174 matches
-
dimineață, trecătorii, polițiștii, ziariștii, au avut o revelație: un țăran din Corjați, un dac la picioarele Columnei lui Traian. Presă din Romă a scris în ziua următoare:„Un dac a coborât de pe Columna: cu plete, cu cămașă și cușma, cu ițari și cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri.” Badea Cârțan a făcut senzație la Romă, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie și prietenie. De-a lungul vieții
Badea Cârțan () [Corola-website/Science/304421_a_305750]
-
la valorile educative, pune accentul pe divertisment și preia fără reticențe metodele filmului de capă și spadă, colorându-l cu vopsele naționale. Titlul cel mai semnificativ este Haiducii, un serial de mare popularitate, povestind bravurile unor «pardaillani» valahi, mușchetari în ițari și justițiari pe cont propriu, care «iau de la bogați ca să dea la săraci», bagă spaima în împilatori și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
fost aduși țiganii. De altfel, zona s-a numit cândva Poroșnic, după numele unui țigan. Locuitorii îi alintă și astăzi pe țigani ca provenind din Valea Boierimii, probabil pentru că ei se îmbrăcau cu pantaloni și surtuc (haină) și nu cu ițari, cămăși și opinci. În actuala vatră locuitorii nu aveau biserică. Țăranii au adus bisericuța de lemn din vechea vatră, ctitorită la 1795, de la Odaie sau Valea lui Ion, cum i se mai spune, prin translație, pe roți sau pe butuci
Havârna, Botoșani () [Corola-website/Science/300910_a_302239]
-
la valorile educative, pune accentul pe divertisment și preia fără reticențe metodele filmului de capă și spadă, colorându-l cu vopsele naționale. Titlul cel mai semnificativ este Haiducii, un serial de mare popularitate, povestind bravurile unor «pardaillani» valahi, mușchetari în ițari și justițiari pe cont propriu, care «iau de la bogați ca să dea la săraci», bagă spaima în împilatori și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
Anghel, împușcat de către poteră în anul 1860 în comuna Moșteni - Greci. Portretul acesta relevă sensul social pe care Mișu Popp l-a dat operei sale. Haiducul este înfățișat în două versiuni, bust și în picioare, îmbrăcat cu straie țărănești, cu ițari strânși pe pulpă, cu opinci, legat pe lângă nojițele ce urcă de pe gleznă, cu panglici tricolore sub genunchi, având cămașa albă purtată peste ițari cu o pelerină uzată peste umeri. Haiducul apare mustăcios cu o figură hotărâtă și cruntă, cu plete
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
operei sale. Haiducul este înfățișat în două versiuni, bust și în picioare, îmbrăcat cu straie țărănești, cu ițari strânși pe pulpă, cu opinci, legat pe lângă nojițele ce urcă de pe gleznă, cu panglici tricolore sub genunchi, având cămașa albă purtată peste ițari cu o pelerină uzată peste umeri. Haiducul apare mustăcios cu o figură hotărâtă și cruntă, cu plete mari și cușmă. Postura sa este una teatrală, cu o poziție fandată, având mâna dreaptă întinsă mimând lupta. Sabia este improvizată dintr-o
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
la valorile educative, pune accentul pe divertisment și preia fără reticențe metodele filmului de capă și spadă, colorându-l cu vopsele naționale. Titlul cel mai semnificativ este Haiducii, un serial de mare popularitate, povestind bravurile unor «pardaillani» valahi, mușchetari în ițari și justițiari pe cont propriu, care «iau de la bogați ca să dea la săraci», bagă spaima în împilatori și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
stivele înalte acoperite cu pelerine multicolore contra ploii. Se pot vedea și peticele kaki ale pelerinelor. Compoziția este curioasă prin faptul că îmbină peisajul de periferie urbană și rusticul ce transpare din prezența carelor cu boi mânate de căruțașii cu ițari și cu cămăși albe de in, ce aduc în plus o notă idilică, cu scena de muncă asiduă și febrilă de descărcare a sacilor în piramidă. Un accent suplimentar a fost adus de Henția prin figurarea sârmelor de telegraf care
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
la valorile educative, pune accentul pe divertisment și preia fără reticențe metodele filmului de capă și spadă, colorându-l cu vopsele naționale. Titlul cel mai semnificativ este Haiducii, un serial de mare popularitate, povestind bravurile unor «pardaillani» valahi, mușchetari în ițari și justițiari pe cont propriu, care «iau de la bogați ca să dea la săraci», bagă spaima în împilatori și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
