181 matches
-
ceartă, bătăi și scandal. Deschise ușa cu grijă, era liniște deplină, iar sufrageria era luminată discret de o veioză. Rămase puțin consternată găsindu-l pe Gabi înăuntru, nu se aștepta să-l afle aici. Zâmbi fericită. - Bravo vouă, stați ca huhurezii pe întuneric! Ce-i cu liniștea asta, sper că nu s-a întâmplat în lipsa mea, nimic rău! Unde-i Ionuț, la ora asta el încă zburdă prin casă! Neliniștea puse stăpânire pe ea, Gabi îi simți panica și cu voce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
ceartă, bătăi și scandal. Deschise ușa cu grijă, era liniște deplină, iar sufrageria era luminată discret de o veioză. Rămase puțin consternată găsindu-l pe Gabi înăuntru, nu se aștepta să-l afle aici. Zâmbi fericită.- Bravo vouă, stați ca huhurezii pe întuneric! Ce-i cu liniștea asta, sper că nu s-a întâmplat în lipsa mea, nimic rău! Unde-i Ionuț, la ora asta el încă zburdă prin casă! Neliniștea puse stăpânire pe ea, Gabi îi simți panica și cu voce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
satul vecin, unde își ajutase bunicul, din partea mamei, la muncă câmpului. Fermecat de minunățiile nopții, lașase calul să meargă la pas. Pădurea fremăta ușor în adierea caldă a unei pale de vânt. Din când în când în depărtări se auzea huhurezul care tulbură cântecul melodios al privighetorii. Deodată pe lângă el trecu o pasare de noapte fâlfâind din aripile-i mari. Tresari oarecum surprins, apoi se liniști. Dar nu după mult timp, vântul începu să șuiere printre stejarii seculari. O pâcla transparență
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
satul vecin, unde își ajutase bunicul, din partea mamei, la muncă câmpului. Fermecat de minunățiile nopții, lașase calul să meargă la pas. Pădurea fremăta ușor în adierea caldă a unei pale de vânt. Din când în când în depărtări se auzea huhurezul care tulbură cântecul melodios al privighetorii.Deodată pe lângă el trecu o pasare de noapte fâlfâind din aripile-i mari. Tresari oarecum surprins, apoi se liniști. Dar nu după mult timp, vântul începu să șuiere printre stejarii seculari. O pâcla transparență
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
rândurile boierilor, și stăpânul satului și moșiei Hurezului, sat ale cărui începuturi se pierd în negura vremii și care purta, ca și râul ce curge prin el, numele păsării al cărei bocet se aude noaptea din adâncul acelor păduri străvechi: Huhurezi sau, prin prescurtare, Hurezi. Atras de poziția geografică a acestei moșii încă de când a cumpărat-o (29 decembrie 1684), Brâncoveanu a voit, așa cum arăta N. Iorga în lucrarea „Istoria Bisericii românești și a vieții religioase a românilor” (ediția a II
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
călăreți galopând pe un drumeag din pădure la lumina lunii. Din când în când se aude țipătul unei păsări de noapte. Câte o bufniță îi privește curioasă din tufișuri, apoi fâlfâie din aripi printre ramurile arborilor. Undeva mai departe un huhurez își începe concertul nocturn. După câteva momente, căpitanul Arnăutu, aflat în fruntea călăreților, ridică brațul drept și ceata înaintează la pasul cailor. Cei doi boieri sunt la mijloc, iar șirul este încheiat de căpitanul Sasu care le apără spatele în
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
stelelor care cădeau. Calea Laptelui, această puzderie de stele risipite în pulberea de lumină, încingea cerul ca un brâu cu paiete strălucitoare. Din când în când, câte un fâlfâit de aripi de liliac ne făcea să ciulim urechile. Câte un huhurez din adâncul pădurii, trimitea până la noi huhu-itul lui nocturn, chemându-și poate soața, sau speriind vreun jder care îl adulmeca. Și cum stăteam așa, vedem deodată, acolo unde vârfurile copacilor din pădurea Hraina împungeau cerul în arcul orizontului, luna ieșind
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
satul vecin, unde își ajutase bunicul, din partea mamei, la munca câmpului. Fermecat de minunățiile nopții, lăsase calul să meargă la pas. Pădurea fremăta ușor în adierea caldă a unei pale de vânt. Din când în când în depărtări se auzea huhurezul care tulbura cântecul melodios al privighetorii. Deodată pe lângă el trecu o pasăre de noapte fâlfâind din aripile-i mari. Tresări oarecum surprins, apoi se liniști. Dar nu după mult timp, vântul începu să șuiere printre stejarii seculari. O pâclă transparentă
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
