81 matches
-
ca jăratecul noaptea. "Asta-i întrebarea, zise Dan încet, enigma ce pătrundea ființa mea. Oare nu cântă ei ceea ce gândesc eu?... Oare nu se mișcă lumea cum voi eu? El strânse c-o întunecată durere pe Maria la inima lui. Hurmuzul pământului ardea în salba ei de mărgăritare... Oare fără s-o știu nu sunt eu însumi Dumne...... " Vum! sunetul unui clopot urieșesc - moartea mărei, căderea cerului - bolțile se rupeau, jumalțul lor albastru se despica, și Dan se simți trăznit și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
se-ncrețeau de un fel de mândrie, rochia de lână verde cu piepții strânși îi da un fel de mlădioasă grație, pestelca era albă ca omătul, iar mînecele totdeuna suflecite trădau niște brațe de alabastru. Pe piept cădeau șiruri de hurmuz sur ca mărgăritarul. Astfel îmbla. Bietul Porfirie Rufă afirma adevărul. Este caracteristic pentru gineri că mai toți samănă cu ai regelui Lear. Și Dumnezeu îl știe că el nu era omul care să ceară lucruri mari de la gineri - său. Un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
volumele comentate, dar și titluri noi, printre semnatari fiind N. Davidescu, Mateiu I. Caragiale, Ion Agârbiceanu, Lucia Mantu, Gh. Brăescu, Ion Minulescu, George Cornea, Henriette Yvonne Stahl, Sanda Movilă, Jean Bart, Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Dongorozi, Sărmanul Klopștock, Emanoil Bucuța, Adrian Hurmuz. Ca ilustrare a unui comentariu critic, apare și un fragment din piesa lui Camil Petrescu Suflete tari. Criticii literare îi este acordat un spațiu generos, pe măsura remarcabilelor condeie care o slujesc: Perpessicius (Cuvinte despre Nicolae Filimon), E. Lovinescu (Poporanismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
pref. Gheorghe Glodeanu, Piatra Neamț, 1996; ed. plurilingvă (Pagini bizare - Pages bizarres - Weird Pages - Pagine bizarre), tr. Carmen D. Blaga, Timișoara, 1999; ed. îngr. Ion Pop, postfață Corin Braga, Cluj-Napoca, 1999; ed. pref. Nicolae Manolescu, București, 2003. Repere bibliografice: G. Ciprian, Hurmuz, CN, 1925, 45; Arghezi, Scrieri, XXVII, 182-185; al. bd.[Alexandru Bădăuță], Al doilea Vlaicu Vodă?, VL, 1928, 75; Geo Bogza, Urmuz, „Urmuz”, 1928, 1; Ștefan Roll, Scurtcircuit Urmuz , „unu”, 1929, 9; Geo Bogza, Candelă-stea. La mormântul lui Urmuz, „unu”, 1929
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
ne mai trimeată și un serasir alb la fel ca cel adus lui Arhon vistier, pe care l-a refuzat. Să mai spuie domnia sa lui Iliașcu să ne caute mărgăritar subțire, alb, ca acela pe care ni l-a adus Hurmuz”298. Hainele doar croite sau chiar gata cusute nu dominau între aceste mărfuri. Puteau fi folosite imediat pălăriile (cărate în butoaie), „șepcile francești” căciulile (din cocârlat ori din camelot), mănușile (în care se specializaseră negustorii din Sighișoara) și gulerele brodate
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Marea Britanie a trimis cea mai recentă navă de război a sa în Golful Persic pentru o primă misiune prevăzută în urmă cu peste un an, dar care are loc într-un context tensionat între Occident și Iran în legătură cu strâmtoarea Hurmuz. Distrugătorul Daring trebuie să se alăture celorlalte nave militare britanice din regiune, a anunțat sâmbătă Ministerul Apărării, informează . "Forțele navale regale au o prezență continuă" în Golf de "mulți ani, mai ales patrula Armilla și pe cele care i-au
Iranul sub asediu. Şi Marea Britanie trimite o navă militară în Golful Persic () [Corola-journal/Journalistic/58865_a_60190]
-
