286 matches
-
itor �n ceea ce prive?te calitatea arhitectural? ?i nivelul de lux atins de aceast? societate burghez?, dintre membrii c?reia unii s-au �nnobilat. Se poate aprecia gradul de complexitate ?i de rafinament atins de cultură urban? la sf�r?ițul Evului Mediu. Catedrală ?i construirea ei Arhitectură gotic? �?i g?se?te des?v�r?irea �n catedral?, care apar?ine tradi?iei bisericii de tip bazilical paleocre?-țin. Cu toate acestea, ea nu ?ine de arhitectură romanic?, care o
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de la Toulouse, de la Bordeaux. Dar, �n paralel, se dezvolt? un gotic specific Sudului, de pild? la iacobinii din Toulouse (1230-1240), biseric? construit? din c?r?mid?, cu nav? dubl? cu arca-de axiale; la fel, catedrală de la Albi (1282 � sf�r?ițul secolului al XIV-lea) este o capodoper? antinomic? a solu?iilor constructive din Nord prin masele monumen-tale ?i prin spa?iul s?u. Construc?ia cu osatur?, conjug�nd c?utarea luminii ?i ingeniozitatea constructiv?, �?i g?se?te cea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu re?ele ortogonale, caracteristice pentru stilul perpendicular (catedrală de la Gloucester, 1337-1367). Ele duc apoi la bol?ile �n form? de evantai cu �nflorire fin? că p�nza de p?ianjen (steaua corului de la aba?ia de la Bath, sf�r?ițul secolului al XV-lea) sau greoi ornate precum capelă lui Henric al VII-lea, la aba?ia Westminster (1503-1519), care este ?i un exemplu des?-v�r?it de stil perpendicular, ca de altfel capelă de la King�s College, la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
al lui F. Di Giorgio Martini (1439-1502), arhitect al palatului din Urbino mai ales ?i renumit inginer �n fortifica?îi. �n orice caz, din produc?ia teoretic?, scris? sau figurat? � inclusiv cea pictat?, precum Imaginea unui oră? ideal (sf�r?ițul secolului al XV-lea) atribuit? fie lui L. Laurana, fie lui F. Di Georgio Martini � reiese c? arhitectură �n manier? modern? se concepe �n s�nul unui spa?iu urban reglat cu ajutorul geometriei ?i al perspectivei. Acest spa-?iu modern
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mai frapant? �n arhitectură religioas?, ca la Saint-Eustache (Paris, �ncep�nd din 1532) unde structurile gotice flamboaiante s�nt sistematic �mbr?cate cu decoruri italiene. Transferarea Cur?îi de c?tre Francisc I �n �le de France, la sf�r?ițul anilor 1520, coincide cu o abordare mai �ndr?z-nea?? a limbajului modern. Acest limbaj arhitectural este de-aici �nainte singurul capabil s? genereze un stil pe m?sura puterii monarhice absolute pe care o instaureaz? Francisc I. De unde, ambi-?iosul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
receptat mai ț�rziu, �nt�lnirea dintre formele arhitecturale locale ?i limbajul clasic produce uneori asambl?ri stilistice de o stranie savoare, precum capelă castelului de la Indrichuv Hradec (Boemia, secolul al XVI-lea), construit de D. Cometă. La sf�r?ițul secolului al XVI-lea, toate ??rile Europei se deschid, cu proceduri apropriate particularismelor lor culturale, formelor venite din Italia. CLASICISMUL: NORMĂ ?I PUTEREA �n secolul al XVII-lea, rolul burgheziei conținu? s? creasc? �ntr-o societate european? zdruncinat? de crize, precum
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
URBAN 1.�Barocul �n Italia Operele instauratoare ale lui Bernini ?i ale lui Borromini Contrareforma, aceast? puternic? mi?care de renovare a catolicit??îi, angajat? �n domeniul teologic, misionar, artistic ?i chiar politic, �i permite Romei, �nc? de la sf�r-?ițul secolului al XVI-lea, �n calitatea sa de sediu al unei papalit??i triumf?toare, s?-?i reg?seasc ? securitatea ?i stabilitatea, cu ambi?ia unui fast imperial. De la Sextus Quintul (1590-1595) la Alexandru al VII-lea (1655-1667), majoritatea papilor