Toate Articolele Autorului NOAPTE DE IARNĂ Munții-și pun în iarna grea Haine noi, scumpe, de regi, Brazii-acoperiți de nea Par în viscol albi moșnegi. Fir de apă cristalin Tremură pe sub zăpezi, Colo-n ramuri de mălin Cântă-n noapte huhurezi. Stelele discret sclipesc, Agățate în agud, Nori răzleți călătoresc Către satele din sud. E senin și este ger, Luna nouă iese-n frig, De parcă imensul cer I-atârnat într-un cârlig. Referință Bibliografică: NOAPTE DE IARNĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare
NOAPTE DE IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377878_a_379207]
-
Toate Articolele Autorului NOAPTE DE IARNĂ Munții-și pun în iarna grea Haine noi, scumpe, de regi, Brazii-acoperiți de nea Par în viscol albi moșnegi. Fir de apă cristalin Tremură pe sub zăpezi, Colo-n ramuri de mălin Cântă-n noapte huhurezi. Stelele discret sclipesc, Agățate în agud, Nori răzleți călătoresc Către satele din sud. E senin și este ger, Luna nouă iese-n frig, De parcă imensul cer I-atârnat într-un cârlig. Referință Bibliografică: NOAPTE DE IARNĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare
NOAPTE DE IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372579_a_373908]
-
mase cu fiere-n ulcele, Maestrul vrăjilor ține închise Păsări măiestre și le ucise, Alb porumbelul - iubita sedusă De-nțelepciunea severă hindusă. Sunt eu bărbatul care nu are Voie să plângă, fără-ndurare? Plâng uneori și iezii și zeii și huhurezii pe stânca Egeii. Blesteme ca valurile nalte, prea multe, Verzi de-nciudare în spumă, insulte, Nu mă pricep, frate crunt, sarazine, Taie briceagul gâtlejuri-tulpine, Steagul se-ntinde din soare în soare, O fi coșmarul, finala strigare, Semilunatic suie profetul, Este trimisul
ULTIMELE ŞTIRI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362232_a_363561]
-
ce posedă secretul reușitei la inspecții, o „Coana Maria” sau o văduvă geloasă pe soțul defunct - au naturalețe, iar o scenă de propagandă electorală amuză și satirizează. Scrise după 1960 și rămase în pagini de revistă, ca și alte proze, Huhurezii și Toporișca se conformează canonului epocii, idealizând „colectivizarea”. Țăranii au însă nume de o savoare frustă, gesturile lor sunt nuanțat surprinse, iar lexicul e mustos. Răzgândire schițează cu umor portretul unui suplinitor improvizat, iar Din zile de august sugerează bine
BUJOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285924_a_287253]
-
părul, un păr uscat, păr de bețiv. — Deci îți cheltuiești încă toți banii seara. — Mda. — Și dimineața te simți ca un căcat îmi privi amuzat carafe cu vin. Și după-amiaza tot ca un căcat te simți. — Da, păi, sunt un huhurez, am răspuns eu încurcat I-a venit mâncarea - ăștia de aici nu se-ncurcă - și omul s-a întins după sare. Apoi, după ce a început să mănânce, a spus încet: — Alaltăieri am fost la librărie - când ai avut altercația cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
nasul cîrn și plin de haz o deosebea de alte dăscălițe ce ședeau ca niște cloște îmbufnate în paie. Singura care își da silința, întocmindu-și în cancelarie planurile de lecție, era domnișoara Cașcaval care rotea doi ochi rotunzi de huhurez rotofei. Cu fruntea bombată și plină de neurastenii, nevasta lui Michea conversa doar despre felul în care avea de gînd să-și aranjeze dormitorul. Soțul ei era mecanic și făcea tot felul de servicii celor de la școală. Distrofic, cu capul
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
aur. Dar asta Îl distra. 58 Prin urmare, alchimia e o prostituată castă, care are mulți amanți, dar pe toți Îi dezamăgește și nici unuia nu-i cedează. Îi transformă pe proști În smintiți, pe bogați În nenorociți, pe filosofi În huhurezi, și pe cei Înșelați În prea elocvenți Înșelători... (Trithemius, Annalium Hirsagensium, Tomus II, S. Gallo, 1690, 225). Pe neașteptate, sala căzu În semiântuneric, iar pereții se luminară. Mi-am dat seama că erau acoperiți pe trei sferturi de un ecran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
care nu le puteți mînca: vulturul, gripsorul și vulturul de mare; 13. șorecarul, șoimul, gaia și tot ce ține de neamul său. 14. corbul și toate soiurile lui; 15. struțul, bufnița, pescărelul, coroiul și ce ține de neamul lui; 16. huhurezul, cocostîrcul și lebăda; 17. pelicanul, corbul de mare și heretele, 18. barza, bîtlanul și ce ține de neamul lui, pupăza și liliacul. 19. Să priviți ca necurată orice tîrîtoare care zboară; să nu mîncați din ea. 20. Să mîncați orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
