161 matches
-
normal, ar fi fost firesc să fie o etapă a înțelepciunii și a echilibrului. Descrierea mariajului, perceput ca o stare de grație în comparație cu celibatul, prin prisma opiniilor personale ale lui Ianuarie, devine de-a dreptul hilară: „Pe câtă vreme omul însurat/ Acasă huzurește cumpătat/ Încovoiat sub jugul căsniciei;/ și plin, pe drept cuvânt, de bucurie-i...”880 Imaginea idilică a rolului femeii nu este lipsită de nota ironică a naratorului care ridiculizează din interior și minează cu sarcasm tot ceea ce Ianuarie încearcă să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu află drumul înapoi; Cel care-n casă a pătruns mereu rămîne-n întuneric. Se ospătează cu țărînă și glodul este hrana sa; Acolo nu mai e lumină și toți sălășluiesc în beznă; Ca păsările se-nveșmîntă, avînd, în loc de straie, aripi Și huzurește pe zăvoare și pe canatul ușii, colbul.... Zeița Iștar, orgolioasă și neînfricată, ca orice divinitate stăpînitoare care vine „de sus”, amenință că distruge porțile dacă nu i se deschide. Conflictul între zei (plan manifest „vizibil”), tărîmuri și principii (planuri derivate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fost omorîți oameni pentru că cereau o viață mai bună. Trebuie subliniat faptul că tot acest jaf și toată această nedreptate s-a făcut prin legi făcute special în folosul unora : în mod ,,legal” unii trebuiau (este valabil și azi) să huzurească, iar alții să muncească pentru ei ! Adică în mod clar, este vorba de ,,legalizarea” hoției și a jafului. Mai departe au urmat cele două războaie mondiale, consecințe a aceleeași dorințe de a trăi pe spinarea altora, a aceleeași dorințe de
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
instalarea (cu forța) la conducere a unei adunături de indivizi șmecheri care, punînd în față lozinci despre ,,echitate și dreptate socială”, despre ,,dictatura proletariatului” nu a urmărit decît să elimine opoziția, să-și asigure poziția de ,,partid unic “ și să huzurească pe seama celorlalți. Comuniștii au acaparat puterea spunînd că ei vor face o lume mai bună și mai dreaptă ! în 1989 o ,,lume mai bună și mai dreaptă” însemna întuneric pe stradă, frig în apartamente, magazine goale, malnutriție, înfometare și sărăcie
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
Ce, prostimea (<<sulimea>>) ?! Prostimea există pentru a fi jefuită ! înainte <<stimați colegi >> cu jaful, că se poate ! în consecință, ,,ca niște onorabile viețuitoare cu grai articulate și aspect umanoid, ca niște cîini turbați care se respectă, am distrus această țară, huzurind în același timp pe seama <<prostimii>> . “ în marile orașe, în toate localitățile, timp de 23 de ani nu s- a construit mai nimic în folosul obștei, în schimb dealurile din împrejurimi s-au umplut de vile somtuase. ,,Ca niște cretini
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
sînt promovați și vorbesc tot felul de prostii și de aiureli pe la televiziuni. Iar această stare de fapt nu este tocmai întîmplătoare. Și asta cu un scop clar definit: debusolarea în continuare a populației pentru ca hoții și impostorii să poată huzuri în continuare pe spinarea altora! Cap. V Debusolare, ipocrizie și prostie De mic copil, prin natura împrejurărilor, am fost mai timid și cred eu, mai sensibil decît alții. Eu eram mic, trebuia să ascult doar de ce spun alții mai mari
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
dat în lături de la masacrarea a milioane de oameni în gulaguri pentru cei care nu acceptau ,,binefacerile socialismului”. Și ,,binefacerile socialismului” în mintea ,,tătucului” includea și jefuirea țăranilor , înrobirea lor în colhozuri în care aceștia să trudească și alții să huzurească, și desigur o politică de genocid dacă aceștia continuau să se împotrivească. Iar dacă ,,tătucul” a dat tonul cu milioane de morți în numele ,,idealurilor socialismului” nici politrucul dîmbovițean nu se putea lăsa mai prejos. Este adevărat, cu cei 900
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
a oamenilor de a trăi într-o lume mai bună și mai dreaptă, și ticăloșia unor indivizi care profitînd de această dorință, aceste idealuri ale oamenilor, într-o atitudine tipică a escrocului, s-au folosit de aceste idealuri pentru a huzuri și a-i fura pe alții ! Idealurile au rămas aceleași pentru națiune, dar și ticăloșii au rămas. Pentru că aceștia nu au fost dați jos, cel puțin în cazul României ! Trebuie să spun că încă din tinerețe am fost și am
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
