198 matches
-
râului Uj în localitățile Poroskove (Poroșcovo), Mirke (Mircea), Remety (Remeți), Simerky (Simeria), Kamenetz (Camineț) ș.a. Tot în Ucraina mai trăiesc comunități de huțuli, boiki și lemki care prezintă asemănări cu românii, polonezii, ungurii, slovacii și rutenii. Iorga a scris că huțulii sunt daci slavizați În Ungaria trăiesc peste 25000 de români si circa 200000 de țigani (băieși), foști mineri, vorbitori de limba română Comunitățile românofone medievale, numite de istorici „Romaniile populare”, erau denumite de proprii locuitori "țări" iar de popoarele sau
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
Rusca (în , transliterat Ruska, în germană "Ruska") este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Seletin. Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 833 metri, în partea de est a raionului Putila, pe frontiera cu România. Localitatea Rusca a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate
Rusca, Putila () [Corola-website/Science/315644_a_316973]
-
în , în , în ) este o trecătoare (pas montan) prin Munții Carpați din Ucraina, localizată în partea de sud-est a regiunii Ivano-Frankivsk. El este unul dintre cele câteva trecători care leagă regiunea Transcarpatia cu restul țării, fiind situat în Huțulșcina (Țara huțulilor). Pasul montan, aflat la o înălțime de 931 metri, separă Munții Cernohora de Culmea Gorganelor. În partea de nord se află izvoarele râului Prut, iar în partea de sud cele ale râului Tisa. Prin acest pas trece drumul regional important
Pasul Iablonița () [Corola-website/Science/319191_a_320520]
-
Parculina (în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de orășelul Putila. Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 927 metri, în partea de centru a raionului Putila. Localitatea Parculina a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate
Parculina, Putila () [Corola-website/Science/315660_a_316989]
-
Coniatin, întâlnit și sub forma Coneatin (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 563 metri, pe malul râului Ceremușul Alb, în partea de est a raionului Putila. De această comună depind administrativ satele Lipovețul Mare și Samacova. Localitatea Coniatin a făcut parte încă de la înființare din
Coniatin, Putila () [Corola-website/Science/315628_a_316957]
-
677 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Coniatin era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Coniatin se ridica la 1222 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (95,83%), cu o minoritate de evrei (1,31%), una de ruteni (2,12%) și una de români (0,74%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (97,95%), dar existau și greco-catolici (0,41%), mozaici (1,31
Coniatin, Putila () [Corola-website/Science/315628_a_316957]
-
locale, astfel, în anul 2003, populația comunei era de 4.865 de persoane. Dacă în anul 1996 la primăria comunei au fost înregistrate 147 de nașteri, în anul 2003 s-au înregistrat doar 48 nou-născuți. Ca orice grai, și cel huțul diferă de limba ucraineană literară, având multe influențe ale limbii germane ca urmare a stăpânirii austriece. În prezent, acest grai conține și multe cuvinte românești. În graiul huțulilor din satele maramureșene sunt prezente și multe cuvinte maghiare, ca rezultat al
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
2003 s-au înregistrat doar 48 nou-născuți. Ca orice grai, și cel huțul diferă de limba ucraineană literară, având multe influențe ale limbii germane ca urmare a stăpânirii austriece. În prezent, acest grai conține și multe cuvinte românești. În graiul huțulilor din satele maramureșene sunt prezente și multe cuvinte maghiare, ca rezultat al conviețuirii populației din aceste sate cu maghiarii. Școala, principalul factor de cultură și civilizație a început să se afirme în Maramureșul istoric încă din veacul al XIV-lea
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
Șipotele Sucevei, întâlnit și sub forma Șipote (în , transliterat Șepit și în ) este un sat reședință de comună în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 925 metri, pe malul râului Suceava, în partea de sud a raionului Putila, pe frontiera cu România. De această comună depind administrativ satele Andrechivsche, Ialovățul de Jos, Ialovățul de Sus și Sărata. Localitatea
Șipotele Sucevei, Putila () [Corola-website/Science/315655_a_316984]
-
populație . În acest sat este un punct de trecere pietonal în România pentru cetățenii români și ucraineni cu domiciliul permanent în județele și regiunile de frontieră, prin județul Suceava: Izvoarele Sucevei - Șipotele Sucevei. În prezent, satul are 683 locuitori, preponderent huțuli. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Șipotele Sucevei era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Șipotele Sucevei se ridica la 2850 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (49
Șipotele Sucevei, Putila () [Corola-website/Science/315655_a_316984]
-
preponderent huțuli. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Șipotele Sucevei era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Șipotele Sucevei se ridica la 2850 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (49,5%), cu o minoritate de evrei (3,12%), una de ruteni (38,35%), una de germani (3,55%) și una de români (4,03%). Alte persoane s-au declarat: polonezi (22 de persoane), armeni (4 persoane) și ruși (15
Șipotele Sucevei, Putila () [Corola-website/Science/315655_a_316984]
-
în limba franceză. A studiat istoria și filozofia la Universitatea din București și a fost membru fondator al "Cenaclului de Luni", coordonat de profesorul Nicolae Manolescu. Copilăria și-a petrecut-o la Rădăuți și la Costileva, sat locuit de etnici huțuli. Tatăl său era contabil, iar mama învățătoare. Familiei sale i s-a confiscat pământul pe care-l deținea și îl lucra. De mic, viitorul dramaturg observa că trebuie să adopte la școală și mai târziu în viață activă o ideologie
