197 matches
-
și Pâhnești. Averești. Sufixul acestui toponimic are drept temă un nume de persoană, Avere, a cărui existență este foarte posibilă; fără îndoială, aparține familiei substantivului avere. Bența. Loc izolat pe teritoriul satului Epureni (com. Epureni), plasa Prutu. Conform tradiției, aici husiții ar fi întemeiat o așezare care, după o invazie a tătarilor, au părăsit locuințele, găsindu-și adăpost aproape de Huși, care pe atunci era înconjurat cu codri seculari. După retragerea tătarilor, târgul fiind ars și locul pustiit, husiții au rămas în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Conform tradiției, aici husiții ar fi întemeiat o așezare care, după o invazie a tătarilor, au părăsit locuințele, găsindu-și adăpost aproape de Huși, care pe atunci era înconjurat cu codri seculari. După retragerea tătarilor, târgul fiind ars și locul pustiit, husiții au rămas în apropierea târgului Huși. Ocupându-se cu prelucrarea cărnii, localitatea s-ar fi numit Huși, care ar proveni de la cuvântul maghiar hus (se pronunță huș) - carne. Locuitorii husiți, aflați în Huși și în satul Corni-Unguri, probabil, își aveau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
seculari. După retragerea tătarilor, târgul fiind ars și locul pustiit, husiții au rămas în apropierea târgului Huși. Ocupându-se cu prelucrarea cărnii, localitatea s-ar fi numit Huși, care ar proveni de la cuvântul maghiar hus (se pronunță huș) - carne. Locuitorii husiți, aflați în Huși și în satul Corni-Unguri, probabil, își aveau originea în locuitorii strămutați de la Bența în aceste localități. Exista un vechi obicei al catolicilor din Huși și Corni, care, o dată pe an, împreună cu parohul lor, veneau în acel loc
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Formele de locativ plural Huso presupun un nominativ plural Husi, pe care românii l-au românizat sub forma Huși” (vezi și prima ipoteză din lista de față). Pentru Emil Petrovici era greu de acceptat ipoteza originii numelui orașului Huși de la husiți, având în vedere că Huși (< Husi) era la origine, așa cum am văzut, un hidronim, semnalând și existența unui sat de lângă Fălticeni cu același nume. De asemenea, el își exprima îndoiala cu privire la originea numelui târgului Huși de la o persoană Hus, care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dascăli, 3 mazili, 17 bejenari, 8 nevolnici, 1 vătaf, pe lângă moșiile Pogănești, Epureni, Hondriceni ș.a., cu un număr de 401 locuitori. Cornii, situat la nord de târg, s-a format treptat ca sat. Ștefan cel Mare a dispus așezarea coloniștilor husiți pe moșia domnească Corni, pentru a cultiva vița-de-vie. Istoricul hușean Gheorghe Ghibănescu scrie despre ungurii catolici aduși în apropierea Hușilor: „În vecinătatea piscului, zis a lui Vodă - scrie autorul citat - se afirmă că ore când au fost palate domnești, și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
apoi Șara. Din punct de vedere administrativ, Cornii au făcut parte din comuna Epureni, nu din orașul Huși, până în anii 1926-1927. Cârța. Tradița locală confirmă existența unei vechi așezări cu același nume, situată între satul Epureni și Huși, locuită de husiți, veniți odată sau aproape în aceeași perioadă cu ceilalți, statorniciți în așezările din zonă. Cotroceni. Nu este exclus ca numele localității să provină din verbul a se cotroci, a (se) ascunde, generat fiind de vechea strategie a populației autohtone de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
îndoielnică, deoarece afirmația nu are susținerea documentară („Documentele ne arată...”). Istoricul consemna că satul nu era „așa de tare populat”, căci în 1662 era colonizat cu străini. „Cât de mare era acum prin secolul al XV-lea pe vremea venirei Husiților, nu vom putea spune”. Prima atestare documentară a satului Plopeni datează din <1602-1604>, în timpul domniei lui Ieremia Movilă. Pe lângă unele sate domnești, domnul dăruia Episcopiei Hușilor și satul Plopeni. La 1 noiembrie 1620, Alexandru Iliaș poruncea șoltuzului, pârgarilor și tuturor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cel Cumplit (1572-1574), învingător în 1574, în luptele cu tătarii și turcii, vorbind despre faptul că târgul Huși devenise loc de adunare, de odihnă și de pregătire a evenimentelor, B. P. Hasdeu menționează faptul că „acest orășel”, fusese întemeiat de husiții alungați din Boemia și din Ungaria. Ei și-au ales „un cuib” (Huși, n.a.), care să le amintească de patria pierdută. Impresionat de frumusețile acestor plaiuri, cărturarul le compara cu cele ale celebrei stațiuni cehe Karlsbad (Karlovy-Vary): „Dealurile și pădurile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