spune părerea ,,în scop constructiv” , dar dacă puneai în discuție ,,sistemul de organizare socialist”, atunci se schimba foaia ! Atunci îi loveai pe escroci acolo unde îi durea mai tare ; atunci puneai în discuție ,,dreptul “ incompetenților și al escrocilor de a huzuri pe spinarea altora. - Era ,,grav” ! Se pare că asta am făcut și eu prin anii ’70 cînd am început să scriu la C.C. al P.C.R. , scrisori în care puneam problema minciunii și a incompetenței întîlnite în relațiile de serviciu. în urma
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
de escroci în fața poporului pe care-l jefuiau. Astăzi nostalgicii comunismului, oameni cu ani mulți și cu minte puțină, nu-și dau seama că situația actuală din România reprezintă pur și simplu moștenirea lăsată de Ceaușescu. Haita de golani care huzurea și înainte, care reprezentau nomenclatura regimului și care au jefuit țara după ‘89, haita de torționari care au sabotat starea de normalitate prin mijloace viclene, toată această haită de ticăloși a fost plămădită în regimul Ceaușescu. Astăzi îl regretă pe
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
în totalitate scopurile: o clică îmbogățită prin jaf, bine înfiptă în societate, un popor jefuit și debusolat, o presă aservită, o justiție coruptă, o debusolare cvasigenerală cu ,,șoptirea” permanentă că nu se poate face nimic, hoții trebuie în continuare să huzurească iar populația să fie jefuită tot înainte ! Iar această situație reprezintă ,,realizarea de prestigiu” a regimului Iliescu. De la el se trage ! Iar această haită va acționa pînă la capăt pentru ca în România să nu se revină la o stare de
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
nimic, dar are avere din munca altora. Și el, boierul este legal ! în schimb țăranii sînt hoți. Sînt ,,hoții” bunurilor pe care tot ei le-au produs ! Este ,,legal” ca unii să muncească, iar alții să aibe avere și să huzurească pe spinare altora . Această ,,legalitate” există și astăzi în România, fiind ,,rodul” principal al regimului Iliescu. în același registru al poveștilor urîte, provocate tot de oameni, este și piesa ,,Domnișoara Nastasia” scrisă de G. M. Zamfirescu. Povestea se petrece prin
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
fi gîndit la fel dacă aș fi putut să-mi fac o viață normală bazată pe efort propriu și muncă cinstită. Dar miam dat seama că toată istoria omenirii a fost marcată de nedreptate, în care unii munceau iar alții huzureau și practic primii erau sclavii celorlalți.Categoric eu n-am acceptat să fiu sclavul altora. Nici să-mi bat joc eu de alții ! în acest fel pentru mine rămînea aceeași întrebare: ce am eu de făcut într-o lume strîmbă
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
spiritul adânc cultivat și cărturarul vremii lui, să ne apară ca om al instinctelor, făptură elementară (v. G. Călinescu, Viața și opera lui Mihai Eminescuă, iar Creangă, cel care fusese surprins scărpinându-și cu o lopățică spinarea groasă, sub care huzurea numai geniu 1 idem, p. 159 2 ibidem, p. 161 39 popular, să ia înfățișarea „autorilor cărturărești ca Rabelais și în linia lui ca Sterne și Anatole France.”1 În replică, Vladimir Streinu ne propune o atentă analiză estetică a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
și înăbușitor. Era ca o perdea de sub care răzbăteau icnete și cârteli. Pentru vini închipuite și reale, țăranii nevoiași ispășeau felurite pedepse. Erau ținuți cu capul în fum de ardei iute și bătuți la tălpi cu varga. În conace, boierii huzureau, înconjurându-se de argați. Afișau dispreț de la fereastră. Se gândeau că acești nepricopsiți nu-i puteau ajunge nici măcar cu jalba în proțap. Prin iatacuri, strângeau în brațe ibovnice focoase. Credeau că, pedepsindu-l crunt, vor putea să potolească mânia țăranului
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
o zi de sărbătoare ca să-mi facă o vizită, zi când circulația e atât de aglomerată? — Te ocupi cu ceva? l-am întrebat. Vreau să spun, ai o altă slujbă sau ceva de felul ăsta? — Nu, sunt un gentleman care huzurește. Mi se părea ciudat. Și deodată mi-a săgetat prin minte ideea că, probabil, în realitate, James nu părăsise armata. Se dăduse la fund. Îl pregăteau, se vede, pentru cine știe ce importantă misiune secretă, care s-ar îi putut să implice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
suntem fericiți. Cel puțin eu sunt fericită. Tu ești fericit, Peregrine? — Senzația nefamiliară pe care o încerc poate fi identificată drept fericire. Charles, își doresc toate cele bune. Macabrul tău văr militar mai e pe aici? — Nu, a plecat. — Așadar, huzurești cu de-a-pururi-fidela Liz? — Nu, și ea a plecat. — Singur-singurel? se interesă Rosina. Ce-i cu femeia cu barbă? — A, și ei pleacă. În orice caz, am renunțat la cucerirea femeii cu barbă. A fost o rătăcire mintală de scurtă durată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
