147 matches
-
soția eroului principal, își încredințează unui orfelinat copilul, iar acesta moare aici într-un incendiu. într-adevăr, condițiile de viață din aceste instituții sunt extrem de dure din cauza lipsurilor de tot felul. Situați bezprizornicilor generează probleme legate de delincvență. Până în 1935 „huliganismul juvenil” este pasibil de o pedeapsă maximă de doi ani de detenție. Cum mareșalul Voroșilov se declară indignat de această clemență („Nu înțeleg de ce acești ticăloși nu sunt împușcați. Oare trebuie să așteptăm să devină niște bandiți și mai periculoși
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
trei dintre invitații speciali la această reuniune au fost regele Mihai I, Lech Watęsa și Jelio Jelev - cu toții personalități legate de anticomunism și de pledoaria programatică pentru respectarea drepturilor omului și pentru democrație. Toți trei siliți însă să asiste la huliganismul ritualic (și cum altfel să-l calific din punct de vedere medical decât furunculos) al lui C.V. Tudor și al trupei sale de agitatori fascistoido-comuniști, adaptați la atât de permisivul postcomunism românesc. Întrucât ceea ce l-a interesat pe C.V. Tudor
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
militarii acestei armate au fost marcați de regimul sovietic, niște amărâți care executau orbește ordinele de sus. Însăși autoritățile sovietice au consemnat o mulțime de cazuri de comportament indecent și brutal - acte săvârșite de reprezentanți ai armatei sovietice. Furtul, violul, huliganismul sunt trăsăturile specifice <<eroilor>> din unitățile militare sovietice, ele fiind săvârșite atât de soldați, cât și de ofițeri. Aceste acte de vandalism au răvășit Basarabia și, cu certitudine, au avut un efect nefast asupra stării de spirit a populației din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în care imaginea poetului este retușată prin acumularea de gros-planuri triviale identificate în textele unor contemporani („Titi cel păros” etc.). În numărul 266 apare o primă replică la aceste luări de poziție, a lui Sorin Șerb, care le acuză de „huliganism cultural”. Un alt număr reia, sub genericul Dreptul anonimilor la opinie, ideile din numărul 265, expunându-le într-o perspectivă autojustificativă. V.T., M.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286762_a_288091]
-
încrederea și cu multe mulțumiri, Nicu P. S. Să recunoaștem că nimic nu e mai cert ca incertitudinea. Stupefacția e atît de mare, încît mă tem să nu devină o stare normală. și numai așa vom putea să nu căpiem. Asemenea huliganism cred că numai la Hitler a mai cunoscut istoria. Dar e de ajuns. Datoria noastră e să luptăm împotriva imperialismului de oriunde ar veni el. </citation> (7) <citation author=”N.V. Turcu” loc="Pufești" data =”aug[ust] 1969”> File, Cînd ai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de descifrat rămâne mențiunea "nu figurează", adăugată ulterior, cu cerneală, după unele nume. Unde și de ce nu figurează? Ce să însemne asta? Lista celor 257 de pușcăriași ai obsedantului deceniu impresionează și prin arbitrariul "culpelor", unele de-a dreptul hilare "huliganism politic", "legături suspecte cu străinătatea"astfel devenind un hronic al durerii, ale cărui ecouri n-ar trebui să se stingă niciodată. Și dac-ar fi să poarte un nume, acela ar fi, de ce nu, "Lista lui Dej." * D upă primul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de trei mii de ani și care tot timpul de când există s-a Îndeletnicit numai cu ocupații intelectuale, n-a produs nici un geniu” <endnote id="(cf. 517, I, p. 94)"/>. Prozatorul I.Al. Brătescu-Voinești - a cărui convertire „de la pacifism la huliganism” a fost salutată cu entuziasm de Nichifor Crainic În 1938 - credea că evreii sunt inteligenți (prin „ascuțirea minților elevilor”), dar fățarnici (prin „nevoia lor imperioasă și permanentă de a ascunde adevărul”). Acestea ar fi caracteristici cultivate de evrei (prin natura
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru negoț”, „pentru presa politică” (ei fiind „bandiți ai condeiului”) și pentru „profesiunea de avocat” (ei având „darul de a Întortochia chestiunile, după interesul cauzei, cum nici prin gând nu i-ar putea trăsni unui neevreu”) (I.Al. Brătescu- Voinești, Huliganism, București, 1938 ; <endnote id="cf. 693, I, pp. 135-149 ; 67, p. 179"/>). Într-o nuvelă a aceluiași prozator (Contravenție, 1912), evreul Iosif Bailer, vânzător de gaz, este un personaj simpatic tocmai „pentru că nu seamănă de loc a ovreiu [...]. N-are
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
II, traducere de Carol Bines, Editura Hasefer, București, 2001. 694. Pentru scriitorul român Al. Brătescu-Voinești, evreii ar fi din fire „paraziți periculoși” și Încercarea de a le schimba caracterul este inutilă și absurdă, ca „Încercarea de a face ploșnițele vegetariene” (Huliganism, București, 1938, p. 178 ; cf. 693, p. 149). 695. Dr. Nicolae Paulescu, Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria, Editura Antet XX Press, București, 2001 (prima ediție, 1913). 696. Marta Petreu, Ionescu În țara tatălui, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2001. 697. Between „Race
