163 matches
-
pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite cu găurele sau cu cusături în zig-zag, numite șătrăncuțe, țârâieli, pășituri sau fliștoneală prezintă deseori dantelă de mână sau franjuri. Aceleași tehnici le vom întâlni la fețele de masă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
transparentă și pentru vorbitorul nespecializat: Ariște (< arie + iște), Arsiștea, Cărbuniști, Căprăriște, Cărpiniște, Cînipiște, Coloniște, Curechiș tea, Fasoliștea, Făuriștea (< faur, „fierar“ + iște), Gîrliște, Grîiște, Gruiște (< grui, „cocor“ sau „movilă“ + -iște), Hrebeniște (< hreben, „spinare îngustă de munte cu coaste repezi + -iște“), Hulubiște (< hulub, „porumbel“ + -iște), Iniște (< iniște, „loc cultivat cu in“), Lacoviștea, Mălăiștea (< mălăiște < mălai, „mei“ + -iște), Măzăriște, Miriște, Orziștea, Moriștea (< moară + -iște), Porumbiștea, Rariștea, Zăpodiștea (< zăpodie, „platou în vîrful unei coline sau al unui munte + -iște). În ceea ce privește tema tîrg, se regăsește și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
să cumpere cineva lada șî să aibă numai o sută de groși În buzunar, cât cere acela șî fără să se tocmească. Tu nu te-ai tocmit și m-ai scăpat, că altfel nu puteam scăpa. Într-o legendă, Dragostea. Hulubii, Sfânta Duminică a avut un fecior, Ioniță, și, pentru că el a greșit, n-a mers la biserică de ziua ei, ci la joc, mama lui l-a blestemat să fie șapte ani șerpe și să pască porcii. Fata unui om
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și-i răspunde că mărul a făcut toate acestea. Sfânta Duminică Îi dă mărul, fata, după ce-l pune În sân, Îl scapă și fuge după măr. Îl ajunge, apoi se oprește la rădăcina a doi nuci. Deasupra nucilor erau doi hulubi, care se sărutau. Mărul se dă de trei ori peste cap și se preschimbă În om. De acum sunt al tău, m-ai câștigat după atâta chin și muncă de șapte ani. Eu m-am chinuit pentru tine și tu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sunt al tău, m-ai câștigat după atâta chin și muncă de șapte ani. Eu m-am chinuit pentru tine și tu pentru mine te-ai zbuciumat; dar de acum nimeni nu ne mai poate despărți, drăguța mea! Nucii cu hulubii din vârf sunt dragostele mele, a mea ș-a ta, după toate câte le-am răbdat s au făcut hulubi și-acum se sărută și stau În vârf. Hulubii sunt dragostea! d. Alte vietăți concură la realizarea schemei narative a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și tu pentru mine te-ai zbuciumat; dar de acum nimeni nu ne mai poate despărți, drăguța mea! Nucii cu hulubii din vârf sunt dragostele mele, a mea ș-a ta, după toate câte le-am răbdat s au făcut hulubi și-acum se sărută și stau În vârf. Hulubii sunt dragostea! d. Alte vietăți concură la realizarea schemei narative a narațiunilor populare ce au În centrul lor realizarea unei căsătorii fericite. În basmul Căpiță norocosul și iepurașul [ Furtună], norocul protagonistului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
acum nimeni nu ne mai poate despărți, drăguța mea! Nucii cu hulubii din vârf sunt dragostele mele, a mea ș-a ta, după toate câte le-am răbdat s au făcut hulubi și-acum se sărută și stau În vârf. Hulubii sunt dragostea! d. Alte vietăți concură la realizarea schemei narative a narațiunilor populare ce au În centrul lor realizarea unei căsătorii fericite. În basmul Căpiță norocosul și iepurașul [ Furtună], norocul protagonistului este Întrupat Într un iepure. Misiunea iepurașului apare rostită
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
din literatura rusă. SCRIERI: Din însemnările unei școlărițe, București, 1954; Fete în uniformă, București, 1956; Zi cu soare, București, 1957; Ina Mădălina, București, 1959; Hai, urcați-vă, zorele!, București, 1960; Un oaspe drag, București, 1960; Cântecul pașilor, București, 1962; Zburați, hulubii mei!, București, 1963; Fântâni albastre, București, 1964; Fluturași poznași, București, 1965; Martinel sportiv, București, 1966; Cântece de lună, București, 1967; Cri, cri, cri, București, 1967; Fănel și briceagul albastru, București, 1968; Prispa cu statui, București, 1969; Învățați să numărați, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285794_a_287123]
-