a adăugat purtătorul de cuvânt, precizând că este vorba despre o "mobilizare de rutină" prevăzută cu multă vreme în urmă. Trimiterea acestei nave are loc pe fondul intensificării tensiunilor între occidentali și Teheran, în urma amenințărilor Iranului de a închide strâmtoarea Hurmuz de la intrarea în Golf, pe unde trece aproximativ 35 la sută din traficul maritim petrolier mondial. Iranul, care tocmai a încheiat zece zile de manevre navale în estul acestei strâmtori strategice și a lansat rachete anti-navă, a anunțat vineri că
Iranul sub asediu. Şi Marea Britanie trimite o navă militară în Golful Persic () [Corola-journal/Journalistic/58865_a_60190]
-
Aci un sentiment de adîncă evlavie mă cuprinde. Parcă revăd portretele vechi pe fondul lor de umbră, e noapte după capetele lor și numai ochii penelul morții nu i-a putut întuneca. Triști și buni, privesc ochii bunicilor. Cercei de hurmuz atîrn în urechile bătrînei, ochii sunt negri și întreaga înfățișare îi e străină. Privind-o o clipa, îmi deslușesc multe lucruri ce dorm în mine. Și cum a stat din citit bătrîna, deodată, sub golul unui glob de sticlă, un
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
în locuința sa din strada Pierre Curie, 4, - Academia celor 10 al carui secretar era cu scopul de a alcătui o Antologie contemporană română cu poezii apărute între 1905-1915, lucrare rămasă neisprăvita. Erau enumerați de fapt nouă membri: Horia Furtună, Hurmuz Aznavorian, Bibi Băbeanu, Ernest Ene, Petrică Georgescu Rechitioanu, Mircea Libros, Ion Lugosianu, Alfred Mosoiu, Ion Pillat. Documentul care ar putea părea o joacă "de-a Academia" și "de-a Antologia" atestă însă cu toată seriozitatea nevoia să imperioasa de a
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
rezerve, un heruvico chinonicar este cunoscutul psalt Ilie Cântărețul, apreciat de însuși Macarie Ieromonahul pentru calitățile caligrafice, devreme ce-i încredințează copierea exighisirii Sthirariului lui Hrisafi (Manuscrisul românesc nr. 1690 din Biblioteca Academiei Române) și a Papadichiei lui Grigore Protopsaltul și Hurmuz Hartofilax (Manuscrisul românesc nr. 1691 din Biblioteca Academiei Române). Scris în anul 1824, de Ilie Cântărețul „ot mahalaua Vlădicăi, biserica Sfântul Ierarh Nicolae”, heruvico - chinonicarul a fost cumpărat de Neofit Ivanovici - care se iscălește pe versoul filei I de la monahul Atanasie
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Sîrbu, Alexandru Ivasiuc și alții. În același număr din Memoria sînt evocate și alte figuri de intelectuali marcanți pe care comuniștii i-au întemnițat pentru vinovății uneori la fel de fanteziste precum aceea de care a fost vorba. Între cei evocați, avocatul Hurmuz Aznavorian și inginerul Victor Nicolau. Nu s-a insistat îndeajuns pe importanța mărturiilor, documentelor și evocărilor din revista Memoria pentru cunoașterea unui trecut, deseori tragic, dar mereu semnificativ, de către generațiile tinere. Denumirea obligă, ca și noblețea: dacă memorie nu e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
multe ori sua sponte, ceea ce demonstrează cât de adânc sunt ele înrădăcinate în conștiința noastră. Curentele și modele culturale se schimbă de-a lungul secolelor, dar spiritul și tradiția Antichității transpar volens, nolens chiar și în operele cele mai futuriste (Hurmuz, de pildă, nu știa că "Aristotel/ nu mâncase ostropel"). Un autor atât de modernist la vremea sa, cum a fost James Joyce, și-a intitulat cel mai cunoscut roman al său după numele legendarului rege al Itacăi, Ulise, iar Lampedusa
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