s-au păstrat numeroase informații în documente dintre cele mai variate. Amintim, de pildă, Codex Bandinus, Raportul din 1693, sau descrierea doctorului sas, Andreas Wolf, sibian stabilit 17 ani în Moldova, cel care a făcut legătura între numele Huși și husiți. Dintre istorici, amintim episcopul Melchisedec, B. P. Hasdeu, Nicolae Iorga, Constantin C. Giurescu, Gheorghe Ghibănescu. Deosebit de utilă pentru cunoașterea catolicilor din Huși este colecția Călători străini despre țările române, coordonată de Maria Holban Menționăm, de asemenea, studiile preoților catolici: Iosif
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
papa Bonifaciu al IX-lea înființase, pe lângă Episcopia catolică de la Siret, întemeiată în 1371, o altă episcopie la Bacău. Când și în ce împrejurări s-au așezat catolicii în aceste locuri? La începutul secolului al XV-lea, după începerea persecuției husiților (1410) și mai ales după războaiele husite (1420-1434), s-a produs deplasarea lor treptată spre centrul și sud-estul Europei, unde influența spirituală și politică a papei era mai redusă. Gruparea husită promova liturghia în limba populară, nu în latină, împărtășania
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
români din Transilvania, care participaseră la răscoala din 1437, nemulțumiți de opresiunea unor episcopi catolici maghiari. Episcopul Ioan de Ryz (mort în 1438) semnala, într-un raport din 1431, prezența unei colonii de „eretici” la Baia, reuniți în jurul unui refugiat husit din Cracovia, Iacob. Cronicarul maghiar Székely Istvan, în Cronica ungară (1599), arată că husiții au venit în Moldova în anii 1420-1460, în timpul domniei regelui Sigismund. Refuzând condițiile de împăcare propuse de papă în Sinodul de la Bâle (1433), o parte dintre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
catolici maghiari. Episcopul Ioan de Ryz (mort în 1438) semnala, într-un raport din 1431, prezența unei colonii de „eretici” la Baia, reuniți în jurul unui refugiat husit din Cracovia, Iacob. Cronicarul maghiar Székely Istvan, în Cronica ungară (1599), arată că husiții au venit în Moldova în anii 1420-1460, în timpul domniei regelui Sigismund. Refuzând condițiile de împăcare propuse de papă în Sinodul de la Bâle (1433), o parte dintre protestanți au trecut în același an în Moldova, unde s-au stabilit „căci vedeau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trecut în același an în Moldova, unde s-au stabilit „căci vedeau în Români oameni, care țineau neatinse preceptele lui Crist”. Din alte documente rezultă că nu Baia, ci Trotușul ar fi fost primul târg în care s-au așezat husiții în 1437 și că de aici s-au răspândit spre Huși, Bacău, Roman, Târgu Neamț, Cotnari și Ciubărciu (pe Nistru). Marea nemulțumire a papei Eugeniu al IV-lea răzbate din bula emisă în 1446 (sau 1444), în care scria: „Aflăm
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al IV-lea răzbate din bula emisă în 1446 (sau 1444), în care scria: „Aflăm cu cea mai mare neplăcere cum că în regatul Moldova s-ar fi adăpostit o mulțime de eretici, mai cu seamă din abominabila sectă a husiților”. Papă luminat, dornic să coaguleze eforturile întregii creștinătăți împotriva turcilor, dar și să-i unească pe catolici și ortodocși într-o singură biserică, Eugeniu al IV-lea a încercat să readucă protestanții, buni meșteșugari, sub ascultarea sa și l-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
adoptivă, cel mai devreme se pare în jurul anului 1420, data Cronicii bisericii din Levoča, și cel mai târziu în 1460, data enunțată de episcopul Bandini. Însăși Biserica Catolică recunoștea, în anul 1854, în Calendarul franciscano-iulian, publicat în Iași, vechimea protestanților husiți în Moldova. Episcopul de Bende, Antonio di Stefano, anunța atunci că în Huși se păstra un registru din anul 1435, în care erau notați catolici botezați, cununați și înmormântați. Cercetând originea persoanelor înscrise în registru, vicarul apostolic al Moldovei a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să se așeze în satul Corni, în imediata apropiere a orașului Huși (magh. Hussvarosnak), unde au întemeiat așezarea cu numele de Huși, concomitent cu cei care s-au așezat în satul Răducăneni (fostul județ Fălciu). Odată stabiliți în noua patrie, husiții aveau nevoie de propria biserică și de propria clasă clericală. Ei au apelat în acest scop la mai multe biserici din Orient și din unele țări ortodoxe. În Sinodul de la Praga (1450), husiții au hotărât să intre în legătură cu Biserica Răsăriteană
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
