65 matches
-
tras de 4 boi, așa cum se mai vede un exemplar la Muzeul etnografic sătesc. Femeile prelucrau firele de in și cânepă, care necesită operații succesive, obositoare și îndelungate - de la semănatul inului și cânepei până la croitul și cusutul cămășilor și a ițarilor. Stăpânirea austriacă a dat o atenție deosebită agriculturii, în sensul că a introdus culturi noi și tehnici noi de cultivare și lucrare a pământului. Aprecierea jignitoare a guvernatorului Splény că „acest popor leneș și neștiutor nu exercită nici o activitate în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
la o scară neîntâlnită în altă parte a țării, pânza de lână tigaie (o foarte frumoasă țesătură realizată din fire toarse extrem de subțire). Cămașa cu fustă, piesă de port de origine sudbalcanică existentă în toate provinciile țării, este nelipsită aici.Ițarii sunt încrețiți pe picior, au o origine dacică și un caracter aparte prin bogăția de crețuri care le-a atras denumirea de "ițari cu 101 creți".Cămașa femeiască, din aceeași pânză, imită croitul cămășii bărbăteș ti cu mâneca din umăr
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
ceea ce îi taie capul“. Periferigerilerimini Uriașul Periferigerilerimini are patruzeci de picioare înălțime și un singur ochi în mijlocul frunții, e îmbrăcat în frunze și poartă după el un trunchi de stejar drept măciucă. Deja nu mai pare simpatic, oricât de haios ițar fi numele carețmi împleticește limba la rostire. Iar când tună „Îmi place nespus de mult să mănânc copii mici!“, mi se taie răsuflarea. În fața lui, nuți bine să faci nimic din ceea ce ar face orice alt om normal, pus în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
spuneam tot timpul: nu intrați în pădure, băgați de seamă, ați putea fi prinși de marele, de înaltul senior Periferigerilerimini, care ar putea fi bun cu copiii cei sfioși, blânzi, modești, dar dacă cineva ar îndrăzni sățl batjocorească, desigur că ițar sfărâma oasele. Și bine ițar face!“. E poate singura poveste care nțaș fi vrut să fie scrisă niciodată. Charles Perrault, Uriașul Periferigerilerimini, în Povești cu vrăjitori și zâne, EdituraHumanitas Junior, București, 2004. Traducere din limba franceză de Sarina Cassvan. Ilustrații
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
în pădure, băgați de seamă, ați putea fi prinși de marele, de înaltul senior Periferigerilerimini, care ar putea fi bun cu copiii cei sfioși, blânzi, modești, dar dacă cineva ar îndrăzni sățl batjocorească, desigur că ițar sfărâma oasele. Și bine ițar face!“. E poate singura poveste care nțaș fi vrut să fie scrisă niciodată. Charles Perrault, Uriașul Periferigerilerimini, în Povești cu vrăjitori și zâne, EdituraHumanitas Junior, București, 2004. Traducere din limba franceză de Sarina Cassvan. Ilustrații de Geta Brătescu. CIRCUL NOSTRU
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
Costache Cantea din Vatra îmbrăcat în acest costum pe care l-am descris mai sus. Unii țărani din Hudești mai aveau o pungă din piele de oaie care adăpostea câțiva gologani, iar când aceștia lipseau punga era umplută cu mahorcă. Ițarii-sau mai direct zis izmenele-erau din același material țesut în casă, nu prea strâmte și nu prea lungi. Cămășile și ițarii erau cusute cu acul de către femei. Copiii până la vârsta școlară purtau o cămașă mai lungă, până peste genunchi, indiferent
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o pungă din piele de oaie care adăpostea câțiva gologani, iar când aceștia lipseau punga era umplută cu mahorcă. Ițarii-sau mai direct zis izmenele-erau din același material țesut în casă, nu prea strâmte și nu prea lungi. Cămășile și ițarii erau cusute cu acul de către femei. Copiii până la vârsta școlară purtau o cămașă mai lungă, până peste genunchi, indiferent că era băiat sau fată. Iarna, țăranii hudeșteni purtau opinci din piele de porc și, mai rar din piele de vită
