202 matches
-
Iosif al II-lea sunt amânate ori depășite. Ambasador al ideilor noii Europe, Martinovicz este posesorul multor secrete de cabinet ale monarhiilor care complotau împotriva națiunii franceze (vezi, îndeosebi, corespondența sa cu Hajnoczi József, unul dintre principalii reprezentanți ai mișcării iacobine pestane: Orszógos Széchenyi Könyvtăr. Kézirattăr. Quart. Germ 810). Întreține un gen de relații favorizând dialogul Est - Vest. Indignat de rămânerea în urmă, de frânele artificiale născocite în cancelariile curților imperiale, proiectează constituții ale viitoarelor state naționale din Centru, stabilește cele
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
firesc să fi fost așa și în cazul creațiilor literare, istorice, artistice, tehnice. Mare parte din reprezentanții culturii maghiare îmbrățișează ideile Franței iluministe. Pătrunderea masivă a revuisticii, de multe ori sub forma corespondenței, deci ferită de ochii cenzurii, antrenează mișcarea iacobină pestană de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Contele Széchenyi Ferenc pune bazele renumitei biblioteci pestane care îi poartă numele. El ctitorește o instituție de cultură capabilă să ofere necesarele contacte în interiorul arealului est-central și sud-estic, precum și să poarte un viu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și care a construit neîncetat în jurul său un personaj ratat al formelor normale, echilibrate și corecte, ca pe un ratat al grupului sub toate dimensiunile sale, „țap ispășitor” al răului social, ne apare imageria monstruoasă, ca de eșafod de ghilotinare iacobină, a formulei discursului clasic psihiatric (în acest fel, pentru E. Kraepelline, unul dintre fondatorii psihiatriei moderne, „un nebun este bun doar mort”), unde se impune și se învață stereotipia reacției față de bolnavul mental (Scheff ,1986, pp. 263-264). Acest fapt constituie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
nici cel al unui castrat. (Purcell era contratenor). Face parte dintr-un registru limitat, iar repertoriul contratenorilor este sărăcăcios și absolut finit. Emma îl parcursese aproape în întregime. Cântase multe cântece englezești de lăută, melancolia poeziei și muzicii elisabetane și iacobine i se potrivea de minune. Cânta Purcell și Händel. El și domnul Hanway trecuseră în revistă tot ce le putea oferi muzica preclasică, iar madrigalurile constituiau limbajul lor natural. Acum, domnul Hanway exersa cu Emma partitura lui Oberon din Visul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fortificațiile Thiers! Parisul s-a dezvoltat astfel în mod continuu pornind de la un nucleu central, o bulă care s-a umflat de-a lungul deceniilor. Această geneză a formelor orașului, pornind de la fortificații, simbolizează, într-un stat în care tradiția iacobină rămîne puternică, sediul puterii. Ierarhia pe care o reprezintă opoziția dintre orașul intra muros și periferie nu poate scăpa celui ce străbate Parisul pe jos: trecerea este indicată brutal prin persistența transfigurată a rupturii pe care o marcau fortificațiile. Perifericul
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
suprimat În anul următor. Nu numai atât, dar se publică niște scrieri ale lui Weishaupt cu presupusele proiecte ale Iluminaților, care discreditează pentru un secol tot neotemplierismul francez și german... Rețineți că probabil iluminiștii lui Weishaupt erau de partea masoneriei iacobine și se infiltraseră În filonul neotemplier pentru a-l distruge. N-o fi Întâmplător că oamenii aceia de soi rău Îl atrăseseră; de partea lor pe Mirabeau, tribunul revoluției. Vreți să vă fac o mărturisire?“ „Spuneți“. „Oamenii ca mine, interesați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
vina lui. Nu în totalitate. Dar am făcut rezervare la Allingham House, s-a lamentat el. Alice a tras adânc aer în piept. Allingham House. Sigur că auzise de locul ăla. Toată lumea din Bath auzise. Era un conac în stil iacobin care fusese transformat într-un hotel amețitor de scump, plasat în decorul campestru din afara orașului. Era o filială a unui club londonez la modă și se zvonea că devenise un loc căutat de celebritățile care erau libere în weekend. Hotelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
reproșează claselor conducătoare frauda sau lipsa de principii. Îi acuză de lipsă de eficiență, de incapacitatea de-a lăsa trecutul în urmă. Într-o epocă de frămîntări și demoralizare, decizia e-n mîinile lor. Alegînd o democrație în care ideile iacobine se amestecă cu practicile oligarhice, totul fiind turnat în discursuri vagi și generoase, clasele politice se condamnă singure la neputință. Ele riscă să fie manipulate, depășite, zdrobite de oameni inteligenți, ambițioși, lipsiți de scrupule, sprijiniți de forțele populare pe care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
