1,233 matches
-
ne vom izbi totdeauna de un simplu amestec de senzații, ca foame, frică, frig, etc.), fie complicat pînă la a conduce la aporii sterile (cf. Wittgensten sau Parfitt, ca principali reprezentanți). Direcții de gîndire mai "optimiste" decît cea lansată de Hume apelează frecvent la elementul temporal al identității de sine, îndemnîndu-ne să căutăm, pentru a înțelege identitatea personală, un criteriu de stabilire a ei în timp. Teoreticieni americani precum John Perry, Harold Noonan, David Lewis, Peter Unger, sau Sydney Shoemaker pornesc
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
iradiază acea energie a iubirii, care te ajută să regăsești forța de a trăi...") Filmul - dedicat unor Betty Davis, Gena Rowlands, Romy Schneider - e jucat de o echipă de actrițe extraordinare : Marisa Paredes (actrița fetiș a lui Almodovar, în rolul Huma Rojo), Cecilia Roth (Manuela), Penelope Cruz (sora Rosa), Antonia San Juan (Agrado). Dintr-o poveste barocă, de un telenovelism flamboaiant (Manuela !), Almodovar izbutește un film de mare rafinament, în care viața și arta parcă se întrepătrund, se condiționează, se confundă
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
ca să se impregneze de parfumul lor. Manuela: Parcă te dezgustă de scris... Esteban: Nu fii proastă ! E o prefață superbă ! Manuela: Ce vrei să faci mîine, ca să-ți sărbătorești ziua ? Esteban: Să mergem la teatru... E ultima săptămînă a lui Huma Rojo... Manuela (face un gest afirmativ din cap): O.K. (...) 8 - Bar în fața Teatrului Bellas Artes. Interior. Noapte. Gros plan al lui Estaban scriind în carnetul lui. Se aude fîșîitul stiloului pe hîrtie. Băiatul are carnetul pe o măsuță, aproape de
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
pe hîrtie. Băiatul are carnetul pe o măsuță, aproape de fereastra unui bar situat chiar în fața Teatrului Bellas Artes. 9 - Fațada teatrului. Exterior. Noapte. Afișul piesei, pe care îl vedem pe fațada teatrului, e un imens gros plan al actriței principale, Huma Rojo, care interpretează rolul lui Blanche Dubois în Un tramvai numit dorință. Din locul în care se află Esteban, avem impresia că obrazul uriaș al lui Huma Rojo supraveghează scrisul adolescentului. Deasupra ei apar celelalte personaje, Nina Cruz și Mario
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
îl vedem pe fațada teatrului, e un imens gros plan al actriței principale, Huma Rojo, care interpretează rolul lui Blanche Dubois în Un tramvai numit dorință. Din locul în care se află Esteban, avem impresia că obrazul uriaș al lui Huma Rojo supraveghează scrisul adolescentului. Deasupra ei apar celelalte personaje, Nina Cruz și Mario del Toro, ca și titlul piesei, Un tramvai numit dorință, de Tennessee Williams. Fața lui Blanche acoperă toată fațada. Apare Manuela. Se plimbă prin fața teatrului, căutîndu-și, cu
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
unei religiozități primordiale, gata parcă a izvorî din cosmicele genuni, dar încă neformulată: "Aici, unde sîngele nostru - al fiecăruia dintre noi -/ este un vrej răsucit către soare.(...) Aici, unde lumina este pentru privirile noastre/ la fel ca bălegarul vechi și huma, pentru rîme.(...) Aici, unde foșnește, în fiecare dintre noi,/ un copac prăbușit și unde abia după moartea mea/ va fi întins, peste tot, un pămînt nou: peste nisipuri/ și peste glia săracă a dealurilor,/ peste gunoaiele puturoase de la marginea orașelor
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
a mai trecut un mileniu de prosternare, Diana se ruga la statuie mereu Cum făceau fiecare. Trecuse vremea pentru zeu... Dorind să arate lumii Cât de mult îl cunoaște pe Zus Și s-o întoarcă la rugăciune Îngenunchind în negura humii, La ceasul răsăritului de stea început să spargă cu săgeata statuia- Așteptând o minune- Plebea să cunoască ce știa și ea: Piatră, lut ars și...alleluia! Dezamăgiți oamenii au părăsit pe Diana, Au plecat gânditori din Hamangia Uitând că o
CONTEMPORAN CU DUMNEZEU (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382731_a_384060]
-
picioarele se înfig bine în pământ; în pământul planetei noastre, sătulă de atâtea ademeniri cosmice. Toate întâmplările povestite în carte s-au petrecut aievea pe pământ sau imaginate că s-ar fi petrecut - dar tot aici, pe globul nostru de humă. Titlul însă este bine venit, pentru că ademenește cititorul către ceva ce nu va regreta. Căci ceea ce impresionează în această carte este epica, povestea, relatarea. Subordonarea unor întâmplări în jurul unor eroi cu valoare arhetipală. și fiecare erou este unul puternic, impunător
