580 matches
-
De altfel, el e singurul care vorbește folosind limbajul obișnuit. Motanul e o ființă miraculoasă, cu atribute ferm reliefate: „Eram în relații bune/ de ziua mea o țigară/ de ziua lui o țigară/ negru pufos cu ochii verzi/ mustăți de husar/ răsucite pe deget/ și-a învechit gheara în așternutul meu.” Intimitatea nu echivalează cu egalitatea. Imaginile confirmă ipostaza tradițională a pisicii: un animal rece, rațional și inchizitorial, care acceptă cu augustă detașare lingușelile și afecțiunea celor care îi sunt stăpâni
Cronică literară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5129_a_6454]
-
vor fi dat seama, despre Motanul lui Eugen Suciu, apărut inițial aici, în paginile României literare, în numărul 44: „Eram în relații bune/ de ziua mea o țigară/ de ziua lui o țigară/ negru pufos cu/ ochii verzi/ mustăți de husar/ răsucite pe deget/ și-a-nvechit gheara în așternutul meu// îl sărutam pe coaste/ când își muta inima/ de pe stânga pe dreapta/ și cu un grăunte din somnul/ lui învelea luminile// din stația de tramvai/ ca să nu-mi bată în
O seară la operă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4705_a_6030]
-
Nicolae Oprea 26.04.1920 - s-a nascut Al. Husar 26.04.1922 - s-a nascut Ștefan Aug. Doinaș (m. 2002) 26.04.1936 - s-a nascut Aurel Gh. Ardeleanu 26.04.1938 - s-a nascut Dan Claudiu Tănăsescu 26.04.1937 - s-a nascut Ieronim Tătaru 26.04.1957
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3689_a_5014]
-
martor al unei simțiri care leagă ființa umană de necuvîntătoare. Mai întîi o familiaritate joculară, cu tușele unui portret: „Eram în relații bune/ de ziua mea o țigară/ de ziua lui o țigară/ negru pufos cu ochii verzi/ mustăți de husar/ răsucite pe deget/ și-a-nvechit gheara în așternutul meu”. Apoi un patetism explicativ, însoțit de o proiecție în depărtarea fabuloasă a originilor: „îl sărutam pe coaste/ cînd își muta inima/ de pe stînga pe dreapta/ și cu un grăunte din
Un motan poetic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3550_a_4875]
-
braț cu o doamnă purtînd în mîini o perniță albastră. în decolteul adînc avea pe sîni alunițe false parfumate, iar orificiul din scoica urechii era dat cu cîrmîz. La celălalt braț al căpitanului Opujić era un tînăr în uniformă de husar, cu o splendoare de păr ondulat. La vederea lor, Dunja chicoti în mînecă, iar clopoțeii de la pernița albastră a invitatei căpitanului clincheniră. Atunci se auzi căpitanul Opujić rostind cu o voce schimbată un fel de litanie: Străbătut-am întinderile înaintemergătorului
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
și ofițerii puteau să vâneze doar în pădurile mai îndepărtate”. Această interdicție de a vâna în Pădurea de vânătoare ia sfârșit în 1769, când au fost admiși și comandanții cetății, consilierii administrativi și ofițerii superiori. În 1753, administrația numește șase husari însărcinați cu paza împotriva braconajului și izgonirii vânatului, deoarece țăranii români și coloniștii germani din împrejurimi căutau să îndepărteze prin toate mijloacele vânatul din culturile lor. În 1848-1849 pădurea este din nou martoră a luptelor dintre trupele imperiale și revoluționarii
Agenda2005-14-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283565_a_284894]
-
te va visa numai pe tine. Ai grijă, îi place să viseze așa că n-o trezi niciodată! Hai intră fiule, încui ușa după tine. Așa cred că m-ar fi îndrumat colonelul înalt, puternic, frumos și cu musteți ca un husar așa ar fi procedat un tânăr înțelept dar eu nu eram. Aș fi pătruns încet în camera ta, în odaia ta m-aș fi dezbrăcat de hainele devenite inutile și lângă tine lipit de tine... te-aș fi privit până în
GÂNDURI DIFUZE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344238_a_345567]