covoare, realizatori de instrumente muzicale populare: fluiere; - festivalul cîntecului, jocului și portului popular ciobănesc „Urcatul oilor la munte”, care se sărbătorește În luna mai cu participare interjudețeană (concurs de călărie pe măgari), - ape minerale și nămol În satul Pociovaliște, cătunul Hulubă, - m.n. - rezervația floristică; - m.n. - Cheile Gilortului; - m.n. - Grădina Botanică la RÎnca; - m.n. - faună rară ocrotită: cerbi și mistreți, - tabără școlară; - stațiunea climaterică și balneară la Novaci-sezonieră; - Hanul Parîngul la Novaci și Baba Novac; - stațiunea montană de odihnă de interes local
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
BINELUI. Această situare poate părea bizară, însă Kesarion Breb își exprimă de mai multe ori admirația față de acest CR, pe care naratorul îl așază chiar în opoziție cu câmpul oamenilor (BROTÓS, v. infra, 3.2.1.): "Deasupra, în crengi, huruiau hulubi sălbatici. Într-o lature, în unghiul unui zid, o haită își lingea și-și alăpta cei nouă căței. Și arborele și hulubii și acea mamă cu puii ei erau în sama lui Dumnezeu. Nu cugetau, nu se zbuciumau, nu se
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
îl așază chiar în opoziție cu câmpul oamenilor (BROTÓS, v. infra, 3.2.1.): "Deasupra, în crengi, huruiau hulubi sălbatici. Într-o lature, în unghiul unui zid, o haită își lingea și-și alăpta cei nouă căței. Și arborele și hulubii și acea mamă cu puii ei erau în sama lui Dumnezeu. Nu cugetau, nu se zbuciumau, nu se împotriveau și nu plănuiau, ca oamenii." (p. 37) Explicația acestei opoziții constă în faptul că, spre deosebire de majoritatea oamenilor, animalele se comportă întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de aici, le vom da o lecție bună..!”. Se înnopta... Noaptea.. cu liniștea ei se cobora încetîncet, tulburată în răstimpuri de rafale... răzlețe. Luna rasărise din spatele pădurii, de după creastă și se ridica repede pe cer, argintie ca un zbor de hulub. Noaptea era senină, cerul înstelat, dar, copacii întunecau mai tare pădurea. Toți erau numai ochi și urechi... îi așteptau. Așteptau ca vietățile la pândă... Nici o suflare... Pădurea părea pustie,.. Doar tăcerea codrilor, cu clătinarea crengilor, chemări în răstimpuri de sălbăticiuni
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
domenii de cercetare care ființează și astăzi în cadrul Facultății de Fizică: Fizica Plasmei (Theodor V. Ionescu și Constantin Mihul), Magnetism (Șt. Procopiu), Optică și spectroscopie (Constantin Mihul), Fizică teoretică și Mecanică rațională (Ion Plăcințeanu), Structura materiei (Horia Hulubei). Profesorul Horia Hulubei care activa în același timp și la Centrul Național de Cercetări Științifice de la Paris, înființează în 1938, pe lângă cele două catedre conduse de Ștefan Procopiu (Catedra de Gravitație, Căldură și Electricitate) și de Constantin Mihul (Catedra de Fizică moleculară, acustică
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
drum. Însă doar până ce a scăpat dintre betoanele Încinse când, rotindu-și ochii, a aflat ceva familiar: copacii Copoului. A uitat vizita promisă și... trăiască libertatea! Acel tânăr a gândit bine: E o pasăre a libertății, care a nimerit Între hulubii pe care-i vâna În capcana Întinsă acelora. Și dacă tu, Cristi, Înțelegi, mai spune și altele. Păi... oamenii acuză uliul, căci le dijmuiește găinile. Doar că uliul știe, ca unul care face umbră pământului cu mult Înaintea omului, ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vei mînca de șapte ori hrean, te cureți de păcate, ca cum te-ai împărtăși. Huhurez Cînd îți cîntă huhurezul întîi, ai să fii bolnav. Cînd cîntă huhurezul, are să fie frig. Cînd cîntă huhurezul în pădure îi a vreme rea. Hulub Se crede că hulubii sînt așa de curați, încît de dînșii nu se prinde nici un fel de farmece sau vrajă. Să nu ții hulubi în casă, că fac a sărăcie. Să nu prăsească cineva porumbei la casă, căci sînt un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ori hrean, te cureți de păcate, ca cum te-ai împărtăși. Huhurez Cînd îți cîntă huhurezul întîi, ai să fii bolnav. Cînd cîntă huhurezul, are să fie frig. Cînd cîntă huhurezul în pădure îi a vreme rea. Hulub Se crede că hulubii sînt așa de curați, încît de dînșii nu se prinde nici un fel de farmece sau vrajă. Să nu ții hulubi în casă, că fac a sărăcie. Să nu prăsească cineva porumbei la casă, căci sînt un augur păgubitor. Inima de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bolnav. Cînd cîntă huhurezul, are să fie frig. Cînd cîntă huhurezul în pădure îi a vreme rea. Hulub Se crede că hulubii sînt așa de curați, încît de dînșii nu se prinde nici un fel de farmece sau vrajă. Să nu ții hulubi în casă, că fac a sărăcie. Să