198 matches
-
ca focul lui Svarog, zeul focului și al soarelui.282 Astfel, la naștere, copilul era așezat pe "vatra casei" apoi la "vatra de foc", iar casa se afuma în chip magic, pentru a fi apărată de duhurile rele.283 La huțulii bucovineni, moașa atârna la mâna dreaptă a copilului nou-născut o punguliță în care punea usturoi, lut luat din vatră (humă), tăciuni, cărbuni și urmă de câine. Când punea usturoiul în săculeț, moașa rostea: "Să nu se lege nimic de tine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se aruncau pe ea simbolurile pământului grăunțe de cereale, mac, mazăre semn al fecundității și al prosperității. Închinându-se zeilor, mireasa înconjura, apoi, vatra de trei ori. După nuntă, tinerii căsătoriți se purificau prin apă și prin foc.300 La huțulii din Bucovina 301, la pețitul miresei (stárosti), gazda stă pe "colnicul prichiciului" (pe vatră), crezându-se că așa cum e "legat căminul, așa să se lege cuibul conjugal" ; "cneazul" (mirele) se așează pe laviță, sub fereastră (sau între ferestre), sub grinda
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ales din prun), din mirtă sau brebenoc. Dacă, după cununie, în viața tinerilor căsătoriți apar necazuri, se spune că perechea nu a fost cununată "cu cunună de prun sau de alt pom roditor, ci cu cunună de rug" 333. La huțuli, pomul ritualic prezent și în cadrul nupțial era pinul. Astfel, la împodobirea pomului de nuntă, druștile cântă: Se mlădiau ramurile de brebenoc, / Ei, copacul răsucit, / Copacul de pin, unde crescutu-mi-a? / Ba pe nisip galben răsăritu-mi-a, / Din zăvoi des curmatu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
numește "flambură" (flamură), în vârf având o cruce din lemn în care se înfig trei mere. Acest obicei al steagului nupțial este de origine slavonă, utilizat, mai ales, la slovaci și la sârbi, maghiarii adoptându-l de la sârbi. 340 La huțulii din Bucovina, se împodobesc două steaguri, unul pentru mire și unul pentru mireasă, făcute din "doi pomi de cedru". "Îmbrăcatul steagului" se face luni seara, înainte de nuntă, la casa mirelui, când fetele împodobesc cedrul cu lână sau cu ață albă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mirelui pentru a petrece steagul la casa miresei 341. c. Înmormântarea Expresia "a-nchinat steagul" își are obârșia în obiceiul de a ridica un steag pe casă (Moldova), în turnul bisericii sau în clopotniță (Transilvania), atunci când moare un om. 342 La huțulii din Bucovina, "ca semn al morții" pentru comunitate, se punea la geam un steag alb și se făcea foc lângă zăvoare. Potrivit credințelor străvechi ale huțulilor, tragerea clopotelor la mort semnifică readucerea sufletului hoinar acasă, sicriul, denumit "dereviște" sau "demovina
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Moldova), în turnul bisericii sau în clopotniță (Transilvania), atunci când moare un om. 342 La huțulii din Bucovina, "ca semn al morții" pentru comunitate, se punea la geam un steag alb și se făcea foc lângă zăvoare. Potrivit credințelor străvechi ale huțulilor, tragerea clopotelor la mort semnifică readucerea sufletului hoinar acasă, sicriul, denumit "dereviște" sau "demovina" are sensul de "căsulie".343 În tradiția românească, în ritualul înmormântării, "bradul" se așeza în pragul casei și era înfipt în pământ, la căpătâiul mortului. La
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sau... simplu pornosof? Aceasta e întrebarea, inocolibilă, incocoșabilă, inebranlabilă" notează obiectul monitorizării din ero(t)icele raportări semnate mai ales de reprezentate ale "sexului frumos" (vezi DAGI, 164). q Un Avizor face imprudența de a-l întreba dacă este "român, huțul sau ucrainean, deoarece știe că prin acea zonă sunt foarte mulți dintre aceștia" consemnează un gradat cu două stele mari, căzute după 1989 (am subliniat pasajele marcând stranietatea regiunii respective pentru redactorul textului). Nici Sursa, nici Mulgătorul nu știau că
