173 matches
-
și uneltele celor care, ocazional, tăbăceau pieile, croiau cojoacele sau aveau piuă de făcut pănură pentru sumane. Tata, când a venit după mama la Udești purta costum național, cu bundiță și pălărie sau căciulă brumărie. Întrebat de ce a renunțat la ițari, chimir și celelalte ne-a spus că nu se mai fabricau. Mama era din familia Camilarilor, cu oameni fruntași, veniți aici din Maramureș, O necăjeam că e abalfabetă, și ne miram cum poate avea un văr scriitor, membru de nu
IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283]
-
geamuri este prevăzută cu vergele (bare metalice), se compune dintr-o cameră și un pridvor. Domnul Tomoiagă și-a propus refacerea gospodăriei țărănești tradiționale. Astfel în interiorul casei se află obiecte de familie, lăzi de zestre, covoare, straie vechi: sumane, cămăși, ițari, cioareci, opinci. Pe pereții exteriori sunt expuse obiecte de muncă: coase, greblă, fierăstrău, roată, tânjală, cioflânce (pene metalice folosite la trasul lemnului în pădure), țapine, unelte cu o coadă de lemn și o cange metalică la capăt, utilizate la rostogolitul
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
asemănătoare cu cea de pe guler), la guler, pe piept, pe mâneci și pe poale este cusută bordură cu motive florale, asemenea celor de pe guler. Iarna bărbații îmbrăcau cioareci (pantaloni din lână groasă ca o pâslă, dusă la piuă) și vara ițari din lână de Merinos sau Țigaie toarsă foarte subțire, țesută în patru ițe ca și la cioareci. Brâul țesut în război este de culoare neagră, cu mărgele cusute. Cămașa de băiat este mai modernă și are gulerul întors. În colecția
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
ocară? De ce-au murit bunicii voștri Stimați români, stimați prelați? Să șadem noi, buccii ca proștii Privind cum suntem crunt furați? Al nostru somn, tăcere-amară Va naște-n generații lene, Ce-or cam uita ce-i aia țară Schimbând ițari cu-a lor ismene. Va naște slugi cu cap plecat Crezând că-așa ne șade bine, Văzând la noi, cum apăsat Cerșim în lacrimi colț de pâine. N-or ști ce-i falnic tricolor Și nici hotar de apărat, Vor
ÎMI PLÂNGE SUFLETUL DE CIUDĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356101_a_357430]
-
femeile băteau laptele în putinee. Iar argeaua răsuna de cele șase războaie la care lucrau femei din sat. Chelarul limpezea vinul din butiile din pivnița răcoroasă, fără să se atingă, nici măcar cu un strop de licoare. În pătule, oamenii, în ițari albi din cânepă albită la râu, reașezau drugile de porumb pentru a nu putrezi. * Bucătărie. Erau zile când Alexandru nu mai ieșea din grădinița cu flori din fața conacului. Admira cu nesaț trandafirii. Într-o după-amiază, dorind să rupă un trandafir
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
mereu atacă, tot într-un desfrâu, că nu-i mai cuprinde brăcinaru-n brâu. Înzorzonați în uniforme roșii, galbene, violet, portocalii au ajuns la tribune gândacii colorați cu agramaticale platforme, din care nu ști să alegi, că au spurcat vestmintele neamului: ițari, zăvelci, bundițe, ii. Au sfâșiat societatea în bucăți; unele mai mici, altele mai mari, după cum au fost de puternici în teritoriu baronii locali. Uniformele lor de gândaci au fost colorate pe regiuni în tablouri abstracte, foarte dibaci, că numai la
GÂNDACII COLORAŢI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370223_a_371552]
-
ciobănesc, aciuit pe lângă el de mic. Ducea în spinare o traistă în care îndesase un dolman și două azime cât roata carului. Nu uitase nici pe celălalt tovarăș, fluierul, înfipt în brâul negru ce-i strângea mijlocul. Avea portul ungurenesc: ițari albi, cămașa lungă până la genunchi, strânsă în betele negre, era încălțat cu opinci noi să-i țină la drum, iar pe cap purta un clop ungurenesc ce îi apăra creștetul de soare sau nori. Pornise într-o luni și ținea
CÂINE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353420_a_354749]
-
cu mare dragoste pentru cultură și folclor, a adunat în timp o impresionantă colecție de costume populare tradiționale românești precum și multe lucruri unicat din acest domeniu: marame, catrințe și costume populare naționale ce au peste 100 de ani (opinia specialiștilor), ițari cu croiala autentică, cingători și bete țesute la război , etc. O minunată “ladă de zestre” și moștenire etnografică prețioasă pe care Neculai Vatamanu o păstrează cu pioșenie în dulapul de lemn negru din holul casei sale în speranța că se
AMINTIRILE VIEŢII de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/353235_a_354564]
-