nu prăsească cineva porumbei la casă, căci sînt un augur păgubitor. Inima de hulub e bună s-o mănînci cu ibovnicul sau ibovnica, ca să trăiți fericiți ca hulubii. Inima de hulub crudă e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sînt așa de curați, încît de dînșii nu se prinde nici un fel de farmece sau vrajă. Să nu ții hulubi în casă, că fac a sărăcie. Să nu prăsească cineva porumbei la casă, căci sînt un augur păgubitor. Inima de hulub e bună s-o mănînci cu ibovnicul sau ibovnica, ca să trăiți fericiți ca hulubii. Inima de hulub crudă e bună pentru atacați* să mănînce. Căpățîna de porumbel nu se mănîncă, căci e rău de oftică. Iapă Să vinzi numaidecît iapa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau vrajă. Să nu ții hulubi în casă, că fac a sărăcie. Să nu prăsească cineva porumbei la casă, căci sînt un augur păgubitor. Inima de hulub e bună s-o mănînci cu ibovnicul sau ibovnica, ca să trăiți fericiți ca hulubii. Inima de hulub crudă e bună pentru atacați* să mănînce. Căpățîna de porumbel nu se mănîncă, căci e rău de oftică. Iapă Să vinzi numaidecît iapa care și-a omorî mînzul în cămeșă. Iarba-fierului Se crede că acela ce are
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu ții hulubi în casă, că fac a sărăcie. Să nu prăsească cineva porumbei la casă, căci sînt un augur păgubitor. Inima de hulub e bună s-o mănînci cu ibovnicul sau ibovnica, ca să trăiți fericiți ca hulubii. Inima de hulub crudă e bună pentru atacați* să mănînce. Căpățîna de porumbel nu se mănîncă, căci e rău de oftică. Iapă Să vinzi numaidecît iapa care și-a omorî mînzul în cămeșă. Iarba-fierului Se crede că acela ce are iarba fierului* și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va avea noroc. Cine scaldă nouă morți toată viața are noroc la căpătuială. Cînd vaca fată numai bouți e semn de noroc în gospodărie. Cine are noroc la porci are noroc la toate. Se crede că, dacă le merge bine hulubilor de la o casă, acolo fetele nu au noroc. Cînd rîndunica cîntă înainte de revărsarea zorilor în fața casei e semn de mare noroc. Se crede că la acele case care au rîndunele și multe cuiburi de lăstuni va fi mult noroc. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te mănîncă călcîile. Cînd rațele și gîștele bat cu aripele în pămînt. Cînd se scaldă rațele în apă, bătînd din aripe. Cînd găinile se suie în pătul și se ciugulesc. Cînd cîntă huhurezii. Cînd cîntă cucul sara. Cînd cîntă mult hulubii. Cînd cîntă pițigoii strînși la un loc. Cînd cîntă prigoria*. Cînd doi sau trei cocostîrci se învîrtesc în aer. Cînd se bat doi berbeci cap în cap. Cînd umblă cîrduri de cocostîrci. Cînd te mănîncă urechile. Cînd faci bubușoare multe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu ajutorul celui dintâi, placheta Spre țara închisă în diamant, care cuprinde poeme de un „suprarealism halucinant” (G. Călinescu). Poezia de început a lui N., ale cărei imagini sunt în maniera lui Ilarie Voronca („Nopțile se desprind din pătulul cerului ca hulubii”, bunăoară) și împrumută reflexe argheziene, este expresia trăirilor unui franciscan în spirit („Sînt fratele plantelor”), străbătute de o umanitate generoasă („Visele mele sînt ca fructele coapte / Pentru cei flămînziți de Liniște și Adevăr”). Totuși, un întreg arsenal avangardist histrionic își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288462_a_289791]
-
răspântii de ulițe, peste pod și la urmă cei rămași, în groapă (pentru a plăti vămile). De fiecare înmormântare nu lipsește "ciurul" (coșul mare) în care se așează pomul încărcat cu șnururi cu stafide mere sau lămâi, smochine, colăcei (covrigi), hulubi de aluat, scăriță de pâine, o cofiță cu apă în care stă pomul, o cană mică. La intrarea în biserică mortul trebuie să treacă peste "puntea lui Lazăr". Tot timpul cât se prohodește mortul, toți în afară de rude primesc lumânări aprinse
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
așa. Gândirea sănătoasă și matură a tatălui este adoptată și de copiii lor: fata trebuie să aducă zestre cu care să îmbrace casa iar bărbatul trebuie să aibă casă sau materialele cu care să ridice casa. Coborâră pe lângă via lui Hulub și ajunseră pe șesul care mai păstra urmele căpițelor de fân ce fusese dus și clădit în stoguri în ogrăzile gospodăriilor, stoguri bine întocmite ca să nu fie pătrunse de umezeala ploilor și a zăpezilor. Fânul constituie hrana animalelor pe timpul iernii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]