Matei Vișniec () [Corola-website/Science/297565_a_298894]
-
proprietar mare și membru al Partidului Conservator Autonomist Român din Bucovina, a început cariera politică în 1862 ca deputat pentru moșierimea mare, de la 1870 pentru județul Vijnița în Dieta Bucovinei, unde a fost reales periodic de populația locală de români, huțuli și ruteni pâna la moartea sa. 1863 a fost cofondator, ulterior membru de onoare și susținător al societății românești Junimea. La data de 24 februarie 1867 a preluat, ca și tatăl său înainte, mandatul în Camera Superioară (Herrenhaus), la care
Alexandru Wassilko de Serecki (politician) () [Corola-website/Science/328584_a_329913]
-
Bischiv (în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Gura Putilei. Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 1067 metri, în partea de nord a raionului Putila. Localitatea Bischiv a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate
Bischiv, Putila () [Corola-website/Science/315659_a_316988]
-
și s-a identificat cu rivalii politici tradiționali ai polonezilor, ucrainenii. A dezvoltat o fascinație pentru cultura ucraineană; curând a început să vorbească fluent ucraineana și adolescent fiind a părăsit moșia familiei călătorind incognito timp de o săptămână prin satele huțuli în apropiere de Munții Carpați și Bucovina. Acest interes față de oamenii relativ sărăci ucraineni i-a adus porecla de "Prințul Roșu". În 1913 el și fratele lui mai mare, Leo Karl, s-au înscris la Academia militară imperială de la Wiener-Neustadt
Arhiducele Wilhelm de Austria () [Corola-website/Science/324053_a_325382]
-
Șipotele pe Siret, cunoscut și sub formele de Șipotul pe Siret sau Șipote (în și în ) este un sat reședința de comună în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 671 metri, la izvoarele râului Șiretul Mare, în partea de sud a raionului Vijnița, în apropiere de frontieră cu România. De această comună depind administrativ satele Falcău, Lăpușna și Lecheci. Localitatea Șipotele pe
Șipotele pe Siret, Vijnița () [Corola-website/Science/315581_a_316910]
-
în limba ucraineană, a apărut, precedat de prefața lui Ivan Franko, abia în anul 1901, cu doi ani înainte de a muri. În poeziile sale Vorobchievici a cântat plaiurile și oamenii Bucovinei („Patria”, „Aceasta e Bucovina mea”, „Pe Prut”, „Soartă de huțuli”). Cunoscute au devenit poeziile sale pentru copii - „Limba maternă” ("Movo ridni")(1869), care a fost inclusă mai târziu în abecedare, „Carpații noștri înalți și dragi”, „Pistrui”, „Toamna”, „Cântec de leagăn”. Povestirile, poeziile epice și dramele sale istorice erau consacrate unor
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
Dihtineț, întâlnit și sub forma Dihtenița (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 537 metri, pe malul râului Putila, în partea de centru a raionului Putila. De această comună depind administrativ satele Dihtinețul Mic, Hreblina-Dihtineț și Zamoghila. Localitatea Dihtineț a făcut parte încă de la înființare din
Dihtineț, Putila () [Corola-website/Science/315647_a_316976]
-
003 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Dihtineț era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Dihtineț se ridica la 1748 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (59,72%), cu o minoritate de evrei (3,2%), una de ruteni (33,75%) și una de români (3,1%). Alte persoane s-au declarat: germani (3 persoane) și ruși (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau
Dihtineț, Putila () [Corola-website/Science/315647_a_316976]
-
Lustun (în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Plosca. Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 844 metri, pe malul râului Putila, în partea de centru-est a raionului Putila. Localitatea Lustun a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare
Lustun, Putila () [Corola-website/Science/315624_a_316953]
-
Ciornohuzi, întâlnit și sub forma Cernăhuzi (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 318 metri, pe malul râului Ceremuș, în partea de centru-vest a raionului Vijnița. Localitatea Ciornohuzi a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare
Ciornohuzi, Vijnița () [Corola-website/Science/315595_a_316924]
-
Ialovățul de Sus (în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Șipotele Sucevei. Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 980 metri, în partea de sud a raionului Putila. Localitatea Ialovățul de Sus a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii
Ialovățul de Sus, Putila () [Corola-website/Science/315656_a_316985]
-
Tovarnițea (în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Răstoace. Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 833 metri, în partea de nord a raionului Putila. Localitatea Tovarnițea a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate
Tovarnițea, Putila () [Corola-website/Science/315620_a_316949]
-
Vijnicioara, cunoscut și sub denumirea de Vijenca (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 448 metri, în partea de nord-vest a raionului Vijnița. Localitatea Vijnicioara a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate
Vijnicioara, Vijnița () [Corola-website/Science/309920_a_311249]
-
Casian-Gheorghe Balabașciuc (n. 7 mai 1957, Moldovița, județul Suceava) este un inginer silvic și prozator român din regiunea Bucovina. Prin activitatea desfășurată, el încearcă să reînvie tradițiile huțulilor bucovineni. A scris cinci cărți de povestiri cu tematică silvică. După urmarea cursurilor primare la Moldovița, a absolvit Liceul „Ștefan cel Mare” din Suceava (1976) și apoi Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov (1983), obținând diploma de inginer
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]