de vecinul gard în gard al lui Costan, unul Ilia Polec, un hâtru și jumătate. Se prăpădea de râs văzând cele întâmplate vecinului său . - Pani Costan, ce-ați pățit? De ce sunteți așa de mânjit de iarbă și de noroi pe ițari și pe bundiță!... întrebă prefăcut Ilia, ca și cum n-ar fi știut nimica. - Ah ce să fie nu mă mai înțeleg deloc cu iapa asta a mea bătrână!... S-a făcut tare sperioasă de la o vreme!... răspunse cu amărăciune gospodinul Costan
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
504 din 18 mai 2012 Toate Articolele Autorului Lume, lumeee! Sunt Păcală, bun de glume, Cel mai tare, din parcare... Și v-anunț în gura mare Cu... surle, tobe, lăutari, Că v-aștept cu mici, cu mari În izmene și ițari, Să veniți la mine-n sat Dac-aveți chef de jucat Dansuri, hore, păcăleli, Să ne dezmorțim nițel. Aruncăm și-o pălărie, Cine-o prinde-a lui să fie! Unde oare, când și cum? Nu v-abateți de la drum!) La
PĂCALĂ LA MUZEUL SATULUI de ECATERINA CÎMPEAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358845_a_360174]
-
alese. Ea se broda în cruciulițe sau neted - „alb”, „butuc” la guler, piept, mangete, tivindu-se pe margini cu găurele. Se îmbracă în pantaloni. În partea de la talie în jos bărbații purtau pantaloni, care sînt de mai multe tipuri: „izmene”, „ițari”, „bernevici”, „nădraji” și „meșini”. Cele mai răspîndite erau „izmenele”, care vară serveau și că pantaloni, erau cusuți din pînză de bumbac cu în, sau cînepă. Mai tîrziu ei se îmbrăcau că lengerie de corp din pînză de bumbac. Tipic, erau
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
postav alb făcut în casă. - 2. În anumite regiuni, ciorapi de pînză sau postav purtați de femei iarnă. - 3. Postav făcut în casă, stofă de lină groasă. - cioaric „postav”; cioariți „ciorapi de pînză”. Origine necunoscută. Pare a fi același cuvînt ițari, prin intermediul unui *ițari(ci). Dacă această ipoteză este corectă, este vorba aproape sigur de un cuvînt din fondul tradițional. Explicațiile date pînă acum sînt insuficiente: din szövedék „țesătura” (Cihac, ÎI, 490); din çarek „cizme orientale”, τσαρούχια, tšarihe (Șeineanu, ÎI, 132
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
în casă. - 2. În anumite regiuni, ciorapi de pînză sau postav purtați de femei iarnă. - 3. Postav făcut în casă, stofă de lină groasă. - cioaric „postav”; cioariți „ciorapi de pînză”. Origine necunoscută. Pare a fi același cuvînt ițari, prin intermediul unui *ițari(ci). Dacă această ipoteză este corectă, este vorba aproape sigur de un cuvînt din fondul tradițional. Explicațiile date pînă acum sînt insuficiente: din szövedék „țesătura” (Cihac, ÎI, 490); din çarek „cizme orientale”, τσαρούχια, tšarihe (Șeineanu, ÎI, 132; Meyer 439; Lokotsch
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
doi la ciurdă și îi trimiteau la baia comunală din oraș să se îmbăieze timp de câteva ore. Trebuie spus că atât Leana surda și moș Lică aveau întotdeauna cămăși albe și curate. Moș Lică umbla îmbrăcat țărănește, cu opinci, ițari și chimir, numai la serviciul său de paznic se îmbrăca în uniformă. În civilie, cum îi plăcea să spună, voia să fie țăran! Avea el și alte motive, dar nu le prea pricepea oricine și nici nu voia să le
BELDIE NEPOTUL LUI MOŞ LICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359658_a_360987]
-
prin Bosfor și trece în Pontul Euxin, stabilindu-se la Tomis. Acum începe marea lui decepție. Clima aici e foarte aspră, iarna un frig cumplt, vara o căldură înăbușitoare. Pe străzi geții bărboși și pletoși, pășesc înfășurați în cojoace și ițari. Locuitorii vorbesc o gracă împestrițată cu getică și sarmată. Peste tot vede paragină, bordeiele sunt sub pământ,rar se văd pluguri arând și vite păscând. Tomitanii l-au primit cu plăcere, l-au scutit de impozite și l-au numit
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității () [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
de colonel al armatei Românme, însăși Regina Maria. Și atacul a fost oprit din ordinele sale, iar cei care erau în refacere, auzind că regina este în pericol să fie capturată de nemți au atacat la baionetă în cămașă și ițari, oameni buni. De aceea poate din 1924 până în 1938, până când a trăit Regina, al doilea batalion, în deschiderea paradei regale, de 10 mai, defila în cămăși albe și ițari, tocmai membrii acestuia, exact cum au dat atacul de la Mărășești. Mulți
GANDURI DE FINAL DE AN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342049_a_343378]
-