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
următor până în 1953 funcționează ca profesor secundar la Baia de Aramă și Turnu Severin. Din 1955 devine cercetător la Societatea de Științe Filologice din București. În 1958 va fi arestat, înscenându-i-se un proces politic. Este condamnat pentru închipuite delicte de „huliganism politic” și „uneltire contra orânduirii socialiste”. Eliberat în 1962, va lucra câțiva ani ca muncitor pe un șantier de construcții. În 1964 se angajează ca redactor-documentarist la Editura Muzicală, iar din 1967 devine cercetător la Institutul de Istorie și Teorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
pe tot parcursul lunii, apoi și în decembrie, muncitorii protestatari sunt catalogați drept „huligani”, „derbedei”, „vandali”, „indivizi certați cu legea”, care au comis un „act banditesc”; ei ar reprezenta o „pată pentru colectiv” și o „rușine”, întrucât au manifestat un „huliganism barbar” și o „atitudine profund dușmănoasă”. Li se impută că ar fi consumat băuturi alcoolice (drept urmare, se presupune că au „un fond nesănătos”) și că violența lor ar fi de natură animalică: „parcă erau fiare”. Cineva îi descrie, exaltat, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de spirit caracteristică” acelei generații care marca un anume „salt istoric”, într-o Românie aflată „în delir...” (p. 25) „Definitoriu” pentru „acea” generație pare a fi conceptul de „experiment”, de căutare a unei „noi morale”, numită de Mircea Eliade drept: „huliganism” (p. 27), la care se adaugă fascinația crescândă pentru „idolul” lor, Nae Ionescu, profesorul care „predica libertatea, autenticitatea și îndrăzneala creatoare” (p. 29) sau „impactul notabil” exercitat de un Nichifor Crainic, cel care a „preconizat” „împletirea ideii creștine cu ideea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
toate completează tabloul școlii românești contemporane. Un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății efectuat în 37 de țări dezvăluia faptul că România se află pe unul dintre locurile fruntașe la violența în școală - foarte multe cadre didactice raportează acte de huliganism la ore și solicită protecție pentru ei și pentru elevii lor. Eric Debarbieux , specialist în problematica violenței în mediul școlar, oferă o definiție prin care surprinde asamblul fenomenului violenței: 192 “Violența este dezorganizarea brutală sau continuă a unui sistem personal
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Rodica-Doiniţa COCALEA, Mădălina VIȘINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93170]
-
turnătorului apărea în februarie 1959, în Gazeta literară, sub forma neaderenței lui Lucian Blaga la "actualitate": "(...) a evoluat tocmai în sensul metafizicii și misticismului, ajungând la un moment dat să fie considerat exponent al ortodoxismului, exact atunci când Gândirismul, preambul al huliganismului fascist, atinsese culmea reprobabilei sale glorii". În urma acestei amenințări publice, Lucian Blaga, pentru a putea supraviețui, a acceptat să semneze două sau trei articole în care se putea intui presiunea la care era supus. Mihai Beniuc, nu s-a rezumat
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
interveni doar când se constată efectele faptelor și conduitelor morale. Este foarte dificil să se prevină anumite comportamente individuale și colective ale tinerilor proveniți din familii lipsite de moralitate. Conduite și atitudini profund dăunătoare climatului sănătos de muncă sunt: vagabondajul, huliganismul, parazitismul social, trivialitatea, consumul de alcool, de plante etnobotanice și droguri. Educația morală în familie presupune interacțiunea tuturor factorilor educaționali, care asigură formarea și dezvoltarea conștiinței și comportamentului moral al copiilor în concordanță cu principiile și normele moralei societății actuale
Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
ceată de indivizi încearcă din răsputeri să-l acrediteze de câtăva vreme: nu a existat, nu există și nu poate exista fior democratic printre români. Nu Cioran și Eliade - oameni cu o tinerețe marcată de opțiuni impardonabile, ba chiar de huliganism ideologic - sunt ținta cărții. Adevăratul obiectiv este Eugen Ionescu. Trioul din Piața Furstenberg trebuie lovit tocmai în ceea ce era considerat până acum o indisputabilă prezență a toleranței și spiritului democratic. A nu rosti acest adevăr, după ce ani la rând erai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
crease, carevasăzică, o atmosferă tensionată împotriva așa-zisului naționalism românesc, fapt ce nu putea rămâne indiferent marilor bărbați ai neamului. Octavian Goga dă răspuns acestor provocări, în paginile ziarului Țara Noastră (4 mai 1924), arătând că acuzațiile de "antisemitism și huliganism" aduse celor ce s-au ridicat în "apărarea ideii naționale" se datorează unor elemente care "scriu cu scuipat unde noi scriem cu sânge, ei scot limba în fața altarelor noastre. Ei batjocoresc pe Dumnezeu, ei râd de așezămintele străvechi ale autohtonilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