s-a trezit a doua zi, dimineața, În jurul lui erau strânși o mulțime de gură-cască: polițiști, pompieri, măturători, precupețe... Presa din Roma a scris În ziua următoare:„Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri. Badea Cârțan a făcut senzație la Roma, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie și prietenie, iar Duiliu Zamfirescu, secretarul
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
la valorile educative, pune accentul pe divertisment și preia fără reticențe metodele filmului de capă și spadă, colorându-l cu vopsele naționale. Titlul cel mai semnificativ este Haiducii, un serial de mare popularitate, povestind bravurile unor «pardaillani» valahi, mușchetari în ițari și justițiari pe cont propriu, care «iau de la bogați ca să dea la săraci», bagă spaima în împilatori și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
și viu colorat, este purtat mai cu seamă în ocazii deosebite, sărbătorești. Costumul femeilor este format din Ie (vestimentație), maramă de borangic și fotă, iar costumul bărbătesc este format din căciulă înaltă din piele de miel, Ie (vestimentație) și cojocel, ițari și opinci. Ca dotări și utilități sociale, comuna dispune de de patru grădinițe, trei școli, un liceu, un spital cu maternitate, farmacie și policlinică, un dispensar veterinar și patru biserici. Până în anul 1959, în comună a funcționat un port cerealier
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
pui" și altița, bondița din piele de oaie cu "prim" (bordura) de miel, tulpanul (baticul) înflorat, sumanul scurt, negru din lână, trăistuța, cojocul din piele de oaie cu "prim" negru din piele de miel. PORTUL BĂRBĂTESC este alcătuit din: opinci, ițari (pantaloni) albi din pînză, cioareci (pantaloni albi din lână), cămașă albă cu "pui" (flori) albi sau negri cu "ciupag" (guler) înflorat, "curea" (chimir), bunda cu "prim", cușma sau pălărie, sumanul negru scurt din lână, cojocul din piele de oaie cu
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
Marin, apoi a continuat gimnaziul la Zalău (forma "fără frecvență"), dovedindu-se a fi un elev foarte capabil. Un profesor din comisia de bacalaureat chiar se exprimase că la examen picaseră "copiii de mari doctori", în timp ce acest Borz îmbrăcat în ițari reușise! Astfel s-a remarcat și a fost solicitat de către multe familii de intelectuali să le mediteze fiii. Studiile liceale le-a făcut la liceul «Samuil Vulcan» din Beiuș, în perioada 1932-1935. A fost un elev eminent terminând în fiecare
Ilie Borz () [Corola-website/Science/317439_a_318768]
-
popular al idicenilor era compus din „cioareci” din pănură albă, cămașă de pânză albă, lungă până aproape de genunchi, pieptar din blană de miel și suman din pănură neagră sau cojoc, iarna, iar vara era abandonat cojocul și înlocuiți cioarecii cu ițari dintr-o combinație de lână și cânepă. La brâu purtau șerpar din piele, iar pe cap căciulă din blană neagră de miel sau pălărie cu boruri largi. Încălțămintea erau opincile la marea majoritate, iar cei mai înstăriți purtau cizme și
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
toponime) sunt numai circa 100 în lexicul francez actual. Unele au trecut mai întâi din galică în latină înainte de cucerirea Galiei de către romani, și din aceasta au fost moștenite de franceză, de exemplu , cuvânt care a dat în franceză "braies" „ițari”. Altele au fost preluate de romani după cucerire, de exemplu "vassal" „vasal”. Majoritatea cuvintelor galice rămase în limbă sunt cele folosite de galii a căror limbă a fost asimilată de latină, dar care, deveniți galo-romani, au continuat să le folosească
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
sunt tot alunecări de teren dar mai mici; -brăcinar=curea de regulă din piele dar și din material textil mai tare, sau chiar din sfoară împletită lat în 6,8,10cm cu care se leagă cioarecii, pantalonii, ori cămașa peste ițari vara; -brăcinărița=tivitura mai lată continuă ori întreruptă prin care se introduce brăcinarul; -brână=sfoară împletită în 3,6,8 de regulă din lână vopsită cu care se leagă după infășare copilul mic sau, "ața" de la straița de mers la
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
