253 matches
-
este asigurată de nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus"), ramură terminală a trunchiului secundar extern al plexului brahial (neuromerul cervical C—C). Este flexor al brațului, proiectându-l înainte. Este și un adductor slab al brațului. Luându-și punctul fix pe inserția humerală, coboară umărul și unghiul lateral al omoplatului readucându-l din basculă.
Mușchiul coracobrahial () [Corola-website/Science/331714_a_333043]
-
brațul ca un manșon acoperind mușchii brațului. Structural, fascia brahială este formată predominant din fibre conjunctive circulare și longitudinale (oblice inferior și medial). Este subțire anterior (deasupra mușchiului biceps brahial), dar mai groasă posterior (deasupra mușchiului triceps brahial și epicondililor humerali). Fascia brahială este mai densă posterior, în treimea mijlocie a brațului și sub mușchiul deltoid. Ea este întărită medial de fibre provenind din mușchiul pectoral mare ("Musculus pectoralis major") și mușchiul dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi"), iar lateral de fibre
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
săi. Fascia brațului se continuă proximal (superior) cu fascia pectoralului mare ("Fascia pectoralis"), fascia infraspinoasă ("Fascia infraspinata"), fascia deltoidiană ("Fascia deltoidea") și cu fascia axilară ("Fascia axillaris"). Extremitatea sa distală (inferioară) la nivelul cotului se prinde pe cei doi epicondili humerali (epicondilul lateral și epicondilul medial) și pe olecran, iar apoi se continuă în jos cu fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"). Suprafața interioară a fasciei brațului este în raport cu mușchii, cărora le furnizează fascii de înveliș. Pe fața superficială a ei se află
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
se inserează pe tuberozitatea deltoidiană a humerusului, fiind delimitat de mușchiul pectoral mare prin șanțul deltopectoral. Inserția deltoidului pe humerus are loc sub cea a pectoralului mare, fapt cu importanță în deplasarea capetelor osoase în caz de fractură a diafizei humerale situată deasupra tuberozității deltoidiene. Fragmentul osos inferior se deplasează în sus fiind tras de mușchiul deltoid, iar fragmentul osos superior este tras medial de pectoralul mare. Fața superficială a mușchiului deltoid este acoperită de fascie și piele. Fața profundă a
Mușchiul deltoid () [Corola-website/Science/316877_a_318206]
-
triunghiulară numită aponevroza mușchiului biceps brahial sau "expansiunea bicipitală" ("Aponeurosis musculi bicipitis brachii" sau "Aponeurosis bicipitalis"). Aponevroza radiază în direcție ulnară și se prinde pe fascia brahială ("Fascia brachii") și fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"), trecând ca o punte peste vasele humerale (artera brahială și venele brahiale) și nervul median. La umăr, tendoanele bicepsului brahial sunt situate în axilă: tendonul capului lung trece prin cavitatea articulară a articulației umărului între capul humerusului și capsulă, fiind învelit de o prelungire sinovială, teaca tendonului
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
înfășurat în jurul radiusului; contracția mușchiului deplasează înainte tuberozitatea și duce antebrațul în supinație. Trecând peste articulația scapulohumerală are o acțiune asupra brațului: prin capul scurt contribuie la adducția brațului (ca și mușchiul coracobrahial); iar prin capul lung, care ia capul humeral drept hipomohlion, este un abductor a brațului. Când ia punct fix pe antebraț, prin capul lung flectează secundar brațul. Inervația este dată de nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus"), care provine din plexul brahial (neuromer C—C). Vascularizația este asigurată de artera
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
hipomohlion, este un abductor a brațului. Când ia punct fix pe antebraț, prin capul lung flectează secundar brațul. Inervația este dată de nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus"), care provine din plexul brahial (neuromer C—C). Vascularizația este asigurată de artera circumflexă humerală anterioară ("Arteria circumflexa humeri anterior"), artera colaterală ulnară inferioară ("Arteria collateralis ulnaris inferior"), artera colaterală ulnară superioară ("Arteria collateralis ulnaris superior"), artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis") și artera brahială ("Arteria brachialis").