-
din România la cultură și civilizație (Ed. Hasefer, 32,70 lei); Alejo Carpentier - Ritualul primăverii (Ed. Leda, 25 lei); Wladimir Troubetzkoy - Sankt-Petersburg, un mit literar (Ed. Știința, 10 lei); Ștefan Iureș - Vecia abreviată (Ed. Hasefer, 21,80 lei); Jean Giono - Husarul de pe acoperiș (Ed. Leda, 20 lei); Emil Brumaru - Opera poetică (Ed. Cartier, 38 lei); H.P. Lovecraft - Dagon și alte povestiri macabre (Ed. Leda, 14,90 lei); Mario Vargas Llosa - Peștele în apă (Ed. Humanitas, 35 lei); Carol Iancu - Miturile fondatoare
Agenda2005-39-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284249_a_285578]
-
învățat multe lucruri care i-au fost de folos, mai cu seamă pentru sănătatea cailor. Cele mai multe cunoștințe, însă, le are de la tatăl său, care a fost la rându-i un vestit crescător de cai în Banat. De altfel și bunicul, husar în armata austro-ungară, fusese un împătimit al cailor, iar tatăl, cavalerist în Regimentul de călărași, în aceeași măsură. Primele iepe au venit cu mânjii de la Herghelia din Izvin, apoi a avut un mânz de la un armăsar ardenez, considerat la acea
Agenda2005-34-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284108_a_285437]
-
N. Bălcescu, unul din caracterele și una din inteligențele cele mai deosebite ce mi-a fost dat să întâlnesc în viață". Antirus, ca mai toți pașoptiștii, Bălăceanu trece Carpații, solicitându-i generalului Bem să-l înroleze într-un regiment de husari. I se dă și îmbracă o uniformă, dar generalul îl avertizează că nu-și ia nici o răspundere. Când husarii vor afla că e român, îl vor ucide. Trista și vechea problemă a conviețuirii celor două naționalități, incitate nu o dată una
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
în viață". Antirus, ca mai toți pașoptiștii, Bălăceanu trece Carpații, solicitându-i generalului Bem să-l înroleze într-un regiment de husari. I se dă și îmbracă o uniformă, dar generalul îl avertizează că nu-și ia nici o răspundere. Când husarii vor afla că e român, îl vor ucide. Trista și vechea problemă a conviețuirii celor două naționalități, incitate nu o dată una împotriva alteia. Dezamăgit, Bălăceanu e nevoit să renunțe. Pagini aproape emoționante scrie ( mă rog, dictează) memorialistul despre Unirea Principatelor
Un memorialist necunoscut: Ion Bălăceanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/13712_a_15037]
-
diplomă va primi dreptul de a percepe o anumită taxă pentru fiecare casă pe care o va construi. Altfel spus, se pune mare preț pe construcții. Armata o ducea mai prost: lipsiți de pălării de mai mult de un an, husarii vor lua trei bucăți de postav de la fabrica locală de profil, lucru confirmat chiar de administrație. Dar iată și o metodă de pedeapsă pentru țiganii care nu și-au plătit în 1729 haraciul (impozitul) către cel care arendase colectarea acestuia
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
școală în școală, fără să lege prietenii. Departe de surori, învață la licee din Ananiev și Odesa, dar și la seminarul din Chișinău, pe care nu-l termină. La soroc, tânărul e recrutat. Înalt, solid și frumușel, ajunge în regimentul husarilor Gărzii Imperiale din Varșovia țaristă. Îi stă bine în uniforma roșie, cu fireturi. Îl roade însă gândul să cunoască țara lui Ștefan cel Mare, unde trăiau frații săi de limbă și cultură despre care vorbeau pe furiș seminariștii. Poate atunci
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
din mîna unui străjer clincăniră de două-trei ori, alandala. „Amin“, șopti tînărul terminîndu-și ruga de dimineață. După care adăugă cu glas tare: „Iartă-mă, părinte!“ În acel moment, ca la comandă, bubuită tobele, lugubru și monoton ca ploaia. Un ofițer husar cu chip rubicond și cu mustăți zbîrlite, Încadrat de puștile lungi a doi ulani croați care-i stăteau În părți, Începu să citească sentința. Avea o voce spartă, care răsuna a gol În celulă. Sentința era crîncenă și neîndurătoare, moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
