Ion, vătăman 145. Andreiaș holtei cu mamă 146. Enachi nepotul lui Damian 147. Mihaiu, cojocar 148. Ion, săcrier 149. Ioniță, holtei cu mamă 150. Merăuță, holtei cu mamă 151. Timoftii, holtei cu mamă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dărniciei codrilor cu care ne înfrățisem. Brațele ni se umpleau de vreascuri, iar coșurile ni se încărcau de hribi și felurite poame 138. Sub ascuțișul bărdițelor și topoarelor, mânuite de vajnici pădurari, cădeau brazi bătrâni. Erau legați și trași cu huțanii spre joagăre pentru a-i preface în bușteni. Dălți și rindele îi așteptau prin șoproanele dulgherilor. Pe sub cetini, ne îndreptam spre case. Ne feream de năpârcile care se târau pe sub covorul de frunze. Traversam poienițe pe unde susurau izvoare de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
aibă cineva noroc la Împușcat, [a]nafora ce o ia la Paști, din biserică, să o puie În pușcă și să Împuște cu dânsa și nimerește orișice vra, dar e mare păcat. Mă rog : Împușcă trupul lui Domnul Hristos ! Un huțan [= huțul] tânăr a pus [a]nafora Într-un copac ș-a Împușcat și din [a]naforă a curs sânge” <endnote id="(259, p. 287)"/>. Chiar și acuzația de profanare a crucifixului sau a bisericii era specifică Europei Occidentale și Centrale
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Rădulescu Pogoreanu, cu referire la limba și cultura orașelor și chestiunea evreiască în România; știință, artă, literatură - Friederich Nietzsche” - de Eugenia Ianculescu (Reus); „Suveranitatea publicului” de Isidor Ieșan; „Iubirea unui scriitor” de Rotică și versuri semnate de D. Popescu, V. Huțan, Iustin Cârdei, O. Loichiță, Vasile Vitescu, Aline de Bogusz (principesa Bibescu). Apăreau reproduceri inedite de G. Coșbuc, Șt. O. Iosif, recenzia Almanahului literar editat de Întrunirea Academică Română „Bucovina”, făcută de George Tofan în numerele 87, 89, 90 și 91
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Tipografia bucovineană. Semnau: I.I.Nistor, T.V. Stefanelli, N. Iorga, Al. Vlahuță, C. RădulescuCodin, M. Sadoveanu, S. Dragomir, G. Coșbuc, D. Marmeliuc, M. Schiopul, G. Micu, L. Morariu, I.A. Brătescu Voinești, O. Goga, N. TcaciucAlbu, N. Drachinschi, G. Rotică, V. Huțan, P. Cerna. * Călindariu poporului bucovinean pe anul ordinar 1906 Călindariu poporului bucovinean pe anul ordinar 1906, realizat și editat de Eugeniu Neșciuc, anul XIX, Cernăuți, 1905, Societatea Tipografică Bucovineană. Fondat, deci, în 1887. În cronologia pe anul 1906 sunt de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
simpatie și aderență la cei care patronau foaia. Iar în vremea aceea, în foiletonul multor ziare, iscăleau totuși nume multe, insuficient cunoscute: G. Rotariu - Rotică Codrean (G. Tofan), V. Vitescu (V. Vitencu), Leandru, S. BeucaCostineanu, Taniu și N. Dracinschi, V. Huțan. Lipsea generalul, spune Const. Loghin. Anunțată încă de pe la 1900, Junimea literară sosise din tipografie pe toneta vânzătorilor, la abonați, la cei care solicitau schimbul de publicații. Ea nu venea din partea unei formații politice, nu inaugura și nici nu continua un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la Universitatea din Cernăuți, Constantin Berariu și Iorgu G. Toma”, cărora li se „raliază și alții mai tineri ca Nicu Dracea, Taniu Dracinschi, Victor Morariu, G. Rotică, Vasile Vitescu, Filaret Doboș, Al. Procopovici, I. Grămadă, Tr. Brăileanu, D. Marmeliuc, Vasile Huțan, Ion Cocârlă, Vasile Grecu, Ion Biletchi, Lascăr Luția și alții.” În Junimea Literară de la 1904 au publicat T.V. Stefanelli: „Amintiri despre Eminescu”, Constantin Berariu feeria „FătFrumos în grădina Sfintei Vineri”, dr. Sextil Pușcariu - documentarul „Poeții noi”, Iancu I. Nistor - fragmente