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
sau ucrainean, deoarece știe că prin acea zonă sunt foarte mulți dintre aceștia" consemnează un gradat cu două stele mari, căzute după 1989 (am subliniat pasajele marcând stranietatea regiunii respective pentru redactorul textului). Nici Sursa, nici Mulgătorul nu știau că "huțulii", "haholii" sunt etnonime regionale pentru ucraineni. r Tendința nu este specifică acestei zone culturale, ne spune Anne-Marie Houdebine, ea formează nucleul a ceea ce se numește "parler féminin": persoanele din "middle class" sunt cele mai expuse iar "societatea socialistă multilateral dezvoltată
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
etnonim, În timp ce altele desemnează chiar o trăsătură atribuită etniei respective, printr-o transformare a semanticii lor inițiale (cazul „jidovilor” = uriași, „liftenilor” (lituanieni) = păgâni, „letinilor” = catolici etc.). Pe lângă popoarele vecine (maghiari, secui, sași, sârbi, slovaci, bulgari, turci, ruși, polonezi, ucraineni, tătari, huțuli, lipoveni, țigani), toponimia populară Îi cunoaște pe: abhazi, cerchezi, perși, anatolieni, arabi (În forma „arap”, dar și „sărăcin” = sarazin), greci, armeni, albanezi, evrei, morlaci, bosnieci, croați, cehi, lituanieni, germani, francezi, italieni; posibil pe: flamanzi, frizoni, catalani; mai puțin credibil pe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a avut în posesie o poiană, un deal de păscătoare, de fânaț, o țarină, un imaș pe marginea unui pârâu, se transformă în toponim. Creșterea numărului de locuitori, prin sporul natural, dar și prin adăugarea unor etnii diferite, ucrainieni, ruteni, huțuli, evrei, germani, a dus la sporirea suprafețelor arabile, a țarinilor, a imașurilor, a păscătorilor și fânațelor. Fiecare familie avea dreptul să defrișeze atâta pădure cât era necesar pentru a obține suprafețele de teren capabile s-o hrănească. Ofensiva asupra pădurii
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și Între 65,42% și 73,52% după cel austriac). Dincolo de aceste cifre, menționăm aici aprecierea contelui Hadyk, președintele Consiliului Aulic de Război de la Viena: populația Bucovinei era românească, neromânești fiind cîteva cătune situate În munții dinspre Galiția, locuite de huțuli. Populația Bucovinei nu se compunea Însă numai din români; 28,58% după recensămîntul rusesc și 27,32% după cel austriac erau reprezentate de ruteni, cum erau nimiți ucrainenii sosiți aici din Galiția, Împreună cu huțulii și rușii, În celelalte procente fiind
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
În munții dinspre Galiția, locuite de huțuli. Populația Bucovinei nu se compunea Însă numai din români; 28,58% după recensămîntul rusesc și 27,32% după cel austriac erau reprezentate de ruteni, cum erau nimiți ucrainenii sosiți aici din Galiția, Împreună cu huțulii și rușii, În celelalte procente fiind cuprinși țiganii, polonezii, armenii, evreii etc. Toate aceste etnii formau poporul bucovinean, aflat sub aceeași autoritate, a Bucovinei și a Austriei. În urma politicii economice și demografice duse de Imperiul Habsburgic, la ultimul recensămînt făcut
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