țigării se Înălța precum zorile. Condamnatul simți cum fumul, superbă iluzie, Îl moleșea pentru o clipă, auzind parcă din depărtări sunetul taragotului care se prelingea peste cîmpie, și atunci aruncă țigara pe podea și o stinse cu cizma sa de husar căreia Îi fusese desprins pintenul. „Domnilor, sînt gata!“ Aleasă anume pentru simplitatea-i cazonă, scurtă ca ordin, fermă precum o sabie trasă din teacă, dar atît de rece, acel enunț trebuia să fie pronunțat ca o parolă, fără patos, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Liceul Nichita Stănescu -București Profesie, bibliotecar-documentarist Specializări la Bibliotecă Centrală Universitară București -1999 și Facultatea de Litere a Universității București -2008 Pseudonim literar -IOANA VOICILA DOBRE VOLUM COLECTIV DE DEBUT -Iași, martie 2008-,,UNIVERSUL PRIETENIEI -PRIMĂVARĂ,, -volum prezentat de ALEXANDRU HUSAR Antologia de poezie -55 de poeți contemporani -2010, Editura Arhip-Sibiu Antologia de poezie -Călători prin timp -2010, Editura Ecko Prinț, Drobeta Turnu- Severin Antologie de poezie de dragoste -Visul unei femei cu Alină -2010, Editura Anamarol -București ÎN LUMEA IUBIRII-plachetă
NUMAI DRUMUL E INTERESANT! de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361518_a_362847]
-
realitate, dar nu este realitate,însă este mai reală decît percepția acesteia de către om. Poetica și metapoetica are capacitatea de a include în ele unitatea dintre structuri descoperite nu în interiorul lor ci în exteriorul lumii. Dezbaterea imanentă a poeziei-constată Al. Husar* - ne conduce spre ideea de angrenaj ca sinteză concluzionară a modalităților concrete ale poeziei. Critica de poezie este o știință, ea vine să asigure corespondența construcției sistemului cu teoria sistemului. Faptul că poezia vine din domeniul creației literare nu este
CRITICUL DE POEZIE UN PARAZIT AL SENTIMENTULUI UMAN? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366958_a_368287]
-
teoria sistemului. Faptul că poezia vine din domeniul creației literare nu este antagonică criticii de poezie, cu toate că aceasta din urmă vine,așa cum susțin unii exegeți, din domeniul științei. Sau sunt antagonice? Această „construcție!” deschide drumul radial al metapoeticii. (vezi: Al. Husar, Metapoetica, Prolegomene” Ed. Univers, București,1983). În eseustudiul acesta încerc să arăt, pe de-oparte, inutilitatea criticii poeziei (mergând pe principiul nu e frumos ce e frumos, ci ce-mi place mie), dar, să și apăr funcția cognitivă a criticii poeziei
CRITICUL DE POEZIE UN PARAZIT AL SENTIMENTULUI UMAN? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366958_a_368287]
-
mondializat în capul poetului ține de ordinea naturii lui și se caracterizează prin trăiri intense și spontane, și că ce trebuie să respecte o normă, ea aparține poeziei și prezintă caracteristicile relativului, ale particularului. Al. Florin ȚENE mai 2009 ---------------------------------- *Alexandru Husar (n. la Ilva Mare, 26 aprilie 1920 - m. 17 mai 2009), Important filosof al culturii românești, cercetător al istoriei civilizației, eseist filosofic și moralist. (n.r.) Referință Bibliografică: Criticul de poezie un parazit al sentimentului uman? / Al Florin Țene : Confluențe Literare
CRITICUL DE POEZIE UN PARAZIT AL SENTIMENTULUI UMAN? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366958_a_368287]
-