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
c?rei importan?? va fi determinant? �n construirea peisajului urban ?i a con?inutului s?u social, �n secolul al XIX-lea. Neoclasicismul prive?te, desigur mai mult sau mai pu?în profund, toate ??rile din Europa, de la sf�r?ițul secolului al XVII-lea p�n? pe la 1820, ?i uneori ?i dup? aceea. Italia, sl?bit? din punct de vedere politic ?i economic, nu mai este un pol creator, �n ciuda inestimabilului s?u capital de modele ale culturii clasice
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1755. Adesea se ia ?i hoț?r�rea de a termina �n stil gotic, �ntre secolele al XVII-lea ?i al XIX-lea, biserici � Saint-Germain-des-Pr�s, aba?iala de la Corbie (Somme), Șan Petronio de la Bologna (Italia) � �ncepute la sf�r?ițul Evului Mediu tot �n acest stil. �n Fran?a, �n aceast? epoc?, goticul este apreciat dintr-un punct de vedere tehnic, pragmatic, de oamenii de art? ?i politici, f?r? s? �ntruneasc? favoarea unui public, chiar restr�ns, de amatori
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Antiquities of Great Britain (21 de volume, 1820-1878) de Nodier ?i Taylor, �difices de la Rome moderne (1840-1857) de P.�Letarouilly; Denkm�ler der deutschen Baukunst (1815-1818) de G. Moller; sau Espa�a artistică y monumental (1842-1850). �nc? de la sf�r?ițul secolului al XVIII-lea ?i mai ales �n secolul al XIX-lea, re�ntoarcerile la izvoarele istorice, conjugate cu tulbur?rile politice, cu r?zboaiele, cu cuceririle coloniale, exalt? na?ionalismele, particularismele, singularit??ile favorabile pluralismului expresiv. �n afar? de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
finalmente componentele majore ale unei g�ndiri urbanistice care alimenteaz? ?i ast?zi �nc? dezbaterea �n leg?tur? cu ora?ul. 4. Episodul eliberator al stilului Art nouveau Excesele eclectismului ?i ale rigidit??îi ideologiei academice suscit?, la sf�r?ițul secolului, un efect de saturare ?i un refuz al formalismului istoricist, care pare anacronic, fiind impropriu expresiei societ??îi moderne. Cei care, �n vremea aceea, caut? bazele unei arte noi, care s? �nglo-beze arhitectură ?i decorul s?u ?i care
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
tipologia acelui Karl Marx Hof de la Viena (Ossulton, Saint-Pancras, 1929) sau formele exterioare ale Mi? c?rîi moderne, cu balcoane albe, continui ?i ferestre largi (Oaklands, 1936), f?r? că dot?rile interioare s? evolueze prea mult. Spre sf�r?ițul anilor �30, c�nd investi?iile private se reiau, 88.867 de familii au primit locuin?? nou?. Aproape pretutindeni �n Europa, din cauza urbaniz?rîi populă?iei, a instal?rîi unor politici sociale care s? urm?-reasc? cererile clasei muncitoare, din cauza
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a c?rei volumetrie animat? de lumin? determin? o plastic? cvasi-sculptural?, pe care Le Corbusier o califica drept �modenatur?� �nc? din anii �20 ?i care �nso?e?te cu anumite curente ale arhitecturii moderne de atunci �ncoace. 8. Sf�r?ițul CIAM-urilor CIAM-urile, a c?ror voca?ie ini?ial? era de a aduna adep?îi Mi? c?rîi moderne, devin, dup? 1945, un forum �n care se opun cu vigoare, �nc? de la congresul de la Aix-en-Provence (1953), clanul fondatorilor