toate culorile, așa cum nu se mai găsesc, astăzi, pe la noi... Se uitau cu atenție și la pozele de tinerețe ale Trandafirei și ale lui Vartolomei, la cadrele vechi, cu flăcăi în ițari albi, purtând Steaua Magilor, ori căiuți înstelați cu hurmuz și șiruri de oglinzi, având pe cap, cu toții, comănace înalte, chipiuri cu pampon, de ofițeri de pe timpuri, săbii de lemn și alte armamente din astea, de odinioară... În fața unor cadre noi și mai arătoase decât altele, Vartolomei se umflă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
să reabiliteze libertatea poetică, inocentă, aparent absurdă, în fața „logicii” și a convențiilor limitative ale condiției umane reificate. Primul text despre Urmuz - semnat C. - apare ca un necrolog discret, în ziarul Dimineața din 26 noiembrie 1923, în ziua înmormîntării. George Ciprian, „Hurmuz” în Contimporanul, an III, nr. 45, 1925, pp. 4-5: „Un nume necunoscut aproape, dar care e sortit să rupă vertiginos cătușele anonimatului”; „N-a scris nici romane, nici nuvele, nici teatru, dar a scris (...) ceva mai mult decît teatru, nuvele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
să rupă vertiginos cătușele anonimatului”; „N-a scris nici romane, nici nuvele, nici teatru, dar a scris (...) ceva mai mult decît teatru, nuvele sau roman — sosuri învechite pe care burțile moderne le digeră, dar nu le mai savurează. Opera lui Hurmuz n-aparține nici unui gen literar și tocmai de aceea e menit să ocupe un loc deosebit în literatură”; „Hurmuz e un constructor de personagii bizare (...) manechine (...) pline de o sevă nouă înăuntrul lor”. „Hurmuz nu biciuiește nici moravurile nici caracterele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mult decît teatru, nuvele sau roman — sosuri învechite pe care burțile moderne le digeră, dar nu le mai savurează. Opera lui Hurmuz n-aparține nici unui gen literar și tocmai de aceea e menit să ocupe un loc deosebit în literatură”; „Hurmuz e un constructor de personagii bizare (...) manechine (...) pline de o sevă nouă înăuntrul lor”. „Hurmuz nu biciuiește nici moravurile nici caracterele — conform criteriilor răsuflate — ci biciuiește firea în cutele ei cele mai intime. Hurmuz biciuiește sensul și rațiunea lucrurilor care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nu le mai savurează. Opera lui Hurmuz n-aparține nici unui gen literar și tocmai de aceea e menit să ocupe un loc deosebit în literatură”; „Hurmuz e un constructor de personagii bizare (...) manechine (...) pline de o sevă nouă înăuntrul lor”. „Hurmuz nu biciuiește nici moravurile nici caracterele — conform criteriilor răsuflate — ci biciuiește firea în cutele ei cele mai intime. Hurmuz biciuiește sensul și rațiunea lucrurilor care în sine nu reprezintă și nu rezolvă nimic”; „Zădărnicia vieței s-a cîntat în sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ocupe un loc deosebit în literatură”; „Hurmuz e un constructor de personagii bizare (...) manechine (...) pline de o sevă nouă înăuntrul lor”. „Hurmuz nu biciuiește nici moravurile nici caracterele — conform criteriilor răsuflate — ci biciuiește firea în cutele ei cele mai intime. Hurmuz biciuiește sensul și rațiunea lucrurilor care în sine nu reprezintă și nu rezolvă nimic”; „Zădărnicia vieței s-a cîntat în sute și mii de volume, dar nimeni n-a izbutit să o exprime mai plastic și mai concentrat în două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sensul și rațiunea lucrurilor care în sine nu reprezintă și nu rezolvă nimic”; „Zădărnicia vieței s-a cîntat în sute și mii de volume, dar nimeni n-a izbutit să o exprime mai plastic și mai concentrat în două imagini”; „Hurmuz găsește cuvîntul, îl trîntește și trece ușor înainte, avînd aerul că-și urmărește fabula care, de fapt, e inexistentă”; „Ideia ridicolului și nimicniciei omului față de necunoscut, precum și ideia nonsensului general al existenței se degajează la fiecare pas în opera lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