fie capturată de nemți au atacat la baionetă în cămașă și ițari, oameni buni. De aceea poate din 1924 până în 1938, până când a trăit Regina, al doilea batalion, în deschiderea paradei regale, de 10 mai, defila în cămăși albe și ițari, tocmai membrii acestuia, exact cum au dat atacul de la Mărășești. Mulți continuă și astăzi s-o numească ''Unica regină a României Unite''. Spre comparație, derbedeul Carol al II-lea a dus o curvă la bară. Nu comentăm ceva despre Regele
GANDURI DE FINAL DE AN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342049_a_343378]
-
întreaga lume își dau mâna în acest loc. Localitatea Săîpânța este o așezare țărănească în care predomină vestitele porți maramureșene, dar și prin ținuta sărbătorească a bărbaților care se plimbă în grupuri, îmbrăcați în pantaloni de culoare închisă sau în ițari albi și purtând pe cap pălărie neagră. Femeile, în alte grupuri, roșii în obraji, poartă basmale pe cap, fuste largi și crețe. Aproape la fiecare gospodărie pe prispa casei sunt expuse cuverturi din lână țesute cu măiestrie în războaie țărănești
ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
-
o înălțime totală de 94 metri, întrecând chiar Statuia Libertății din New York, S.U.A. Din acest colț de rai, spre vest, se desfășoară Țara Oașului, cu un folclor și costume populare aparte de celelalte zone ale țării. Aici bărbații nu poartă ițari ci pantaloni largi ca niște fuste puțin mai lungi de genunchi. Din Săpânța te poți întoarce la Sighetul Marmației și de aici să-ți continui excursia pe Valea Vișeului sau pe Valea Izei, unde rămâi impresionat de ospitalitatea localnicilor și
ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
-
s-a trezit a doua zi, dimineața, în jurul lui erau strânși o mulțime de gură-cască: polițiști, pompieri, măturători, precupețe... Presă din Romă a scris în ziua următoare:„Un dac a coborât de pe Columna: cu plete, cu cămașă și cușma, cu ițari și cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri. Badea Cârțan a făcut senzație la Romă, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie și prietenie, iar Duiliu Zamfirescu, secretarul
BADEA CÂRŢAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344317_a_345646]
-
de vrei să vii s-auzi cum zornăie prin poduri, vântul cum apa se lovește de stafii când curge pe pereți cuvântul, să.mi spui de bate gongul în turla nopții, de sărbătorile sunt cum le știu, de lumea în ițari își poartă sorții și îngenunchează moartea în pustiu, de se mai spun în școli iar rugăciuni, de mama mai așteaptă în prag spre seară, de acasă au înflorit ai tatei pruni, de cumva peste noi vreun înger se pogoară, repetă
TIMPUL de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377329_a_378658]
-
de vrei să vii s-auzi cum zornăie prin poduri, vântul cum apa se lovește de stafii când curge pe pereți cuvântul, să.mi spui de bate gongul în turla nopții, de sărbătorile sunt cum le știu, de lumea în ițari își poartă sorții și îngenunchează moartea în pustiu, de se mai spun în școli iar rugăciuni, de mama mai așteaptă în prag spre seară, de acasă au înflorit ai tatei pruni, de cumva peste noi vreun înger se pogoară, repetă
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
mult repetă-mi timpule, de vrei să viis-auzi cum zornăie prin poduri, vântulcum apa se lovește de stafiicând curge pe pereți cuvântul,să.mi spui de bate gongul în turla nopții,de sărbătorile sunt cum le știu,de lumea în ițari își poartă sorțiiși îngenunchează moartea în pustiu,de se mai spun în școli iar rugăciuni,de mama mai așteaptă în prag spre seară,de acasă au înflorit ai tatei pruni,de cumva peste noi vreun înger se pogoară,repetă-mi
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
țară Autor Urfet Șachir Gustul pâinii de la țară, Din făină de pelin, Ne-a gonit pe toți afară, Ne-a lovit amaru-n plin. Din sătucul de-odinioară, Plin cu oameni gospodari, Măcinând grâu alb la moară, În suman și în ițari, Mai rămaseră doar bunii, Ce-și târăsc reumatismul Peste câmpuri și doar unii Mai sădesc cu drag pământul. Și, ah, ce gust avea pâinea Cu miros de mâini muncite! De pe-afar’ ne-ademenea Înspre vatra cea fierbinte. Pe măsuța cea
GUSTUL PÂINII DE LA ŢARĂ de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380410_a_381739]
-
le-a cusut, cu mâna ei, Pe poale, sub fotă mai jos. A mers desculță-n lan, pe câmp, Și-a împletit într-un brâu lat, Spice de grâu și albăstrele. Peste mijloc l-a așezat! Cămașă-n platcă și ițari, Pentru țăran făcu tot ea, Și pieptăraș cusut cu lână Dar parcă mai lipsea ceva...... Căci ,în picioare, nu aveau, Decât obiele de -ncălțat, Și-atunci, țăranul priceput, De opinci ,el s-a apucat. Și chimir lat, din piele groasă
CUM S-A NĂSCUT COSTUMUL POPULAR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374060_a_375389]