scaunul din fața sa. Dar nu. "Și ce vrei acum?" Am venit să repar o greșeală ... că am fost incorect trecut la chiaburi și copiii mei au acum de suferit prin școli ", spune tata. Atunci fiara se dezlănțuie ... că "după ce ai huzurit, ai exploatat, ai dus viață de burghez, vii acum să-mi spui că noi am greșit trecându-te printre chiaburi ... lipitorile satului" și zii ... și zii ... până ce tata, concesiv, dându-și seama cu cine are de-a face, spune că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
algă-ciupercă, lichenul adică, devenise evident un adevăr: nu mai poate fi vorba de libertate deplină, nici de sclavie, ci de o libertate limitată și controlată În cadrul ansamblului viu care este biocenoza, al cărei prototip fusese lichenul, În care nici unul nu huzurește ci, acționând complementar celuilalt, trăiește decent. O libertate am putea spune „constituțională“. Și așa, au Încetat Încercările de evadare, deși tentația rămâne, În favoarea alternanței la guvernare a fiecăruia. Omul Însă, nițeluș infatuat - și putea fi, mai ales avea și pentru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e și conservator al diversității obținute. Și ar trebui să luăm aminte la „memoria“ pământului. Un exemplu? Acolo unde sunt multe substanțe alelopatice, rămase de pe urma vreunui copac care a murit Între timp, un altul nu-și poate Împlânta rădăcinile, dar huzuresc antiteticele protozoare. Memoria pământului nu se oprește aici. Adică la ce se Întâmplă În Natura pe care eu o numesc liberă, adică scutită de intervenția omului. Pământul, de astă dată ogor, ține minte cine-l lucrează, dacă o face bine
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și căldură iarna, când pe deasupra suflă crivățul prin care rușii exportă vreo 20 de grade, dar sub zero... fără urmă de foc; pe când casa, bântuită de toate vânturile, trebuie musai Încălzită. Și, doar cu câteva găteje, locatarul bordeiului poate chiar huzuri; fără ca Natura să simtă ceva. Încă, lutul În care bordeiul e săpat, ca și cu lemnul care-i alcătuiește acoperișul, sunt nu numai cele mai naturale materiale, dar și cele mai indiferente pentru locuitori din punct de vedere energetic, acela
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
F. Warren a jucat un rol important În măsurile monetare luate În acel timp. Ceva mai mult. El a avut o clară viziune asupra izbucnirii crizei mondiale. Stau mărturie seria de articole publicate Încă din 1925 și 1926, când lumea huzurea.٭ Din nefericire, lumea Îi dădea puțină atenție, ca și la noi de altfel. Fermierii, țăranii, comercianții se Înglodau În datorii. Dacă nu venea conversiunea datoriilor toți s-ar fi prăbușit. Dar lipsa de prevedere, lipsa unei educații economice, susținea Warren
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pur și simplu, fără să-ți dai seama, din constrângerile temporale proiectate de tine. Nu pot spune că nu mă fascinează generozitatea cu care te raportezi la durată, Îmi aduce aminte de hălăduirile mele de altădată, când, ca și tine, huzuream, nu luam În seamă cum trece minutul și ceasul. Îmi mai aduc aminte când, Întrebându-te ce nedumeriri mai ai, legate de ceea ce este și va urma, m-ai lovit drept În moalele capului cu Întrebarea „ce doresc eu, de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
externalizarea lor În Cambodgia nu ar fi fost posibilă. Totul s-a Întâmplat În ultimii ani. „Partenerul meu este cambodgian“, afirmă Hockenstein. „Se numește Sophary și, până În 1992, a trăit Într-o tabără de refugiați de la granița cambodgiano-thailandeză, În timp ce eu huzuream În Harvard Square, ca student. Între noi exista o diferență ca de la cer la pământ. După tratatul de pace impus de ONU șîn Cambodgiaț, s-a dus pentru zece zile acasă, În satul lui, iar acum trăiește la Phnom Penh
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
duceau chiar foarte bine, ceea ce nemulțumea populația română care avea rude pe front. În Arad și Timișoara, în zile de lucru, evreii nu prestau nici o muncă. Văzându-i la ștrand, localnicii s-au indignat, deoarece ,,și în trecut și acum, huzuresc de bine și barem acum să aibă puțin respect și decență”, și au cerut autorităților să li se interzică accesul la ștrand, pe considerentul ca „atât semn de respect să le impună autoritatea locală la Jidani”. I.G.J. a comunicat Inspectoratelor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]