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
(Musculus pronator teres) este un mușchi scurt, gros și lat, așezat la partea antero-superioară a antebrațului. Este cel mai lateral mușchi al primului plan al mușchilor antebrațului . Extremitatea sa superioară este bifurcată, prezentând un cap humeral și un cap ulnar. Mușchiul pronator rotund ia naștere prin două fascicule, numite capete: capul humeral și capul ulnar . Capul humeral (Caput humerale musculi pronatoris teretis) este mai mare și mai superficial față de capul ulnar, și are originea pe fața
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
la partea antero-superioară a antebrațului. Este cel mai lateral mușchi al primului plan al mușchilor antebrațului . Extremitatea sa superioară este bifurcată, prezentând un cap humeral și un cap ulnar. Mușchiul pronator rotund ia naștere prin două fascicule, numite capete: capul humeral și capul ulnar . Capul humeral (Caput humerale musculi pronatoris teretis) este mai mare și mai superficial față de capul ulnar, și are originea pe fața anterioară a epicondilului medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri"), pe septul intermuscular medial al brațului ("Septum
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
Este cel mai lateral mușchi al primului plan al mușchilor antebrațului . Extremitatea sa superioară este bifurcată, prezentând un cap humeral și un cap ulnar. Mușchiul pronator rotund ia naștere prin două fascicule, numite capete: capul humeral și capul ulnar . Capul humeral (Caput humerale musculi pronatoris teretis) este mai mare și mai superficial față de capul ulnar, și are originea pe fața anterioară a epicondilului medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri"), pe septul intermuscular medial al brațului ("Septum intermusculare brachii mediale"), pe septul
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
mai lateral mușchi al primului plan al mușchilor antebrațului . Extremitatea sa superioară este bifurcată, prezentând un cap humeral și un cap ulnar. Mușchiul pronator rotund ia naștere prin două fascicule, numite capete: capul humeral și capul ulnar . Capul humeral (Caput humerale musculi pronatoris teretis) este mai mare și mai superficial față de capul ulnar, și are originea pe fața anterioară a epicondilului medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri"), pe septul intermuscular medial al brațului ("Septum intermusculare brachii mediale"), pe septul care îl
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
brachii mediale"), pe septul care îl separă de mușchiul flexor radial al carpului ("Musculus flexor carpi radialis") și de pe fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"). Capul ulnar ("Caput ulnare musculi pronatoris teretis") este mai mic și mai profund, fiind situat sub capul humeral, și are originea de pe fața medială a procesului coronoid al ulnei ("Processus coronoideus ulnae"). După un scurt traiect, cele două capete se unesc și formează corpul mușchiului, ce se îndreaptă oblic în jos și lateral trecând pe sub mușchii laterali ai
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
mușchiului pronator rotund. Printre cele două capete de origine ale mușchiului pronator rotund trece nervul median, separat de artera ulnară prin capul ulnar. Este cel mai puternic pronator al antebrațului și al mâinii, rotind antebrațul cu palma înapoi. Prin capul humeral, contribuie la flexia antebrațului pe braț în articulația cotului. Primește două ramuri din nervul median, care ia naștere din plexul brahial (neuromeri C- C). Vascularizația este asigurată de artera brahială ("Arteria brachialis"), artera radială ("Arteria radialis"), artera ulnară ("Arteria ulnaris
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
a supraalarelor și o numire corespunzătoare: subalarele mari, mijlocii și mici, precum și tectricele marginale subalare. Marile și mijlociile subalare sunt de formă concavă, pentru a adera cât mai bine pe suprafața ventrală a remigelor, dând aripii o formă aerodinamică. Regiunea humerală este acoperită deasupra de tectricele humerale superioare, iar dedesubt de axilare sau tectricele humerale inferioare. Rectricele (penele codale) sunt penele mari și puternice ale cozii, cu care se cârmuiește pasărea în timpul zborului, fiind numite și pene de cârmă. Ele se
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
subalarele mari, mijlocii și mici, precum și tectricele marginale subalare. Marile și mijlociile subalare sunt de formă concavă, pentru a adera cât mai bine pe suprafața ventrală a remigelor, dând aripii o formă aerodinamică. Regiunea humerală este acoperită deasupra de tectricele humerale superioare, iar dedesubt de axilare sau tectricele humerale inferioare. Rectricele (penele codale) sunt penele mari și puternice ale cozii, cu care se cârmuiește pasărea în timpul zborului, fiind numite și pene de cârmă. Ele se fixează în țesutul cărnos ce acoperă
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
subalare. Marile și mijlociile subalare sunt de formă concavă, pentru a adera cât mai bine pe suprafața ventrală a remigelor, dând aripii o formă aerodinamică. Regiunea humerală este acoperită deasupra de tectricele humerale superioare, iar dedesubt de axilare sau tectricele humerale inferioare. Rectricele (penele codale) sunt penele mari și puternice ale cozii, cu care se cârmuiește pasărea în timpul zborului, fiind numite și pene de cârmă. Ele se fixează în țesutul cărnos ce acoperă pigostilul (ultimele 4-6 vertebre codale sudate între ele
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
Humerusul este un os lung și prezintă un corp și două extremități (una proximală și una distală). Extremitatea proximală a humerusului prezintă capul humerusului (care se articulează cu cavitatea glenoidă a scapulei) și corpul humerusului. Extremitatea distală, numită și condil humeral, prezintă două suprafețe articulare: trohleea humerusului (medial) și capitulul humerusului (lateral) separate de un șanț intermediar și trei fose: coronoidă, radială, olecraniană. Sunt împărțiți în mușchii regiunii anterioare și mușchii regiunii posterioare. Mușchii regiunii anterioare sunt inervați de nervul musculocutan
Braț (anatomie) () [Corola-website/Science/328867_a_330196]
-
asemenea și fascia brațului. Aceasta are formă cilindrică și acoperă mușchii brațului. Aceasta este situată sub piele și se continuă proximal cu fasciile mușchilor pectoral mare, infraspinos și deltoid și cu fascia axilară. Fascia brahială se inseră distal pe epicondilii humerali și pe olecraniu și apoi se continuă inferior cu fascia antebrahială.