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lingvist notoriu e ignorat de toți lingviștii. Având cărțile lui l-am analizat în 12 pagini și ca lingvist, deși a fost relevat numai ca folclorist și literat. Aș dori să am ceva despre viața de la sfârșit a lui Vasile Huțan și când și unde a murit. Revăzând istoria lui Loghin, am mai introdus în a mea, încă o serie de bucovineni, valoroși dar ignorați, scociorând material vechi. Și acum să trecem la ale noastre. Cum o mai duci cu sănătatea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și liniște și să ne mai putem vedea și să stăm de vorbă despre toate. N. Bîrleanu 14 C.P. Iași, 19.VI.1989 Stimate domnule Dimitriu, Am primit scrisoarea și Suplimentul 494 de la Botoșani și vă mulțumesc. Privitor la V. Huțan (n. 1880 Costâna, înv. la V. Dornei, luptător voluntar și decorat pentru întregirea națională) am 2 fotografii, o poezie „Bucovinei” („Din țara fagilor) n am știut c-a fost profesor și nimic după 1940. La fel mă interesează: Adelina Cârdei
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
dv. de adăugat la vol. IV de mai apare și n am mai primit nici o veste, fapt ce mă îngrijorează, că în situația noastră oricând ne poate sosi ceasul. Mai înainte am mai cerut relații de (spre) poetul sucevean V. Huțan, cu viața lui după 1938 și când și unde a murit. La fel Adelina Cârdei a publicat „Suceava voievodală” (Suceava, 1935) o antologie lirică cu un premiu francez, care de mai există, de nu poți mata, roagă pe d. P.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Drăgescu și fabuloasa Escadrilă Albă / 31 6. Amintirile inedite ale Nadiei Russo / 35 7. O carte mare: Ion Profir, Singur pe cerul Stalingradului / 43 8. Cornel Marandiuc și scrisul său / 47 9. Traian Popteanu, pilot de hidroaviație / 51 10. Viorica Huțan / 59 11. Eroii uitați / 63 12. Nimic nu i-a putut opri să zboare! Zburători infirmi din aviația mondială / 65 În loc de postfață / 69 Bibliografie / 77 Prefață Cum să zbori prin vârtejul Istoriei Daniel Focșa este un istoric ca formație și
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
Apoi autorul consacră un capitol lui Cornel Marandiuc care "face parte dintr-o generație formată într-o epocă stalinistă și post-stalinistă, dar în care România vechiului regim era încă prezentă". În final ne prezintă activitatea primei stewardese din România: Viorica Huțan, care a debutat în această meserie în 1955 și a zburat opt milioane de kilometri, trecând și printr-o aterizare forțată în Cipru. Volumul cuprinde și un capitol despre istoria mondială a aviației: Zburători infirmi din aviația mondială, încheiat cu
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
logică, și că fiecare text se află exact acolo unde îi este locul. Lipsesc totuși, din această antologie publicistică de istoria aviației, anumite articole. Deși subiectul prezintă mare interes, am ales de exemplu să nu includ texte legate de Stela Huțan. Acestei aviatoare i-am dedicat un capitol în cartea mea Escadrila Albă. O istorie subiectivă (2008). De asemenea, nu am inclus texte deja publicate referitoare la Nadia Russo, aviatoare evocată și ea pe larg în volumul mai sus-menționat, însă îi
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
sursă a imaginilor în dreptul fiecărei fotografii. Consider a fi o onoare și un privilegiu, faptul că am cunoscut sau cunosc mari personalități ale aviației române din anii '30-'60 ai secolului XX. Amintesc aici pe doamnele Mariana Drăgescu și Stela Huțan Palade, foste aviatoare în Escadrila Albă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial; pe sora acesteia din urmă, Viorica Huțan, prima însoțitoare de zbor brevetată în România și deținătoarea unor recorduri impresionante în anii '60-'70; pe generalii aviatori Dan
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
mari personalități ale aviației române din anii '30-'60 ai secolului XX. Amintesc aici pe doamnele Mariana Drăgescu și Stela Huțan Palade, foste aviatoare în Escadrila Albă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial; pe sora acesteia din urmă, Viorica Huțan, prima însoțitoare de zbor brevetată în România și deținătoarea unor recorduri impresionante în anii '60-'70; pe generalii aviatori Dan Stoian (de la bombardamentul greu) și Ion Di Cesare (as al aviației de vânătoare); pe doamna Elena Șenchea-Popescu, aviatoare în anii
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