din care să nu mîncați: vulturul, gripsorul și vulturul de mare; 14. șorecarul, șoimul și tot ce este din neamul lui; 15. corbul și toate soiurile lui; 16. struțul, bufnița, pescărelul, coroiul și tot ce ține de neamul lui; 17. huhurezul, heretele și cocostîrcul; 18. lebăda, pelicanul și corbul de mare; 19. barza, bîtlanul, și ce este din neamul lui, pupăza și liliacul. 20. Să priviți ca o urîciune orice tîrîtoare care zboară și umblă pe patru picioare. 21. Dar, dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
atât de ușoară, de sprintenă și de bine dispusă, ca în acea dimineață de început de martie. Era în anul 2o1o. Al patrulea, de când era angajată a firmei de mare succes, din miezul de foc continuu, al municipiului. Programatoarea Carmen Huhurez devenise repede cunoscută,în rândul membrilor largului colectiv al firmei, ca și în întreg municipiul. Municipiul o cunoscuse, mai bine, după concursul de anul trecut, al programatorilor din zona Moldovei, la care se clasase pe primul loc. De atunci i
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
poivre la care asortase o cravată îndrăzneață, albastru cu verde. ― Hm, așa s-a gândit probabil și Panaitescu... ― Pușche-ți pe limbă, cobea dracului! făcu speriat Matei, bătând în lemn: Sînteți tîmpiți! Și vă mirați de ce ne suspectează maiorul. Stați ca huhurezii, încotoșmănați, casa crapă de ger și nimeni nu face o singură mișcare! ― Cam ce mișcare ai dori să facem, tinere? întrebă Grigore Popa. ― Să chemăm un instalator, să mai dereticăm prin casă, ori naiba știe... ― Vai, domnule Matei, interveni Melania
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
fi putut ajuta la capturarea celui de-al treilea membru, cel mai periculos fiind șeful bandei, care trebuia neapărat prins viu. Într-o noapte pe când eram de pândă, un subofițer pleacă la câțiva metri și îl aud că face ca huhurezul. Urmărindu-l am observat că și în a doua noapte s-a repetat povestea. Am bănuit că este un semnal și ceva este în neregulă, deoarece deși aveam date șigure că banditul urma să apară totuși acesta nu a mai
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Spiridon Nou! Se cutremură văzduhul când vestesc eu ceasul de utrenie, de vecernie, bufnița deschide ochii și aripile și zvârrrr! a pierit printre salcâmi. Așa aduc eu seară de seară luceferi, vara privighetori.... Într-adevăr în clopotnița mitropoliei sălășluiește un huhurez care-și face veacul pe deal și prin împrejurimi, cam până la Cuțitul de Argint, deși mai vânează el și prin cimitirul evreiesc și chiar pe la geamie uneori, când e iarna grea. Zboară tăcut peste ruinele Curții Vechi sau poposește printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
părea o cetate străveche, ieșită din imaginația poetului. Pascal se simțea ca sărmanul Dionis pe cale să dea nas în nas cu avatarul faraonului Tla. Pașii îl purtau ca vrăjit prin curtea pustie, pe lângă zidul gol al lumilor apuse. Dintr-o dată huhurezul zbură dintr-o crăpătură a zidului. Zbura molcom, purtat de aripi cafenii. Hu hu! Hu hu! Fără temere, se așeză pe o piatră. În sfârșit veni și ziua când aripatele vorbesc, zise. Și clipi din ochii lui rotunzi. Nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
că de azi în cincisprezece ani... Ha ha ha! Hu hu! De azi în cincisprezece ani... ─ Ce? Ce de azi în cincisprezece ani? ─ ... Și habar n-ai să ai, habar să n-ai! Hu hu! Hu hu! Și cu acestea, huhurezul fâlfâi din aripi și se lăsă la vale înspre apă, dispărând în întunericul plin de arbori. Căci totuși sunt mulți arbori în orașul nostru încâlcit, oțetari, salcâmi, plopi, castani, sălcii, tei. Kerch are de vizitat două bănci, facilitatea ultramodernă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
viață, pânza unduiește în toate direcțiile și îi dă instantaneu de știre. În acest fel tot orașul se află mereu întreg în atenția zburătoarei. Iar năvodul firii e pururi îmbelșugat, nu e nevoie să facă nimic, doar să fie atent. Huhurezul ciulește urechea. La fântâni, un convoi funerar numărând cei 1 286 de urmași direcți ai stră-stră-străbunicii șoarec, dintr-o veche spiță din Hale, sunt adunați în păr la parastasul defunctei. Dar pasărea n-are poftă de șoricei în seara asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
poftesc să fii mai atent. Vezi ce pățește cine se-ntrece cu logica! ─ Stăpână, iertare. Am trecut peste releu, pesemne mi-a răvășit penele. Se poate, nu zic nu. Spune, știi de ce te-am chemat aici în astă noapte? Știi...? Huhurezul s-a oprit între ape sub cerul care-și dezvăluie o clipă căruțele, ca să le-nvăluie mai bine. Și peste întinderea înghețată, printre copacii risipiți pe mal, răsună glasul său, hu hu! Hu hu! Într-o curte cât pumnul, o femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]