atît de bine descrise de Stendhal: "A fost și un Te deum, valuri de tămîie, șarje prelungi de muschete și artilerie; țăranii erau îmbătați de fericire și pioșenie. O astfel de zi dărîmă toată munca a o sută de ziare iacobine"220. Ceremoniile sînt adevărate mese în care conducătorul este în același timp și oficiant, și zeu, mese concepute nu după principiul religios, ci după principiul hipnotic. Pentru un spirit sceptic abaterea nici nu este prea mare. Sînt, într-adevăr, acele
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
remaniere a programelor lor și a componenței publicului căruia i se adresează. Mai puțin active odinioară dar mai durabile, mai rezistente dar mai puțin colorate, partidele de astăzi se fac și se desfac într-un ritm amețitor. Partidul parlamentar, clubul iacobin de pildă, avea "un caracter esențial, anume acela de a fi format adunări în care indivizii se înghiontesc, se măsoară din priviri unii pe ceilalți, acționează în mod personal unii asupra celorlalți. Acest caracter dispare cînd partidul, fără a-și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
servit într-adevăr cauza progresului, ne vine greu să ne pronunțăm. Despre meritele lui Stalin și ale imitatorilor săi, am putea spune, cred, ceea ce a spus un istoric englez despre Napoleon: "El n-a distrus decît un singur lucru: revoluția iacobină (cea bolșevică, în cazul lui Stalin) visul de egalitate, libertate și fraternitate și pe cel al poporului ridicîndu-se în măreția sa pentru a rupe lanțurile oprimării"566. V Cultul tatălui se asociază cu nașterea unei religii profane. Este vorba aici
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cel al suveranității monarhice (n. tr.). 19 "Drepul de a uza și de a abuza" (n. tr.). 20 Maximilien Robespierre (1758-1794), supranumit "Incoruptibilul", este unul dintre cei mai cunoscuți lideri ai Revoluției franceze, discipol al lui Rousseau, lider al Clubului iacobin, membru în Consiliul Salvării Naționale și responsabil în bună măsură de instaurarea Terorii (n. tr.). 21 Louis Blanc (1811-1882), autor și politician socialist francez. Ca membru în Guvernul provizoriu instaurat după februarie 1848, Louis Blanc promovează dreptul la muncă și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și regionale. Exemple din această perioadă au fost: înființarea Statului Autonom (Estado de la Autonomías) în Spania pe baza Constituției din 1978; programul de descentralizare din Franța lansat în 1982; ultima fază a transformării Belgiei dintr-un stat unitar de tip iacobin într-un stat federal puternic descentralizat; reformele constituționale din Italia care căutau să creeze un stat federal; și, ultimul dar nu și cel din urmă, reformele de devoluție din Marea Britanie care au început în a două jumătate a anilor 1990
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a descentralizării într-o încercare de a completa Faza I. Aceste dezvoltări care au avut loc în Franța vor fi examinate în continuare în această carte. Reformele din Belgia au asigurat transformarea țării dintr-un stat unitar clasic de tip iacobin dominat de populația vobitoare de limba franceză, într-un sistem federal complex de comunități lingvistice și regiuni economice în care statul federal deține o poziție aproape reziduală. În Italia, emanciparea autorităților locale s-a desfășurat ca parte a proceselor ample
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cele din urmă iacobinii au fost responsabili pentru ghilotinarea lui Ludovic al XVI-lea și a familiei sale, un act pe care girondinii l-au dezaprobat cu înverșunare. În final, după cum se știe, Revoluția a dus la teroare și dictatura iacobină, iar în procesul de radicalizare girondinii au fost nimiciți de aceeași violență care îi va distruge în cele din urmă și pe iacobini. Totuși, girondinii au lăsat în urmă un număr de idei care nu au dispărut niciodată în întregime
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cu excepția celei a lui Proudhon, aveau în comun ideea că Revoluția Franceză fusese dezastruoasă pentru Franța și că statul-națiune, căruia i se asociase sistemul democratic liberal, a fost o monstruozitate. Odată cu instalarea celei de-a Treia Republicii cu guvernele ei iacobine și anticlericale și cu influența masivă din partea francmasoneriei, regionalismul francez a luat o întorsătură politică (deseori implicându-i și pe regionaliștii culturali) prin înființarea câtorva mișcări care pretindeau o autonomie regională mai puternică. În Bretania, una dintre cele mai catolice
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
precum Bretania și Flandra, arătând că vechiul conflict dintre republicanii radicali și Biserică rămânea în continuare o problemă arzătoare.40 Astfel, educația reprezenta o problemă cheie pentru radicalii și socialiștii celei de-a Treia Republici, fiind profund marcată de tradiția iacobină și suspicioasă în privința a tot ceea ce se apropria de regionalism și "particularism" lingvistic și cultural, care erau privite ca aducând prejudicii Republicii. În același timp, ei nu puteau să ignore faptul că milioane de francezi, poate chiar marea majoritate, își