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de Carlo. De acum, refuzul mai mult sau mai pu?în radical al Cartei de la Atena este punctul comun al mai multor tendin?e, noi prin obiectivele ?i metodele lor. Dup? Congresul de la Otterlo (Olanda, 1959), care �nseamn? sf�r?ițul CIAM-urilor, Team Ten r?m�ne pentru un timp o structur? de reflec?ie deschis?, dar f?r? ambi?ie doctrinar? unitar?. Demersul �structuralist� al lui Van Eyck, care refuz? megastructurile ?i brutalismul Smithsonilor, �ncearc? s?-?i apropie modele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
avia?ie, Orvieto, 1935-1938). Spaniolul E. Torroja (1899-1961) �?i face o specialitate din bol?ile �n form? de membrane sub?iri (pia?a din Algesiras, 1933). Acest limbaj arhitectural dominat de efectele de struc-tur? ia av�nt la sf�r?ițul anilor �50 o dat? cu relansarea economic?, deci a comenzilor ambi?ioase. Arhitectul Nervi produce atunci operele sale cele mai des?v�r?ițe: hala de expozi?ie, Torino, 1948-1949, micul palat al sporturilor, Romă, 1960 (vezi pliantul, foto 29
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1.�Fundamentul ideologiei moderniste ...... 2. Internă?ionala modernist? ...................... 3.�Arhitectură modern? .............................. 4.�Habitatul social din perioada interbelic? ............................................. 5.�Reconstruc?ia (1945-1960) .................... 6. Noile metode de urbanizare ?i politică oră?ului .................................... 7.�Noi forme arhitecturale (1945-1955): brutalism, contextualism ...................... 8. Sf�r?ițul CIAM-urilor ............................ 9. 11. Dincolo de modernitate ....................... Concluzie ......................................................... Lexic ................................................................ Bibliografie ...................................................... 5 13 17 17 23 41 41 60 67 68 69 72 73 76 77 78 81 81 86 90 92 95 96 97 99 102 103 106 107 109 113
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Ungariei ambasadorului imperial în Anglia. Ea a arătat că italienii au motive întemeiate de a se opune Franței, dar, a continuat ea, „știți cum se tem de puterea unuia sau a altuia dintre cei doi prinți șCarol Quintul și Francisc Iț și cât de preocupați sunt să-și echilibreze puterea”14. În anii următori, Veneția a refuzat ofertele de alianță care i se înaintaseră, iar decidenții francezi au caracterizat situația asemănător, cu o referință specială la aspectele de izolare și detașare
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
vol. 16, nr. 1-4, 1943 pp. 172-177. 40. Cupcea, Probleme, p. 37. 41. Mihai Zolog, „Inteligența copiilor de școală”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 2, februarie 1927, pp. 50-53. 42. Dominic Stanca, „O anchetă sanitară la liceu șpartea Iț”, Societatea de Mâine, vol. 1, nr. 32, 23 noiembrie 1924, pp. 641-644. 43. Comșia, „Biologia familiei. VI”, p. 35. 44. Ovidiu Comșia, „Biologia familiei. IV. Biologia sexelor”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6, nr. 4-6, aprilie-iunie 1936, pp. 127-135. 45
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
plăgilor sociale”, Societatea de Mâine, 6, nr. 9-10, 15 mai-1 iunie 1929, pp. 163-165. Stanca, Dominic, „Lupta contra prostituției”, Societatea de Mâine, vol. 2, nr.32-33, 9-16 august 1925, pp. 571-573. Stanca, Dominic, „O anchetă sanitară la un liceu șpartea Iț”, Societatea de Mâine, vol. 1, nr. 32, 23 noiembrie 1924, pp. 641-644. Stanca, Dominic, „O anchetă sanitară la un liceu șpartea a II-aț”, Societatea de Mâine, vol. 1, nr. 33, 30 noiembrie 1924, pp. 660-663. Stănescu, C., și Constante, Elisabeta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