Perianu mă aprecia, și știa că-mi extrag seva lumii mele, atât din cărți, cât și din viață... Revin la marii mei profesori, la nu luam notițe, pentru că-i iubeam! Mă copleșeau, mă fascinau! Cu un alt mare maestru, Al. Husar, făceam „Estetică”. Și tot cu el - un curs special, despre Tudor Arghezi. Nu-l voi uita, nici pe el. Era mefistofelic. Da, chiar așa, cum arăta el, cu sprâncenele lui expresive, așa mi-l imaginam eu și pe cel cu
ÎNTÂLNIRILE MELE CU... „DIAVOLII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367704_a_369033]
-
cu glas scăzut. Pauză. Liniște destinsă. Iși dă seama, cred, că el fusese pe lac, aproape fantomatic, și că noi eram doar pe mal, departe, printre cine știe ce copaci sau tufe... Pauza sa se prelungește peste normal. Și deodată, profesorul Al. Husar, întreabă ( aproape în șoaptă și râzând - în felul său, de Mefisto special!): - Ați înțeles, domnilor studenți? Câteva voci: - Da... Desigur... Și Faust râde larg, fără sonor, se-nroșește tot, ridică din sprâncenele-i speciale și întreabă: - Ce-ați înțeles?!... Și-
ÎNTÂLNIRILE MELE CU... „DIAVOLII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367704_a_369033]
-
lui, erau limpezi și înălțătoare. Râsul său mă jignea! Il puneam la adresa altora, dar îl resimțeam și eu, ca un „vicios” ce eram. Și totuși, abea așteptam întâlnirea următoare; întâlnirea cu „diavolul”. Cu minunatul, inconfundabilul, penetrantul și magnificul profesor Al. Husar. Da la astfel de cursuri (și mai erau și altele, cu alți minunați profesori) nu lipseam niciodată... ----------------------------- Roni CĂCIULARU Petah Tikva, israel 20 martie 2016 Referință Bibliografică: Roni CĂCIULARU - ÎNTÂLNIRILE MELE CU... „DIAVOLII” / Roni Căciularu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ÎNTÂLNIRILE MELE CU... „DIAVOLII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367704_a_369033]
-
revistei noastre, redactorul Mihai Marin din Spania, scriitorul gălățean Năstase Marin, poetul tecucean Vasile Sevastre Ghican, poetul bucureștean Gabriel Dragnea, poetul Ionuț Caragea, prof. dr. Monica Grosu, prof. dr. Adina Voica Sorohan, poetul Liviu Ofileanu, consilierul spiritual Danaela, Lia Alexandra Husar (Italia), membrilor de onoare ai redacției - acad. prof. Cristian Petru Bălan, acad. prof. Mariana Zavati Gardner, poetei Speranța Miron, poetului Lucian Gruia și colaboratorilor noștri constanți, în număr de peste 850 de autori. Mulțumiri speciale distinșilor autori, performerii fără egal ai
GHEORGHE A. STROIA: O IDEE ZĂMISLITĂ ÎNTR-UN GÂND, UN VIS CONVERTIT ÎN CERTITUDINE (FAMILIA ARMONII CULTURALE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363559_a_364888]
-
1979 devenind doctor în filosofie - specialitatea Axiologie, cu teza Determinarea socialăa valorilor, în București, urmând apoi o carieră didactică la universitate ca profesor de filosofie și estetică. A audiat, ca student, cursurile de Estetică, predate de Radu Negru și Alexandru Husar, de Istoria artei susținute de Ilie Grămadă, de Istoria filosofieicu Ernest Stere, de Logicăcu Petre Botezatu, de Istoria literaturii universale cu Herta Peretz, etc. A funcționat la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iași cu activități didactice și de cercetare, mai ales
O PERSONALITATE A CULTURII ROMÂNEŞTI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349241_a_350570]
-
în 1929. Fiind unul dintre cei mai capabili ofițeri de cavalerie este trimis la specializare în Franța, urmând cursurile Școlii de cavalerie din Saumur, ale Școlii de legături și Transmisiuni de la Versailles și un stagiu de pregătire în Regimentul 4 Husari de la Rambouillet. Revine în țară și este numit la 1 August 1930 director de studii la Centrul de Instrucție al Cavaleriei și comandant al Regimentului nr.5 Roșiori din Aprilie 1931. În 1938 ajunge general de brigadă preluând comanda Brigăzii
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]