Braț (anatomie) () [Corola-website/Science/328867_a_330196]
-
ale nervului radial (neuromer C—C). Fiecare cap al mușchiul are ramuri nervoase separate. Vascularizația este asigurată în special de artera brahială profundă ("Arteria profunda brachii") și artera colaterală ulnară superioară ("Arteria collateralis ulnaris superior") și parțial de artera circumflexă humerală posterioară ("Arteria circumflexa humeri posterior") Capul lung este vascularizat de artera colaterală ulnară superioară, ramuri din artera axilară ("Arteria axillaris"), din artera brahială ("Arteria brachialis"), din artera circumflexă humerală posterioară și din artera brahială profundă. Capul lateral este vascularizat de
Mușchiul triceps brahial () [Corola-website/Science/332120_a_333449]
-
ulnară superioară ("Arteria collateralis ulnaris superior") și parțial de artera circumflexă humerală posterioară ("Arteria circumflexa humeri posterior") Capul lung este vascularizat de artera colaterală ulnară superioară, ramuri din artera axilară ("Arteria axillaris"), din artera brahială ("Arteria brachialis"), din artera circumflexă humerală posterioară și din artera brahială profundă. Capul lateral este vascularizat de ramuri din artera brahială profundă și din artera circumflexă humerală posterioară. Capul medial este vascularizat de artera colaterală ulnară superioară și artera brahială profundă.
Mușchiul triceps brahial () [Corola-website/Science/332120_a_333449]
-
de artera colaterală ulnară superioară, ramuri din artera axilară ("Arteria axillaris"), din artera brahială ("Arteria brachialis"), din artera circumflexă humerală posterioară și din artera brahială profundă. Capul lateral este vascularizat de ramuri din artera brahială profundă și din artera circumflexă humerală posterioară. Capul medial este vascularizat de artera colaterală ulnară superioară și artera brahială profundă.
Mușchiul triceps brahial () [Corola-website/Science/332120_a_333449]
-
pe coasta I de către elementele vecine, normale sau nu structural. În timpul manevrelor de abducție a brațului clavicula este rotată către posterior și comprimă vasele subclavii pe coasta I și scalenul anterior. În hiperabducție mănunchiul vasculonervos este practic întins pe capul humeral, tendonul micului pectoral și procesul coracoid = efectul de „scripete” [5, 11]. Coborârea umerilor „închide” unghiul sterno-clavicular prin coborârea claviculei pe coasta I. În inspirul profund scalenul anterior poate ridica excesiv coasta I atunci când scalenul este hipertrofiat sau în emfizem pulmonar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
nașterii; c) alte tipuri de pareze de origine medulară care determină sechele de tip spastic ori flasc, limitate la un anumit segment sau cu o acțiune mai extinsă; d) retracția ischemică a flexorilor degetelor (boala Volkmann) - apare prin compresiunea arterei humerale urmată de scăderea aportului sangvin la nivelul mușchilor flexori ai degetelor; efectul poate fi provocat și de un aparat gipsat foarte strâmt. 4. Deficiențe osteoarticulare și musculare - cele mai frecvente sunt: a) traumatisme musculo‑tendinoase - contuzii și rupturi consecutive unor
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
genitale. Are rol în împ...mântare, tratând senzația de „a fi cu capul în nori”. Poziția mâinilor pe omoplați Poziția mâinilor pe omoplați Aceast... poziție acționeaz... foarte eficient asupra zonei cervicale și asupra oaselor din zona umerilor. Pentru eliminarea durerilor humerale ce au ca origine stresul, aceast... poziție are eficient... maxim.... Trateaz... afecțiunile pulmonare. Poziția mâinilor în zona rinichilor Poziția mâinilor în zona rinichilor Aceast... poziție are un puternic efect asupra rinichilor și glandelor suprarenale, reglându-le funcțiile. Aplicând mâinile un
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
scapului, palpii labiali și tarsele anterioare roșcat maronii. Clipeul galben-maroniu. Pronotul aplatizat, ușor lățit în treimea sa anterioară, cu o bordură bazală mai lată decât bordura marginilor laterale. Elitrele alungite, acoperite cu o punctuație grosieră, ele prezintă câte o cută humerală alungită și câte un tubercul anteapical. Marginile laterale ale elitrelor sunt acoperite anterior și posterior cu peri lungi, maroniu-negricioși. Tibiile posterioare relativ îngustate, ușor 8 îngroșate spre vârf. Metasternul maroniu-negricios. Marginile posterioare ale sternitelor abdominale cu pete de culoare maroniu-închisă
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]