115 matches
-
George Grigore reprezintă România în calitate de ambasador al civilizațiilor la o reuniune internațională consacrată dialogului ... Citește mai mult Un învățat al timpului nostru, un profesor universitar din București, pornit în viață dintr-o margine de sat din Grindu, din arsura Bărăganului ialomițean, stăruiește cu migala și dăruire asupra cuvântului scris în limbi rare și greu de descifrat.Anul trecut a tipărit o carte la Editură Kriterion, la Cluj-Napoca, pe care a intitulat-o CALEA VORBIRII ALESE. Este o culegere tradusă din limba
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
dacă Nichita Tomescu scrisese poezii, este imposibil să nu descopăr măcar una din creațiile sale. Așa am ajuns la un articol scris de profesorul Ioan Man despre Nichita Tomescu, găsindu-l în numărul 6, din luna iunie 2007 al revistei ialomițene de cultură, Helis, care apare lunar. Singurul material din care-am reușit să completez informațiile referitoare la ilustrul avocat român, articolul intitulat „Nichita Tomescu - poet valoros al Bărăganului”, vine ca un răspuns al consătenilor săi, reprezentați de însuși autorul, în
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339928_a_341257]
-
merg eu la el, să-i fac și lui o surpriză, când mă va vedea printre butucii de vie, să văd dacă mă recunoaște. Mama sa se ștergea la ochi cu colțurile baticului viu colorat, cum se purtau prin satele ialomițene. Nu-i venea să creadă că s-a întors fiica sa acasă, chiar dacă numai pentru o săptămână. Nu a mai văzut-o de la sfârșitul anului. Trebuia ca Vasile, soțul său, să prindă o rață să o taie și apoi ea
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
dacă Nichita Tomescu scrisese poezii, este imposibil să nu descopăr măcar una din creațiile sale. Așa am ajuns la un articol scris de profesorul Ioan Man despre Nichita Tomescu, găsindu-l în numărul 6, din luna iunie 2007 al revistei ialomițene de cultură, Helis, care apare lunar. Singurul material din care-am reușit să completez informațiile referitoare la ilustrul avocat român, articolul intitulat „Nichita Tomescu - poet valoros al Bărăganului”, vine ca un răspuns al consătenilor săi, reprezentați de însuși autorul, în
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
Florentina - Loredana Dalian, membră a „grupului Helis”- Slobozia, un context potrivit pentru a reveni în atenția publicului iubitor de literatură cu un nou volum. După miniromanul „Scrisori netrimise”, care a avut menirea de a-i fixa locul pe orbita literaturii ialomițene și nu numai, ea își permite un moment de respiro și se întoarce la prima ei dragoste, la proza scurtă. Volumul, numit foarte incitant „A unsprezecea poruncă” (Editura Rafet, 2012), a fost publicat în urma câștigării premiului „Mircea Micu” al Festivalului
LOREDANA DALIAN de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342308_a_343637]
-
merg eu la el, să-i fac și lui o surpriză, când mă va vedea printre butucii de vie, să văd dacă mă recunoaște. Mama sa se ștergea la ochi cu colțurile baticului viu colorat, cum se purtau prin satele ialomițene. Nu-i venea să creadă că s-a întors fiica sa acasă, chiar dacă numai pentru o săptămână. Nu a mai văzut-o de la sfârșitul anului. Trebuia ca Vasile, soțul său, să prindă o rață să o taie și apoi ea
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
din ceea ce s-a întâmplat, cu bune și rele, fiind convinsă că bunul Dumnezeu ne-a lăsat pe pământ să fim de folos semenilor. Fotografie- locuri de mult umblate purtate-n suflet Mi-au rămas în minte pentru totdeauna meleagurile ialomițene pe unde am trecut prin anii 80. Mai presus de orice m-au impresionat ... Citește mai mult Mi-a fost dat să întâlnesc, după mulți ani, oameni care mi-au adus aminte de câte o întâmplare pe care o păstrează
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
lucrurilor, pentru ca să tragem învățăminte din ceea ce s-a întâmplat, cu bune și rele, fiind convinsă că bunul Dumnezeu ne-a lăsat pe pământ să fim de folos semenilor.Fotografie-locuri de mult umblatepurtate-n sufletMi-au rămas în minte pentru totdeauna meleagurile ialomițene pe unde am trecut prin anii 80. Mai presus de orice m-au impresionat ... XXIV. RĂVAȘE DE CRĂCIUN 2011 (EPIGRAME), de Gențiana Groza, publicat în Ediția nr. 361 din 27 decembrie 2011. DE SĂRBĂTORI Poți mânca pe săturate Trei borcane
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
și piperul Helis-ului”. Îi mulțumesc pentru indulgență. Eu aș fi zis „mătrăguna Helisului”. „Prielnică este lumina mărețului astru pentru întinsa câmpie și pentru artiștii născuți și trăitori în ea. Plini de lumină în priviri au venit acești crainici ai artei ialomițene la Palatul Suțu, la București adică. Toți se bucură de notorietate în lumea culturală, așa că publicul, poftit să vadă și să asculte, a fost numeros.” Acestea sunt cuvintele jurnalistului Adrian Bucurescu, tot bucureștean-ialomițean (s-a mutat Ialomița la București!), pe