județ Fălciu). Odată stabiliți în noua patrie, husiții aveau nevoie de propria biserică și de propria clasă clericală. Ei au apelat în acest scop la mai multe biserici din Orient și din unele țări ortodoxe. În Sinodul de la Praga (1450), husiții au hotărât să intre în legătură cu Biserica Răsăriteană (Ortodoxă). Până în anul 1470, când au reușit să-și organizeze o ierarhie bisericeasă proprie, au beneficiat de serviciul preoților chemați din țări ortodoxe: Grecia, Moldova, Serbia, pentru că Biserica Romei a refuzat să le
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fiindu-i atrasă mai mult de necontenitele invazii ale turcilor și de luptele interne pentru putere. Unii coloniști au trecut din Moldova mai departe spre răsărit spre Marea Neagră, stabilindu-se în Gruzia și în Armenia. După secole de conviețuire, moravii husiți și coloniștii unguri, veniți în Moldova în perioade diferite, s-au integrat social, deoarece urma acestora s-a pierdut cu totul. Propaganda energică și perseverentă a misionarilor și episcopilor catolici în Moldova pare să fi dat roade, căci, în raportul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
va avea, în cele din urmă, un sfârșit tragic: din porunca domnului, va fi înecat în Nistru, în 1591, an în care se sfârșea și domnia lui Petru. În fața insistențelor papei, prin reprezentanții săi în Moldova, călugării iezuiți, coloniile de husiți de la Huși și Roman nu puteau rezista mult timp și, în cele din urmă, au revenit la catolicism. În 1582, John Newberie, după ce a făcut o lungă călătorie în Asia, a traversat Europa, prilej cu care a ajuns și în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
că numărul catolicilor este mai mare decât al românilor ortodocși: „Oppidum Hus non tam valachis quam Hungaris in colis transieram”. Cine exagerează și din care motive, este greu de stabilit. Totuși, numărul mic de catolici arată faptul că ori reîntoarcerea husiților din Huși la catolicism n-a fost generală, așa cum afirma M. T. Fegedin în 1571, o mare parte dintre ei păstrând vechea credință, ori informațiile pe care le-a primit nu au fost exacte. Din diverse motive, dar și din cauza
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
catolicism n-a fost generală, așa cum afirma M. T. Fegedin în 1571, o mare parte dintre ei păstrând vechea credință, ori informațiile pe care le-a primit nu au fost exacte. Din diverse motive, dar și din cauza lipsei de preoți, husiții cad din nou în erezie. Misionarul franciscan Andrei Bogoslavič (?-1649), în Relația sa despre Moldova (1623), ne-a lăsat mărturii scrise dspre situația parohiilor catolice din Moldova în anul 1623. El pare să fi îndeplinit obligațiile preoțești vreme de patru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Bogoslavič (?-1649), în Relația sa despre Moldova (1623), ne-a lăsat mărturii scrise dspre situația parohiilor catolice din Moldova în anul 1623. El pare să fi îndeplinit obligațiile preoțești vreme de patru ani în spațiul hușean, contribuind la convertirea multor husiți din „satul... foarte mare”: „În apropierea acestui oraș (Iași, n.a.), la o depărtare de o zi bună <de drum>, sunt mai multe sate în care locuiesc un număr de catolici; printre altele se află și unul foarte mare numit Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sunt peste 80 de case de unguri și sunt fără preot din cauza lipsei de slujitori ai bisericii, dar preoții noștri din orașul mai sus amintit, Iași, le administrează sfintele taine, mergând acolo o dată pe an. La Huși, toți erau eretici husiți (subl. ns.), dar cu ajutorul Domnului nostru și cu osteneala mea de 4 ani au fost readuși acei locuitori la credința catolică deși se întâmplă totuși că unii doresc mult să ia împărtășania sub utraque specie”. Paragraful citat este deosebit de semnificativ
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
atunci care sunt cei veniți din Boemia și Moravia, sub Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare ? Constatăm că misionarul era preocupat numai de catolici. Existau două categorii de neamuri: grecii, de religie ortodoxă, și maghiarii, de religie catolică (foști husiți). Bogoslavisč a precizat în raportul său că acești credincioși erau răspândiți în sudul Moldovei, pe malurile Dunării și lângă țărmul Mării Negre. Peste câțiva ani, numărul de case locuite de protestanți (de rit luteran) a crescut de la 80 la 120 de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
originea oamenilor și a numelui locurilor pe care le vizitează, și este de părere că numele Hușilor provine de la „faimosul șef eretic”, Jan Hus. Este foarte posibil ca el să fi înregistrat, cât a stat aici, tradiția orală cu privire la venirea husiților în zona Hușilor: Matei Corvin, regele Ungariei (1458-1490), în 1460, a poruncit ca predicatorii husiți de origine maghiară și germană să fie îngropați de vii, iar schismaticii de la hotarele Ungariei să fie alungați. O parte din ei, unguri, s-au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]