învălit la țucală, trecea firul pe țăghiile care tot la stative mergeau, bumbacul devenind pânză. La războiul de ț esut o auzeam pe mama vorbind despre drugi, lăturași , chingi care erau un fel de suluri, varga de la sulul de jos, ițul susținut de două furci fixate în lăturași, rostarul și gânjurile de susținere a rostarului. Se pomenea de ițe care puteau fi două sau patru, după cât de deasă și puternică se dorea a fi pânza. Pentru acoperitoarele de pat, care puteau
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
acum îl mai regăsim doar în zona Hușilor, folosit la țesutul covorașelor, i se spune popular „în drugi”. Părțile componente ale acestui tip de război sunt „lăturașii” (drugii laterali), „chingile” (sulurile) de legătură ale acestora, „varga” de la sulul de jos, „ițul”, susținut de două furci fixate în lăturași, „rostarul” și „cârjele” (gânjurile) de susținere a rostarului. Aproape exclusiv astăzi se folosește războiul orizontal (stative), schimbându-se sulurile, spețele, uneori ițele și călcătorul (în legătură cu ițele, care sunt două sau patru). Pentru acoperitorile
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
i unor persoane de v?stă ei. Printre alte c?i e amintit românul Lordul Jim al scriitorului englez de origine polonez?Joseph Conrad i Gabriel Conroy, "care ne place foarte mult" al scriitorului american Bret Harțe, gustat la sf?ițul sec. XIX, printre alii, de c?re Duiliu Zamfirescu. Regina ine la mare pre mediul ambiant, cum semnalasem i ? volumele precedente, are o marcat?pasiune horticol?i a decoraiilor interioare. Noteaz? la un moment dat: Vreau "s?mi realizez visele
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
călugări, cum cerea regula (21, 2), a Sf. Benedict. Ori, această viață mănăstirească după regula benedictină nu se putea întâmpla decât pe malul Mureșului, în „orașul înstărit Moresena, sau Morissena, numit Cenad în cinstea victoriei ducelui Csanád șvasalul Regelui Ștefan Iț” (Moresena seu Morissena urbs a Sancto o rege in honorem ducis sui uictoris Csanád nominata est). Acolo unde - cum spune Legenda major S. Gerardi - sosea pe la anul 1030 episcopul Gerard împreună cu călugării adunați din abațiile din Ungaria pentru a întemeia
Unde și când a fost scris cel mai vechi tratat din România? by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3092_a_4417]
-
Verbul a spulbera (din lat. *expulverare, Dicționarul limbii române, DLR, tomul X, Litera S, 1994) e atestat în Psaltirea lui Dosoftei („negură spulbără cu mâna”), ca și substantivul spulberare („Vă veț duce cum să duce pravul. Și cu grîul n-iț cădea-n fățare, Că veț fi suflaț cu spulbărare. Și la giudeț nu vă s-afla locul Să vă sculaț, ce-ț peri cu totul”). Pentru istoria cuvântului, e interesantă și cuprinderea sa în dicționarul academic al lui Laurian și
Spulberare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5134_a_6459]
-
0004 A 1. IMPOZITE DIRECTE 45.654.058.400 -938.792.600 44.715.265.800 0101 IMPOZITUL PE PROFIT 32.905.000.000 32.905.000.000 0201 IMPOZITUL PE SALARII 500.000.000 500.000.000 01 Impo/ițul pe salarii -total 500.000.000 500.000.000 0601 IMPOZITUL PE VENIT 43.863.000.000 43.863.000.000 01 Impozit pe venituri din activități independente 850.000.000 850.000.000 02 Impozit pe venituri din salarii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143967_a_145296]