la fetele de măritat, unde, după colinde, urma jocul cu fata gazdei). În ajunul Anului Nou, după ce primeau autorizarea autorităților civile și binecuvântarea preotului, tinerii, unii, îmbrăcați în uniforme de ofițeri ai armatei române, alții, costumați în haiduci(cu căciuli, ițari, jiletci, împodobite cu franjuri, mărgele, oglinzi) sau purtând diferite măști, porneau alaiul de la capăt ala satului și continuau până când ajungeau la ultimul gospodar din sat. Jocul se oprea în seara zilei de Sf. Vasile, când tinerii organizau balul cel mare
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
la valorile educative, pune accentul pe divertisment și preia fără reticențe metodele filmului de capă și spadă, colorându-l cu vopsele naționale. Titlul cel mai semnificativ este Haiducii, un serial de mare popularitate, povestind bravurile unor «pardaillani» valahi, mușchetari în ițari și justițiari pe cont propriu, care «iau de la bogați ca să dea la săraci», bagă spaima în împilatori și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
făcut din prune și pierje, ci nu din tescovină precum în alte părți. Industria casnică era altădată foarte dezvoltată, sătencile lucrând din lâna oilor și din cânepa cultivată de ele, atât îmbrăcăminte trebuitoare lor, cât și pentru negoț. Astfel lucrau: ițari subțiri din lână pentru vară, ițari groși, bătuți la pică, pentru iarnă, numiți cioareci, sumane, sarici, scoarțe, leicere, păretare, fote, brâie, călțuni, pânză, cămeși, și altele. Piața de desfacere a acestor manufacturi era renumitul iarmaroc din comună. Odată cu decăderea iarmarocului
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
nu din tescovină precum în alte părți. Industria casnică era altădată foarte dezvoltată, sătencile lucrând din lâna oilor și din cânepa cultivată de ele, atât îmbrăcăminte trebuitoare lor, cât și pentru negoț. Astfel lucrau: ițari subțiri din lână pentru vară, ițari groși, bătuți la pică, pentru iarnă, numiți cioareci, sumane, sarici, scoarțe, leicere, păretare, fote, brâie, călțuni, pânză, cămeși, și altele. Piața de desfacere a acestor manufacturi era renumitul iarmaroc din comună. Odată cu decăderea iarmarocului și schimbarea portului strămoșesc, a decăzut
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
de la Botoșani și Dorohoiu, burdufuri mari de brânză, cașcavalul afumat, brânză bătută în coajă de brad, păpuși de caș afumate, aduse mai ales de la munte de ciobanii din Brețcu. Tot în iarmaroc se vindeau și o mulțime de mărfuri casnice: ițari, cergi, cioareci, cojoace, căciuli, cămăși de cânepă tărănești, valuri de pânză de cânepă și bumbac lucrate la Cașin și prin alte sate din cuprinsul județului Bacău. Mai erau încă prăvălii cu hamuri de lux cu belciuge nichelate, și o librărie
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
distingere între popoare și o comoară artistică constituind mândria națională a unui popor. Locuitorii satului Cașin au portul mocănesc, deosebit de al sătenilor din satele înconjurătoare. Bărbații de altădată purtau: căciulă de miel cu fundul rotund, plete lungi lăsate pe spate, ițari de lână mai subțiri pentru vară și mai groși pentru iarnă, se încingeau cu chimir lat de piele, uneori împodobit cu nasturi de cositor. Purtau cămașă de cânepă pe deasupra ițarilor, și cheptar din piele de oaie înflorit cu mătase. Iarna
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
la celălalt -, amîndoi ilustrează aceeași atitudine fundamental comică, aceeași percepție a universului uman prin limbaj: pentru ei, organul suprem e urechea. Personajele lor există în măsura în care vorbesc, și acțiunea e chiar fluxul vorbirii. Pîcală (4) al lui Creangă este echivalentul în ițari al caragialescului Mitică, cel spilcuit orășenește. Ambii nu se pot împiedica de a se juca cu vorbele spre a nu spune nimic. Pîcală, ca și Mitică, se dedă la o „beție de cuvinte” în stare pură, care e propriul ei
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
aievea nu există nici imense bariere naturale, nici fauni și nimfe, nici ciobani „tăiați în linii de uriași”, este evident că lui H. i-a plăcut să exagereze, să hiperbolizeze. Conturați pe un fundal aproape mitologic, falnicii păstori, dioscuri în ițari și opinci, sunt consubstanțiali cu zona înaltă a pietrei și mușchiului spre care evocatorul privește cu admirație. Vorbirea grandilocventă, elanul liric, supradimensionarea sunt simple convenții, amendate adesea ironic. Călugării întâlniți sunt niște țărani în anteriu, pe care dogma nu-i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]