singura țară combatantă care a dispus de o escadrilă sanitară ale cărei avioane, destinate transportului răniților, erau pilotate de femei, în conformitate cu Convenția de la Geneva. Activitatea acestor doamne dintre care cele mai cunoscute sunt Mariana Drăgescu, Nadia Russo, Virginia Thomas, Stela Huțan și Eliza Vulcu le-a făcut celebre în anii '40. Pentru că majoritatea au zburat pe frontul de Est, în epoca în care România era aliata Germaniei, după război aceste femei curajoase au avut parte de marginalizare sau chiar de condamnări
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
Peste tot sunt partizani. Toate greutățile drumului nostru trebuiesc rezolvate de mine eu sunt cea mai tare din toți". A urmat campania Crimeei, mult mai puțin dificilă; baza escadrilei să găsea la Simferopol. În escadrilă sunt încadrate Maria Nicolae, Stela Huțan și Victoria Pokol. Frontul era departe, dar pe măsura retragerii armatei germane și aviația română și-a mutat bazele tot mai aproape de țară. Era o retragere amară... După ieșirea României din Axă, în august 1944, Mariana Drăgescu ia parte, împreună cu
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
să-și continue cariera în aviație, în funcții administrative. 3 La începutul anului 1946 fusese avansat locotenent-comandor, iar la punerea în retragere se mai acorda un grad. Căpitan comandor aviator echivalează cu gradul de locotenent-colonel, din armata terestră. 10. Viorica Huțan Cariera aviatică a celei care avea să devină prima stewardesă brevetată în România începe în 1941, pe aerodromul București-Chitila, când se angajează la numai 18 ani secretară de pistă la Școala de zbor fără motor CFR. Sora ei, Stela Huțan
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
Huțan Cariera aviatică a celei care avea să devină prima stewardesă brevetată în România începe în 1941, pe aerodromul București-Chitila, când se angajează la numai 18 ani secretară de pistă la Școala de zbor fără motor CFR. Sora ei, Stela Huțan, era deja elev-pilot la aceeași școală, și avea să fie primită, doi ani mai târziu, ca pilot voluntar în Escadrila Sanitară care acționa atunci în Crimeea celebra Escadrilă Albă. Timp de 14 ani, până în 1955, Viorica nu a făcut parte
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
compania TAROM. A zburat până în 1973, pe rute interne și externe, fiind o adevărată deschizătoare de drum în domeniul personalului auxiliar din aviația civilă românească. Incredibila aterizare de la Paphos Episodul destul de puțin cunoscut s-a petrecut în februarie 1962. Viorica Huțan zbura ca însoțitoare de bord pe o cursă TAROM, un avion de fabricație sovietică Il-18, cvadrimotor, înmatriculat YR-IMB. Comandant de aeronavă Anghel Nicolae. Dintre cei 97 de pasageri, majoritatea erau evrei care emigrau în Israel. Aparatul survola Mediterana, în drum
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
Pilotul execută câteva manevre disperate și reușește să mențină aparatul pe o pantă de coborâre convenabilă, la o viteză suficientă pentru a plana fără să se prăbușească. Pasagerii nu și-au dat seama de pericol și au rămas liniștiți. Doamna Huțan îmi povestește că ea însăși a rămas calmă, ciudat de calmă într-o astfel de împrejurare-limită. Iliușin-ul se apropia de Cipru la data aceea, protectorat britanic. Insula era totuși prea departe pentru ca "planorul" sui-generis să poată ajunge până la pista aeroportului
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
avionul românesc, care plana cu toate motoarele oprite. Se uitau la noi, neputincioși, și așteptau să ne vadă prăbușindu-ne. Celelalte două stewardese din echipaj, Nina Frâncu și Elisabeta Crâșmaru, erau aproape la fel de calme ca și mine", își amintește Viorica Huțan. În cele din urmă, avionul aterizează "pe burtă", pe plaja insulei Paphos, fără să sufere avarii grave. Iliușin însuși proiectantul avionului a fost mirat aflând despre acest incident. Un Il-18 nu poate ateriza în zbor planat. "Însă aviatorii au destinul
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]