-se de repercusiunile evenimentelor de la Budapesta, mai ales printre studenții din Transilvania, Gheorghiu-Dej avea să lanseze marea vânătoare de suspecți, menită să semene groaza în rândurile populației. Acest scenariu, precedat de un nou articol în Codul penal, instituind delictul de huliganism și cosmopolitism, avea să se soldeze cu un val uriaș de arestări și de procese politice, implicând intelectualii considerați dușmani din interior, trădători, huligani și cosmopoliți. Pentru alții, aventura absurdă și insuportabilă care i-a dus la exil a venit
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
idei subversive, dușman al regimului popular și, în plus, vechi frontierist - al acuzatului descris de procuror. După deliberarea asesorilor populari, s-a pronunțat verdictul: în virtutea noului paragraf recent adăugat la articolul din Codul penal, Vlad a fost recunoscut vinovat de huliganism, de agitație și de cosmopolitism și condamnat la opt ani de închisoare. Am uitat să menționez, referitor la această comedie judiciară, că avocatul numit din oficiu de către tribunal - întrucât era vorba de un proces politic - a invocat 83 zadarnic circumstanțe
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
lovit mai ales în intelectuali și în foștii deținuți politici de după război care începuseră să fie eliberați prin 1955-1956. Vlad Stolojan, soțul Sandei, a fost arestat și condamnat pentru a doua oară în 1958, la 8 ani de închisoare pentru „huliganism, agitație politică și cosmopolitism“, în baza unui nou articol din Codul Penal care permitea să fie închisă orice persoană care displăcea regimului. Amintirile lui din închisorile Jilava, Malmaison, Gherla și Aiud le completează pe cele ale Sandei Stolojan în lucrarea
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
de exemplu, că un alt poet, Lucian Blaga, cu un certificat de naștere ulterior lui Arghezi, a evoluat tocmai în sensul metafizicii și mistificismului, ajungând la un moment dat să fie considerat exponent al ortodoxismului, exact atunci când «gândirismul», preambul al huliganismului fascist, atinsese culmea reprobabilei sale glorii. Iar urme de revoltă sociale în opera lui Blaga nu găsim, nici vreo dorință de a lumina pentru a împrăștia misterul și a indica un drum nu spre Marele Anonim, cum numește acest poet
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pe mulți oameni căzuți în necazuri. Am învățat multe lucruri bune și am avut relații cu oameni de o categorie superioară. Cunosc însă multe cazuri după 1990 în care găinari de duzină, care au făcut pușcărie pentru diferite motive de huliganism, furtișaguri, violuri, bătăi, ori crime, sau alte infracțiuni, cică au fost "urmăriți de colonei de securitate" și închiși pe nedrept, iar massmedia noastră i-au popularizat, amplificându-le reclamele, transformându-i în eroi. Cei care au încălcat legile cu bună
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
care a luat amploare. Violența în sport a devenit una dintre marile probleme ale societății. Se cere modificarea legislației interne într-un sens mult mai dur, care să poată oferi cadrul pentru luarea unor măsuri eficiente pentru prevenirea și stoparea huliganismului. Fără îndoială, volens nolens se trăiește într-o lume complicată generatoare de agresiuni și violență ce ne creează stări de insecuritate, teamă, angoasă, sportivii devin vulnerabili și victime ori autori ai actelor agresive și violente. Ce se cere? -autocunoaștere și
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
timp sau să nu aibă îndemânarea de a sprijini elevii. În viitor: școlarizare virtuală Studenții (elevii) realizează o mare parte sau chiar întreg procesul de școlarizare prin Web. Alternativă pentru studenții/elevii cărora nu le place școala ca instituție. Reduce huliganismul și hărțuirea. Crește flexibilitatea. Viziune individualizată în predare. Scade frecvența problemelor legate de disciplină (pentru profesori). Reduce costurile pentru părinți. Izolarea și reducerea contactului dintre studenți/elevi. Problemele custodiale încă persistă pentru studenți. Eficacitatea socializării este o problemă necunoscută. Unii
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
să iasă din această indiferență politică; la adunări nu iau cuvântul... S-a mers prea mult pe apeluri și pe rugăminți cu studenții". Susține votul de blam cu avertisment. Simionescu T. (director educativ) arată că a mâhnit-o actul de huliganism și că trebuie pus mai mult suflet în educația acestor copii, "care în clipe de rătăcire ne pot face de râs". Este de acord cu BOB, dar crede că un vor de blam "ar fi mai omenesc pentru un student
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]