glorie și legendă este locuit pe lângă populația autohtonă majoritară, de coloniști proveniți din fostul imperiu austro-ungar. În principalele orașe ale Bucovinei există organizații etnice numite „Casa Germană”, „Casa polonă”, „Casa Armeană” având caracter cultural și umanitar. Ucrainenii de la munte, numiți huțuli s-au așezat în sec. al XVII-lea prin emigrări succesive din Pocuția și Rusia Subcarpatică forțați de condițiile economice grele în zona de origine. Ei trăiesc în satele Brodina, Falcău, Ulma. Ucrainenii de șes sau rutenii sunt urmașii refugiaților
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și între 65,42% și 73,52% după cel austriac). Dincolo de aceste cifre, menționăm aici aprecierea contelui Hadyk, președintele Consiliului Aulic de Război de la Viena: populația Bucovinei era românească, neromânești fiind cîteva cătune situate în munții dinspre Galiția, locuite de huțuli. Populația Bucovinei nu se compunea însă numai din români; 28,58% după recensămîntul rusesc și 27,32% după cel austriac erau reprezentate de ruteni, cum erau nimiți ucrainenii sosiți aici din Galiția, împreună cu huțulii și rușii, în celelalte procente fiind
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în munții dinspre Galiția, locuite de huțuli. Populația Bucovinei nu se compunea însă numai din români; 28,58% după recensămîntul rusesc și 27,32% după cel austriac erau reprezentate de ruteni, cum erau nimiți ucrainenii sosiți aici din Galiția, împreună cu huțulii și rușii, în celelalte procente fiind cuprinși țiganii, polonezii, armenii, evreii etc. Toate aceste etnii formau poporul bucovinean, aflat sub aceeași autoritate, a Bucovinei și a Austriei. În urma politicii economice și demografice duse de Imperiul Habsburgic, la ultimul recensămînt făcut
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
imagini sunt preluate din amplul și excepținalul lor studiu Românii din Ucraina Editura Primus, Oradea 2010. Dumitriu Manolache (Canada 2005) care În teritoriile actuale ale Ucrainei a descoperit urmele unor păstori valahi din fostul ținut românesc din Galiția, etnici precum huțulii, boikii, lemkii, goralii, lusinii care păstrează dovezi ale unui trecut comun cu al românilor. În subteranele unei mânăstiri au fost descoperite osemintele a doi domnitori valahi din sec. al- XVII- lea, Ștefan Petriceicu domn al Moldovei și Constantin Basarab din
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
ocupația teritoriului regiunii Cernăuți. Populația localităților regiunii actuale era În 1930 de 805.642 persoane repartizată 515.185 În Nordul Bucovinei, 260.182 În Nordul Basarabiei și 30.275 În zona Herța. Pe naționalități repatiția era următoarea: Nordul Buconineiucraineni (inclusiv huțuli 2,2%)-45,5%, români-28,9%, evrei-13,3%, germani- 5,9% și polonezi 4,7%. În nordul județului Hotin ucrainenii erau 57,2%, români - 19,4%, ruși - 16%, evrei - 7%. În Ținutul Herța românii reprezentau 92,8%, evrei- 6,5
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
S-a ridicat pavilionul național. Aici, „rândurile arcașilor străjeri au defilat prin fața Suveranului și a tânărului vlăstar regesc, Măria Sa Marele Voievod Mihai”. A urmat convoiul carelor alegorice, ce înfățișau, ,,turma cu stâna și ciobanii, plugul cu rodul spicelor, codrul cu Huțulii, bărbați și femei călări pe cai de munte”. Presa relata că mulțimea și-a mărturisit prin urale devotamentul față de rege, după care ,,arcășimea și-a împodobit înaltul oaspete cu brâul și buzduganul de Mare Vornic, iar pe tânărul Voievod cu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