găsește cuvîntul, îl trîntește și trece ușor înainte, avînd aerul că-și urmărește fabula care, de fapt, e inexistentă”; „Ideia ridicolului și nimicniciei omului față de necunoscut, precum și ideia nonsensului general al existenței se degajează la fiecare pas în opera lui Hurmuz. Pentru mentalitatea mediocră Hurmuz apare ca incoerent și dezechilibrat — de aceea producția sa nici nu se adresează mulțimei”; „Cînd cele 7-8 bucăți ale sale vor fi strînse într-o broșură, Hurmuz va trăi în toate bibliotecile iubitorilor de lucruri alese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și trece ușor înainte, avînd aerul că-și urmărește fabula care, de fapt, e inexistentă”; „Ideia ridicolului și nimicniciei omului față de necunoscut, precum și ideia nonsensului general al existenței se degajează la fiecare pas în opera lui Hurmuz. Pentru mentalitatea mediocră Hurmuz apare ca incoerent și dezechilibrat — de aceea producția sa nici nu se adresează mulțimei”; „Cînd cele 7-8 bucăți ale sale vor fi strînse într-o broșură, Hurmuz va trăi în toate bibliotecile iubitorilor de lucruri alese — și va trece încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
existenței se degajează la fiecare pas în opera lui Hurmuz. Pentru mentalitatea mediocră Hurmuz apare ca incoerent și dezechilibrat — de aceea producția sa nici nu se adresează mulțimei”; „Cînd cele 7-8 bucăți ale sale vor fi strînse într-o broșură, Hurmuz va trăi în toate bibliotecile iubitorilor de lucruri alese — și va trece încă multă vreme pînă cînd imaginile sale îndrăznețe să aibă soarta cărților lui Stamate. Hurmuz e un năzdrăvan care se ia la harță cu natura și creiază alături de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mulțimei”; „Cînd cele 7-8 bucăți ale sale vor fi strînse într-o broșură, Hurmuz va trăi în toate bibliotecile iubitorilor de lucruri alese — și va trece încă multă vreme pînă cînd imaginile sale îndrăznețe să aibă soarta cărților lui Stamate. Hurmuz e un năzdrăvan care se ia la harță cu natura și creiază alături de ea și în pofida legilor sale. Opera lui Hurmuz e răspunsul ironic al omului la ironia universală” (v. în acest sens și confesiunile din Tudor Mușatescu și Romulus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lucruri alese — și va trece încă multă vreme pînă cînd imaginile sale îndrăznețe să aibă soarta cărților lui Stamate. Hurmuz e un năzdrăvan care se ia la harță cu natura și creiază alături de ea și în pofida legilor sale. Opera lui Hurmuz e răspunsul ironic al omului la ironia universală” (v. în acest sens și confesiunile din Tudor Mușatescu și Romulus Dianu, „Cu G. Ciprian despre el și despre alții”, în Rampa nouă ilustrată, 13, nr. 2988, 9 ianuarie 1928, p. 42
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
amendabilă. Pe autorul „Cronicarilor”, E. Lovinescu l-a ignorat complet în calitate de critic (deși referirile la el nu lipsesc din Agende, iar într-o notă din 30 iunie 1929 menționează o relatare - în cenaclu - a lui G. Cipran „din repertoriul lui Hurmuz”...). Faptul a fost taxat dur de F. Aderca în 1937, cu ocazia apariției Istoriei... actualizate (v. „Oameni și idei la cîntar”, în Adevărul, an LI, nr. 16466, 3 octombrie 1937, p. 1-2, rubrica „Contribuții critice”, unde îi reproșează criticului „o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]