Povestiri cu sens deplin. In: Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_368]
-
cosmosul. Iată concluzia lui Luc Ferry: „O filosofie care n-are nimic de spus despre epoca în care trăim nu merită strădania de a ne ocupa cu ea. Acest rol de clarificare era omniprezent în secolul Luminilor, la Diderot, Voltaire, Hume și Kant, și nu văd de ce ar dispărea din cauza televiziunii, din contra... Din antichitate, sportul a reprezentat un obiect privilegiat al reflexiei filosofice. S-a văzut în el un mod de a civiliza războiul. Imaginile actuale legate de fotbal sunt
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2705_a_4030]
-
în text pe calea codului cultural: „Nemîntuitul ochi văzu, iubito,/între ruine trupul de lumină/ cutia milei spațiul înlumină/ uitate plăsmuiri. Cine-a orbit-o/ fecunda unduire opalină?/ Pe scara de incendiu Riga Crypto/ a scos pe Enigel, eucalipto,/ «în humă unsă» răbdătoare lină./ Îmbracă-i somnul. Cumpăna tresare/ starea pe loc caverna orbitoare/ a runelor deșartă înnodare./ Cetește: «viro con go e o lig»/ și joacă-l pe califul să-pă-lig/ spre conul de infern în sărbătoare“ (Aură - variantă). Ceea ce personalizează
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
Într-o vreme românească, postdecembristă, „cu grave tumulturi în urmă”, „aici în pământeana epocă de neguri și humă”, cum ar caracteriza, dacă ar mai fi printre noi, Lucian Blaga aceste timpuri, românii trăiesc momente pline de ciudățenii, de paradoxuri și de bizarerii plecând din anumite cotloane ale minții nopții unora dintre cei cărora numai drag nu le este
O lege anticonstituţională, antinaţională, în manieră cominternistă, stalinistă! [Corola-blog/BlogPost/92651_a_93943]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > OCHII MAMEI Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2072 din 02 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sub un coviltir de brumă înțărcând a morții sete, odihnește-un chip de mumă prin a humei, negre plete. Iarna, prinsă-n flori de gheață i-a-nflorit pe la ureche, arcuind un fir de viață pe la casa ei, cea veche. Ochii ei, blânde izvoare înecau în streșini, plânsul, tot privind pe geam o floare cu-al său
OCHII MAMEI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381628_a_382957]
-
generalizare, dintre ardeleni și „moldo-valahi”? Dacă nu ar fi atât de vetuste, pentru că temei nu au avut niciodată, cât de operante ar putea fi ele într-o lume a integrării planetare în care au a păși, laolaltă, și românii? Ioan Humă 1 iunie 2015 Iași *** Mult stimate domnule profesor Ioan Humă, M-a bucura scrisoarea Dvs. din 1 iunie 2015 în care vă referiți la: refacerea unității creștine; relațiile președinților ortodocso-comuniști moldo-valahi cu Sfântul Scaun; vizita în România a papei Francisc
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
de vetuste, pentru că temei nu au avut niciodată, cât de operante ar putea fi ele într-o lume a integrării planetare în care au a păși, laolaltă, și românii? Ioan Humă 1 iunie 2015 Iași *** Mult stimate domnule profesor Ioan Humă, M-a bucura scrisoarea Dvs. din 1 iunie 2015 în care vă referiți la: refacerea unității creștine; relațiile președinților ortodocso-comuniști moldo-valahi cu Sfântul Scaun; vizita în România a papei Francisc; modelul greco-catolic al Școlii Ardelene versus celei greco-ortodoxe Moldovalahe, Ideea
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
ideilor, sau teologia eliberării, și-ar face din nou apariția, desigur într-un nou veșmânt, dar la fel de demonic. Permiteți-mi să reiau o ideie din articolul meu „Credința și rațiune”, care v-a făcut „o plăcută surpriza.. (la) intermezzo metafizic” (Huma, I.: Ortodoxie și uniația, Iași 2014, p.59). La început, creștinismului și raționalismul, iluminismul făceau casă bună împreună și la ascensiunea istoricismului creștinii au ținut oarecum pasul, însă curentul care vede adevărul în schimbarea lumii a dus la Războiul Rece
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
invitat pe papa Francisc în țară. Vizita e fără îndoială o încercare de a reface unitatea creștină, condiție sine qua non a integrării și a emancipării tuturor românilor din Europa. Cu speranța unei revederi, primiți, vă rugăm, domnule profesor Ioan Huma, asigurările mele de profund respect și recunoștința pentru interes, Viorel Roman Bremen, Germania 29 iunie 2015 *** Dragă Viorel, Cred că mă repet în mod plictisitor atunci când îți reamintesc că nu cred în nicio religie, toate fiind compromise de-a lungul
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