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cei cu putere economică mai ridicată. Cămașa de in sau din combinații tort și in sau tort și bumbac avea motive florale cu negru și roșu și uneori și cu albastru. La gât era încheiată cu nasturi mici din sticlă. Ițarii erau lungi și strâmți și de aceea făceau foarte mulți creți. Erau încinși cu același brâu roșu. Pentru colorat se foloseau culori vegetale și, mai târziu culori chimice cumpărate de la Darabani sau de la Dorohoi. Hainele din suman erau purtate și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
regal, care nu avea nici un rol efectiv în stat, dar înmulțea numărul purtătorilor de uniforme, de saltimbanci și de irozi. Lui Nicolae Iorga îi aluneca șapca pe chelie pînă la urechi și barbă; Ion Mihalache a trebuit să-și lase ițarii acasă la Topoloveni și toți ceilalți surtucele și pălăriile. Gheorghe Tătărăscu a purtat și uniforma rușinii. Eram în biroul său din strada Polonă cu Inculeț și alți cîțiva prieteni, cînd am aflat că a primit să plece ca ambasador la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
să vorbim câte și mai câte, de-ale noastre. Pârâul Rusului fiind la capătul din jos al ogoarelor, avea apa limpede și-un debit mare, gata să dea peste maluri. Ce-i veni tatei în gând, dezbrăcă, repede cămașa și ițarii și se pomeni în pârâu. Vreau să prind câțiva raci și-o să avem un prânz tare delicios! spune tata. Mie mi-era frică să intru în apă și rămânând pe iarbă, am primit o sarcină importantă: Adună câteva vreascuri, frunze
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de la Șendriceni, în frumoasele lor costume naționale. Mama fiind o gospodină desăvârșită le cosea niște cămăși cu "pui lați", domnești, cu bumbac negru, ca la intelectualii de vază. Aveau bundițe de postav cu aceleași motive aplicate, în ton cu cămașa. Ițarii țesuți în patru ițe, în ozoare, albi cum e borangicul. Erau mereu îngrijiți, curați și cu câte o carte subsuoară. Au profesat o viață la Școala elementară din centrul Costișei, domnul Aurel a fost mulți ani director de școală, apoi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lături; 10 loc mai adânc din albia unei ape curgătoare; 11 a ciorsăi-a tăia greu cu o unealtă cu tăiș uzat; 12 partea de dinainte a opincii, strânsă cu o curelușă; 13 cureaua cu care se leagă în jurul mijlocului ițarii, pantalonii; 14 agitat, smuls; 15 vătășel, funcționar inferior la primărie; 16 mare, umflată, groasă; 17 stupi creați pentru apicultorii care nu au timp să se ocupe de albine, bazându-se pe reducerea la minim a lucrărilor de sezon; 18 crăcănate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de vârste diferite din acel sat. Cel mai bătrân era moș Conea, care avea aproape o sută de ani și era renumit pentru virtuozitatea dansului. Era înalt, drept și ciolănos, păstrând ceva din măreția țăranului răzeș desăvârșit, așa cum fusese odată. Ițarii de la costumul național îi erau scurți, dar avea ciorapi albi din lână și opinci păstrate din tinerețe. El era cel care îi învățase pe bărbații din sat acest dans tradițional împletit cu teatru popular. Ne-am urcat în autocarul trimis
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
în funcții. Vânătoarea de vrăjitoare a și început: vitrinele magazinelor Fondului plastic au fost golite aproape în întregime, la fel galeriile de artă, consignațiile, de tot ce ar fi putut să miroasă a artă decadentă, occidentală. Ne vom întoarce la ițarii strămoșești, la saloanele romantice ale anilor 50, dar nu și la meniurile acelor timpuri. Printre primii sacrificați dintre intelectuali, eseistul Octavian Paler, scos de la conducerea ziarului România literară, pe care-l făcuse cel mai citit dintre cele ce apar în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de miel cu fundul rotund, plete lungi lăsate pe spate, ițari de lână mai subțiri pentru vară și mai groși pentru iarnă, se încingeau cu chimir lat de piele, uneori împodobit cu nasturi de cositor. Purtau cămașă de cânepă pe deasupra ițarilor, și cheptar din piele de oaie înflorit cu mătase. Iarna îmbrăcau cojoc, suman și sarică. În picioare purtau opinci legate cu nojițe din păr de capră și obiele din lână. Femeile purtau părul lung, împletit în două cozi adunate în jurul
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]