POEŢI DIN „ZODIA HELIS” PRIN „CÂMPIILE VERTICALE” ALE PICTORULUI VALERIU STOICA de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348863_a_350192]
-
v-am lăsat o lume mai frumoasă și fiți voi aceia care veți schimba lumea! Și, mai ales, nu-L uitați pe Dumnezeu!” -Interviu cu scriitoarea FLORENTINA LOREDANA DALIAN- 1.Doamnă Florentina Loredana Dalian, sunteți o personalitate a vieții culturale ialomițene, o cunoscută și apreciată scriitoare, membră a Asociației Culturale „Helis” din Slobozia, membră fondatoare a Clubului Umoriștilor Constănțeni „Prăvălia cu umor”, membră a Cenaclului Literar „Mihail Sadoveanu” din Constanța, membră a Societății Române de Haiku, București și Constanța. Vă regăsim
FEBRUARIE 2013 de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345439_a_346768]
-
singurătate”. S-a întâmplat și să nu mă impresioneze în mod deosebit un roman al său - „Toamna Patriarhului”, poate și pentru că l-am citit după „Un veac...” și deja aveam anumite „pretenții”. 8. Am participat la o întâlnire cu elevi ialomițeni la care dumneavoastră ați fost invitată pentru a vă prezenta cele mai recente cărți apărute. Am observat că vă place dialogul cu tinerii și empatizați cu aceștia. Ce părere aveți despre tânăra generație contemporană și care este mesajul dumneavoastră pentru
FEBRUARIE 2013 de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345439_a_346768]
-
cu ceilalți! Iertați-ne pe noi, pentru că nu v-am lăsat o lume mai frumoasă și fiți voi aceia care veți schimba lumea! Și, mai ales, nu-L uitați pe Dumnezeu! 9. Pentru că sunteți o fină observatoare a vieții culturale ialomițene, v-am întreba cum definiți peisajul cultural ialomițean? Putem fi mândri de manifestările culturale organizate în orizontul nostru local? E loc de mai bine. Sigur, lucrurile se mișcă, dar se mișcă lent și, uneori, am impresia că nu există un
FEBRUARIE 2013 de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345439_a_346768]
-
v-am lăsat o lume mai frumoasă și fiți voi aceia care veți schimba lumea! Și, mai ales, nu-L uitați pe Dumnezeu! 9. Pentru că sunteți o fină observatoare a vieții culturale ialomițene, v-am întreba cum definiți peisajul cultural ialomițean? Putem fi mândri de manifestările culturale organizate în orizontul nostru local? E loc de mai bine. Sigur, lucrurile se mișcă, dar se mișcă lent și, uneori, am impresia că nu există un interes major pentru aceasta, deși oamenii au nevoie
FEBRUARIE 2013 de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345439_a_346768]
-
neagră”, TMS, 2000, 8; Constantin Dram, Mirabila câmpie sau Fotografie cu grup de domni și tovarăși, CL, 2001, 9; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 253-255; Popa, Ist. lit., II, 924; Vasile, Proza, 253-255; Șerban Codrin, Personalia. Dicționar al personalităților ialomițene, Constanța, 2002, 138-139; Tudorel Urian, Oameni din Slobozia, RL, 2003, 36; Constantin Dram, Povestirea între aparență și ficțional, CL, 2003, 12. D. Mr.
STAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289854_a_291183]
-
LCF, 1979, 44; Grigurcu, Critici, 367-372; Martin, Paranteze, 163-165; Mircea Iorgulescu, „Jurnal de lectură”, RL, 1983, 50; Grigurcu, Între critici, 236-241; Corina Popescu, „Interviuri din tranziție”, RITL, 1997, 1-2; Popa, Ist. lit., II, 1122; Șerban Codrin, Personalia. Dicționar al personalităților ialomițene, Constanța, 2002, 141-142; Dicț. scriit. rom., IV, 352-353. M. I.
STANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
Sfântul Nicolae din Poiană). Teudora (Tudora), soră cu Iane banul și cu Andronic Cantacuzino, cea care și-a făcut loc între multele iubite ale lui Pătrașcu cel Bun (mort la 24 decembrie 1557), era din Orașul de Floci, un târg ialomițean. „Cinstita - va scrie Mihai mai târziu - și din inimă prea iubita maica Domniei mele”, îi va face daruri bogate și o va socoti o veritabilă Doamnă, chiar dacă locul ei rămâne între „văduvele nenuntite”. Un „loc de văduvă” disputat Doamna Ilisafta
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
3; Romulus Vulpescu, Un roman descoperit. Inocența sintaxei, MS, 1971, 2; Aureliu Goci, „Pasărea de stea”, VR, 1971, 9; Lit. rom. cont., I, 177-178; Călinescu, Ist. lit. (1982), 937; Dicț. scriit. rom., IV, 266-267; Șerban Codrin, Personalia. Dicționar al personalităților ialomițene, Constanța, 2002, 133-134; Eugen Negrici, Literatura română sub comunism. Poezia (I), București, 2003, 60-61, 99, passim. C. T.
SARBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
Femeia în fața literaturii, „22”, 2002, 18; Gabriela Adameșteanu, Incredibila golire a spațiului, „22”, 2002, 21; Irina Petraș, Viața ca o corectură, APF, 2002, 9; Mariana Codruț, O carte de zile mari, RL, 2002, 44; Șerban Codrin, Personalia. Dicționar al personalităților ialomițene, Constanța, 2002, 144-145. D. Mc.
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
întâmplări”, F, 1977, 7; Voicu Bugariu, Povestiri atrăgătoare, LCF, 1982, 34; Costin Tuchilă, „Jurământ de măr”, LCF, 1983, 40; George Pruteanu, Romane și însăilări, CL, 1985, 4; Nicoleta Ghinea, Despre naivitate, RL, 2000, 25; Șerban Codrin, Personalia. Dicționar al personalităților ialomițene, Constanța, 2002, 143; Vasile, Proza, 267-271; Vasile, Poezia, 261-263. D.Mc.
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
numărul 16 pe 1933 - Lucia Carmeluș, iar de la numărul 3-4 pe 1936 - N. Gherculescu. Având pe frontispiciu două devize foarte grăitoare: „Muncește și vei avea” și „Citește, te vei lumina”, revista se adresează în primul rând populației rurale de pe meleagurile ialomițene. Scopul ei, urmărit cu o lăudabilă consecvență, este de a contribui la o „cultivare a minților tuturor acelora cari lâncezesc în bezna satelor”, adică la „luminarea și deșteptarea țăranului român”. B. se caracterizează printr-un conținut divers și accesibil. Se
BARAGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285617_a_286946]
-
cu schimb de populații, ceea ce-i făcu pe bulgari să țopăie de fericire), a județelor românești Caliacra și Durostor (care constituie așa-numitul Cadrilater sau sudul Dobrogei) de către trădătorii guvernanți carliști, familia Stere Derdena s-a refugiat, Întâi, În satul ialomițean Pribegi, iar, apoi, În aceeași toamnă, În cătunul tulcean Caugagia, unde, Între anii 1941 și 1945, Mihai frecventează clasele primare. La Îndemnul tinerei sale Învățătoare Aurelia Vlădăreanu, el urmează, din 1945 până În 1952, cursurile Liceului Teoretic „Spiru Haret” din Tulcea
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de prezentare: Patriarhul Teoctist s-a retras "Ieri dimineață, Patriarhul BOR și-a anunțat retragerea. S-a instituit o locotenență alcătuită din mitropoliții Antonie al Ardealului, Nestor al Olteniei, Nicolae al Banatului, precum și din episcopii Timotei al Aradului și Roman Ialomițeanul"88. Analizat în imediata apropiere a evenimentelor postdecembriste, demersul Patriarhului poate fi socotit drept unul de necredință și rea-voință față de Biserică, sub aspect instituțional, și față de credincioși, sub aspect moral. Ulterior însă, o analiză aprofundată a constrângerilor la care Patriarhul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
nu-l regretase niciodată, iubindu-și foarte mult soțul care o adora și pe fiica ei Ramona, pe care o avusese destul de tânără, aproape la vârsta de 38 de ani. Doamna Neli provenea dintr-o familie numeroasă, dintr-un sat ialomițean. Ea fiind cel deal șaselea copil din cei șapte frați. Situația materială a familiei era una precară, mama ei fiind mai bolnăvicioasă, dar tatăl era acela care muncea pentru întreținerea numeroasei familii. De la vârsta de nouă ani a fost încredințată
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
în cea mai înaltă clădire de atunci din Brăila, în prima tinerețe, în armată, ca să pot pleca în permisie, am săpat o groapă uriașă în râsetele răcanilor, destinată să fie w.c.-ul companiei TR, ca tânăr profesor într-o comună ialomițeană, am săpat groapa propriului w.c. și am confecționat toată construcția aferentă, de care eram mândru, dar care m-a transformat brutal într-un meșter Manole decăzut la rangul de mână necalificată în construcții, pentru că, din cauza vânturilor dobrogene ce-și aveau
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
de gunoi de pe o alee. Nu-mi mai erau necesare. Nu aveau cum să mă ajute. Erau scandalos de inutile. De două ori am ars cărțile în piață... Prima oară am făcut-o ca tânăr profesor, ajuns într-un sat ialomițean uitat de lume. Până atunci, trăisem în mijlocul cărților. Făcusem necesara baie de bibliotecă și aveam proiecte precis conturate, legate de cercetarea literaturii. Tocmai îmi așezasem biblioteca, într-una din cele două cămăruțe ale unei case de chirpici, pe care o
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]