dai măcar ție, un singur răspuns... XV. FRACȚIUNI DE ÎMPLINIRE, de Silvana Andrada , publicat în Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017. FRACȚIUNI DE ÎMPLINIRE Pe lespedea cea rece cu irizări de brumă, Cu tâmpla prăbușită, un suflet într-o humă, Privește-n gol neantul, pustiu și ne-nțeles, Din care viitorul nu-i lasă de ales, Credință, dăruire și jertfă- n amintire, Fracțiuni de împlinire și karmică iubire, Trecut-au toate, într-o mare de păcate În viața lui trăită
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
pace înțelege doar greaua umilință, Unde-a greșit, cu ce drept universul ăsta surd Îi negociază visuri vânzâdu-le- n absurd? Citește mai mult FRACȚIUNI DE ÎMPLINIREPe lespedea cea rece cu irizări de brumă,Cu tâmpla prăbușită, un suflet într-o humă,Privește-n gol neantul, pustiu și ne-nțeles,Din care viitorul nu-i lasă de ales,Credință, dăruire și jertfă- n amintire, Fracțiuni de împlinire și karmică iubire,Trecut-au toate, într-o mare de păcateîn viața lui trăită, doar
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > CÂNTEC DE TOAMNĂ Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2087 din 17 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Toamna-ntoarse obrazul de prin cetini, arsă, palmele-i de humă cară-n brațe mirii umbrele-i de aur strâng pământu-n coasă ceruind sub frunze moartea-n cartea firii. Munți-și pun năframa coaptelor fecioare ascunzând năvodul gerului prin spini flori de colț nuntesc peste-a toamnei zare adunând în scorburi
CÂNTEC DE TOAMNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380094_a_381423]
-
Acasa > Poezie > Credinta > DOAR CUVÂNTUL INSUFLAT! Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 2034 din 26 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Ooo, se pare că-i o glumă tot ce spune biata "humă"! Vise, prorociri, soroace, oare Domnul nostru tace? El ne-a spus că numai Tata, va cunoaște ceasul, data, Clipa-n care omenirea, va-ncheia aici trăirea! Ne uităm la stele-ntr-una, da de va mai cădea una, Ba că a murit
DOAR CUVÂNTUL INSUFLAT! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380134_a_381463]
-
-nghite sub lucirea-i de sticlă, prin clepsidre de viață, mă dezbrac ca un fum! Sunt doar o răscruce sub căderea-ți de brumă, pe buze-mi adormi înserări de argint, te-așezi pe lințoliu-mi cu taina-ți de humă, sub scripca-ți de raze, diminețile-ți simt! Referință Bibliografică: SUNT DOAR O RĂSCRUCE! / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1860, Anul VI, 03 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SUNT DOAR O RĂSCRUCE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380183_a_381512]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > STRĂINI Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1730 din 26 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Azi suntem bieți străini, ciocnind același zid Cu margini de granit, nou zugrăvit în humă, Avem același vis cu gust alcaloid Și-același orizont, redus la o cutumă. Nu mai putem spera, deși avem un țel, În lanțuri lungi de fier se zbate-a noastră vină De-a fi doar muritori, cazați într-un hotel
STRĂINI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378217_a_379546]
-
cautand-o năuc printre frunze de nuci Intampla-te, Doamne, si vino să-mi duci Pe-un crivat de beci toată iedera verde, acest cântec de ea, să o văd cum ma pierde; acest cântec de ea, pe hrisovul de huma, din mine s-o plec și s-o fac să rămână... Camelia Radulian ... Citește mai mult Intampla-te, Doamne, pe-un foșnet de tei,adoarme-mi tăcut, nu știu cum, nu știu unde,osândele mele târzii și rotundeca apele ochilor ei.Mi s-au
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
și că brațele melecautand-o năuc printre frunze de nuciIntampla-te, Doamne, si vino să-mi duciPe-un crivat de beci toată iedera verde,acest cântec de ea, să o văd cum ma pierde;acest cântec de ea, pe hrisovul de huma,din mine s-o plec și s-o fac să rămână...Camelia Radulian... V. IERI..., de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1707 din 03 septembrie 2015. În ochii de ieri mi te-au plâns șapte sfinți cu lacrimi de
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
urcă peste mâini, cum se usca și se trece... Spune, mama, flori de fan câte ți-au crescut pe frunte, cum pe brațe frunze verzi te-au durut și cât de multe? Câtă liniște ai strâns din târziul tău de huma, câtă luna mi te-a nins, cât ai nins și tu din luna? Spune, mama, iarbă multă, ploi și frig și vânt și vânt Stă lopată grea pe dealuri, rupe rană din cuvânt, sapă rădăcini de pajiști, sapă curtea fără
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]