tot ce cuprindea în două etaje, e de lemn. Vineri, 29.VI Din vremea însorită a Leningradului, revenim în ploaia Moscovei. Sara, spectacol la operă. Muzică simfonică, arii, fragmente de operă d-na Pantofel (Slovei) danțuri. Interesant "Arcana" dans atribuit Huțulilor și care debutează cu o doină românească. PIATRA CRAIULUI* Cocostârcii, devale, au ucis părechea în cuibul cărora a ieșit un monstru, adică un boboc de gâscă. După aceea ciobanul, suindu-se în piatră, a văzut într-un loc, dimineața, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de drum”) prevestește viitorul familiei respective. Dacă „primul oaspete” Într-o casă era o femeie sau un bătrân decrepit, era un semn de rele auspicii pentru oamenii din acea familie, dar și pentru recolta și animalele lor. Pentru rutenii și huțulii din Maramureș și Bucovina (din localitatea Prislop, de pildă), polaznic-ul ideal era evreul, pentru că el prevestea noroc și bogăție de-a lungul Întregului an. De multe ori, hazardul - specific acțiunilor cu valoare augurală - era eludat ; evreii din zonă erau la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este de regulă prosper și bun afacerist <endnote id="(230, pp. 56-57)"/>. În acest caz acționa explicația nr. 2, de mai sus, bazată pe stereotipul comentat și el mai sus. Probabil datorită influenței exercitate de folclorul magic al rutenilor și huțulilor din nordul Moldovei, acest eres a fost preluat și de țăranii moldoveni. În această situație Însă, condiția ca „primul oaspete” să fie de bun augur nu mai era ca el să fie neapărat evreu (deci bogat sau norocos, conform stereotipului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cuminecătura” <endnote id="(133, p. 23)"/>. În mod accidental, au fost Înregistrate unele credințe populare de acest tip În Bucovina, deci Într-o regiune de graniță cu spațiul catolic. Credințele nu se mai referă la evrei, ci la alți „străini”, huțulii : „Ca să aibă cineva noroc la Împușcat, [a]nafora ce o ia la Paști, din biserică, să o puie În pușcă și să Împuște cu dânsa și nimerește orișice vra, dar e mare păcat. Mă rog : Împușcă trupul lui Domnul Hristos
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cineva noroc la Împușcat, [a]nafora ce o ia la Paști, din biserică, să o puie În pușcă și să Împuște cu dânsa și nimerește orișice vra, dar e mare păcat. Mă rog : Împușcă trupul lui Domnul Hristos ! Un huțan [= huțul] tânăr a pus [a]nafora Într-un copac ș-a Împușcat și din [a]naforă a curs sânge” <endnote id="(259, p. 287)"/>. Chiar și acuzația de profanare a crucifixului sau a bisericii era specifică Europei Occidentale și Centrale, nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și legendă este locuit pe lângă populația autohtonă majoritară, de coloniști proveniți din fostul imperiu austro ungar. În principalele orașe ale Bucovinei există organizații etnice numite „Casa Germană”, „Casa polonă”, „Casa Armeană” având caracter cultural și umanitar. Ucrainenii de la munte, numiți huțuli s-au așezat În sec. al XVII-lea prin emigrări succesive din Pocuția și Rusia Subcarpatică forțați de condițiile economice grele În zona de origine. Ei trăiesc În satele Brodina, Falcău, Ulma. Ucrainenii de șes sau rutenii sunt urmașii refugiaților
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
noua epopee, cu efecte comice, dat fiind mediul degradat. Vocația lui Budai-Deleanu e în direcția verbală, și numele țiganilor formează un genial catalog grotesc de sonuri: Aordel, Corcodel, Cucavel, Guladel, Parpangel, Parnavel, Șuvel, Bambul, Bobul, Bumbul, Ghițul, Gogul, Ciuntul, Dondul, Huțul, Sfârcul, Bălăban, Găvan, Giolban, Gogoman, Goleman, Călăban, Zăgan, Cârlig, Covrig, Ciormoi, Dîrboi, Șoșoi, Colbei, Cornei, Hărgău, Janalău, Butea, Cercea, Șperlea, Țintea, Dodea, Gîrlea, Baroreu, Boroșmîndru, Buluț, Ciurilă, Papuc, Papară, Tandaler, Burlă, Căcîga. Lexicul de idei reprezintă și el o adevărată
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]