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de a aduce guvernul mai aproape de cetățeni și de a permite individului să se implice mai mult în deciziile care îi afectau viața. Acest lucru a atras după sine reconsiderarea caracterului noțiunii de cetățenie, dar și al noțiunii de stat iacobin, ce fusese construit pe ideea de democrație reprezentativă având cetățeni care mențineau relația cu Adunarea Națională din Paris prin intermediul reprezentanților acestora. Antipatia iacobin-tradițională față de regionalism sau orice altă noțiune a corporatismului (corpuri intermediare între stat și societate) se baza pe
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
gen, culoare sau religie, ci era pur și simplu un individ care își alegea reprezentantul pe care îl trimitea la Paris.12 Printre cei care au promovat descentralizarea au existat câțiva care au argumentat că aceasta nu va discredita percepția iacobină a ideii de cetățenie și nici legătura dintre cetățean și stat. Însuși Mitterrand a comentat că, din contră, reformele au amplificat și au dezvoltat iacobinismul. În loc să se bazeze pe centralizare, standardizare și uniformizare, "noul" iacobinism va fi de aici înainte
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
entre la ville et l'espace rural" ("acestea sunt teritorii unite din punct de vedere geografic, cultural și economic, care reprezintă o comunitate de interese și, în unele cazuri, arată o solidaritate reciprocă între oraș și sat"). Pasqua, ca un iacobin înnăscut, era preocupat de reafirmarea rolului statului central și de reîntărirea rolului prefectului asupra creării de pays (ținuturi). În mod ironic, în ciuda intențiilor iacobine ale lui Pasqua, unitățile de tip pays identificate de DATAR, cuprinse între 350 și 450, adesea
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
interese și, în unele cazuri, arată o solidaritate reciprocă între oraș și sat"). Pasqua, ca un iacobin înnăscut, era preocupat de reafirmarea rolului statului central și de reîntărirea rolului prefectului asupra creării de pays (ținuturi). În mod ironic, în ciuda intențiilor iacobine ale lui Pasqua, unitățile de tip pays identificate de DATAR, cuprinse între 350 și 450, adesea corespundeau celor 421 de baillages 33 și sénéchaussée, care reprezentau diviziuni administrative locale ce au fost abolite de Revoluția de la 1789.34 Mai în
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
considerabil în serviciile publice industriale și comerciale (services publics industriels et commerciaux), astfel încât de-a lungul timpului a furnizat un număr din aceste servicii ca transportul, gazele, electricitatea și telecomunicațiile. Creșterea complexității administrației statale a subliniat faptul că simplul model iacobin al statului și sistemul prefectoral nu erau pe deplin adecvate pentru adiminstrarea acestei complexități. Se știa că statul era excesiv de centralizat și cel puțin câteva măsuri de descentralizare și regionalizare erau necesare. Totuși, în cele din urmă, au existat puține
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
regională, care au luat amploare în anii 1950, s-au dezintegrat însă în anii 1960, în momentul în care grupările regionaliste mai radicale au început să-și intensifice cererile pentru schimbarea instituțională sub forma unei autonomii politice pentru regiuni. Elementele iacobine ale coalițiilor radicalii de dreapta, comuniștii și socialiștii tradiționaliști au rezistat, fiind fidele sistemului instituțional moștenit de la Revoluție. În Bretania, colaborarea dintre CELIB și statul central a fost numită "la trahison des notables" (trădarea notabililor) de către regionaliștii mai radicali care
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
al Doilea Război Mondial, și instituțiile politico-administrative tradiționale care datau din secolul al XIX-lea, totuși, doreau să ia măsuri radicale pentru a le reforma. În schimb, departamentele (și cele 36000 de municipalități) au fost reținute din cauza tradiției și presiunilor iacobine din viața politică. De Gaulle a plătit pentru eșecul din referendumul improvizat din 1969, iar reformele care au avut loc după, au fost ezitante și inadecvate. Schimbările mult mai radicale aveau să aștepte până la reformele de descentralizare din 1982. Poziția
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
lipsit de conținut, fie a fost pur și simplu negativ, fiind inspirat de un marxism demodat. Acest gol putea fi umplut cu idei ale "noii stângi" și ale "noilor mișcări sociale".34 Dar, în general, stânga a rămas fidelă idealului iacobin al statului unitar centralizat pe care l-a văzut ca esențial în atingerea obiectivelor egalității și justiției pe întreg teritoriul Franței. În plus, încă din secolul al XIX-lea, stânga a suspectat ideologia politică a regionalismului pe care a asociat
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]