120 matches
-
eu și noneu, în orizontul aceluiași sfârșit. Relația de simetrie și de recurență dintre primul și ultimul catren creează senzația circumscrierii ființei, a captivității întrun cerc rotitor al morții. Prin muzicalitatea stinsă a verbelor la gerunziu, a versurilor cu ritm iambic și semirimă se comunică trăiri interioare complexe: angoasa existențială, sentimentul solitudinii, dispe rarea ființei captive întrun univers ontologic eronat. Discursul poetic se formulează ca monolog liric, ilustrând lirismul subiectiv (lirică a eului). Mărcile lexicogramaticale ale subiectivității sunt indicii persoanei I
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
e o laudă adusă Domnului, iar în final conține unele paralele între Vechiul și Noul Testament în privința istoriei mântuirii. Mult mai interesant din punct de vedere poetic este al doilea care e alcătuit dintr-o serie de strofe scrise în dimetri iambici, după exemplul imnurilor ambroziene; e un acrostih format din douăzeci și trei de strofe care începe și continuă respectând ordinea literelor alfabetului. Acest imn, denumit adesea prin citarea primului vers (A solis ortus cardine) s-a bucurat de mare succes
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
slujbașii (subordonați ai praepositus sacri cubiculi, ai administratorului palatului imperial) ce aveau sarcina de a asigura ordinea și liniștea în palat. Unul din aceștia, Pavel, a compus două poeme în hexametri, fiecare din ele cu o introducere scrisă în metru iambic, dedicate descrierii Sfintei Sofia și, respectiv, amvonului acestei biserici restaurate prin grija lui Justinian după cutremurul din 557. Primul, cuprinzând 1029 de versuri, a fost citit în public probabil la 6 ianuarie 563, iar celălalt (de 304 versuri) puțin mai
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în prima strofă, poetul contemplă ploaia ca fenomen meteorologic, în ultimele versuri ploaia semnifică pulverizarea planetară. Poezia este structurată în patru catrene , păstrează tehnica prozodică din Plumb, are efecte muzicale sumbre provocate de rimele ("vestmânt" "vânt"; "plouând" "plângând"). Având ritmul iambic, rimă onomatopeică, versurile semnifică o ceremonie a singurătății și a spaimei. Stările specifice eului liric simbolist (nevroza, golul istoric, spleen-ul, disoluția eului) sunt evidențiate și de refren, verbele de percepție și de stare: "aud", "tresar", "parcă dormi", "mi se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
absența podoabelor stilistice, epitetul popular ("o prea frumoasă fată"), exprimarea gnomică, aforistică (maxime, sentințe, percepte morale): Dar piară oamenii cu toți/ S-or naște iarăși oameni". Armonia și muzicalitatea versului s-a obținut prin varietatea de ritm și rimă (ritmul iambic, rima încrucișată), prin efecte eufonice, perioade iambice de 7-8 silabe, amintind de ritmul baladelor germane Teme, genuri și specii literare în "Luceafărul" Exegeții au identificat următoarele teme: tema timpului (timpul individual și timpul universal); tema spațiului (planul uman-terestru și planul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
frumoasă fată"), exprimarea gnomică, aforistică (maxime, sentințe, percepte morale): Dar piară oamenii cu toți/ S-or naște iarăși oameni". Armonia și muzicalitatea versului s-a obținut prin varietatea de ritm și rimă (ritmul iambic, rima încrucișată), prin efecte eufonice, perioade iambice de 7-8 silabe, amintind de ritmul baladelor germane Teme, genuri și specii literare în "Luceafărul" Exegeții au identificat următoarele teme: tema timpului (timpul individual și timpul universal); tema spațiului (planul uman-terestru și planul universal-cosmic); tema cosmosului (haos, noaptea, cerul, luna
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
-i pe autorii canturilor monodice. Considerând că poeții melici răspund cel mai bine dorinței sale de a regăsi puritatea menționată anterior, el i-a îndepărtat pe autorii care foloseau un stil foarte rafinat, ca Pindar sau Bahilide sau pe poeții iambici, gnomici, elegiaci sau politici și s-a oprit asupra versurilor lui Safo, Alcman, Alceu, din opera cărora a preferat poeziile cu un ton confesiv, evitându-le pe cele de polemică politică.489 Fascinat de fragmentar, câștigătorul premiului Nobel a dorit
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
regelui Richard III (1884), Neguțătorul din Veneția (1885), Regele Ioan (1892), Antoniu și Cleopatra (1893), Iulius Cesar (1896). În 1884 citea la Junimea actul al doilea din Neguțătorul din Veneția. Tălmăcirile sale, făcute în versuri albe și nu în pentametrul iambic, sunt corecte; lucrate pe baza textelor comentate și a dicționarelor limbii lui Shakespeare, ele respectă sensul originalului. Mânuirea mai puțin suplă a limbii române de către traducător nu micșorează contribuția lor la cunoașterea, în spațiul românesc, a lui Shakespeare. Versiunile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287256_a_288585]
-
deal// buciumul sună cu jale... „ ( M. Eminescu- Sara pe deal) Hexametrul reprezintă versul alcătuit din șase unități metrice. Exemplu: "Cântă zeiță mânia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul”. (Homer -Iliada -traducere G.Murnu) Endecasilabul este versul alcătuit din unprezece silabe cu ritm iambic. Exemplu: În sufletul român adânc răsună”. (M. Codreanu- Statuii lui Eminescu) Versurile sunt grupate în strofe. Strofa reprezintă gruparea de versuri (în număr variabil), în general despărțită prin spațiul grafic de alte unități de același fel. În funcție de numărul de versuri
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
metric. El sugerează, prin muzicalitate, o anumită stare sufletească. În poezia românească cele mai frecvente picioare metrice sunt: troheul, iambul, dactilul, amfibrahul și anapestul. Iambul- unitate metrică alcătuită din prima silabă neaccentuată, a doua accentuată.Ritmul obținut astfel se numește iambic. Exemplu: "A fost/o-da/tă ca-n/povești". (M.Eminescu- Luceafărul) Troheul - unitatea metrică alcătuită dint-o silabă accentuată și una neaccentuată.Ritmul obținut astfel se numește trohaic și este caracteristic poeziei populare. Exemplu: "Doină, doină, cântec dulce Când te-
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
ˇ ΅). c.f. Jan Mukařovský, On Poetic Language, traducere de John Burbank and Peter Steiner, Ridder Press, New York, 1976. 38 Pornind de la modelele metrice putem identifica o compoziție interioară a poeziei definitorie anumitor autori, curente sau tradiții. De exemplu: pentrametru iambic - John Milton, Paradisul pierdut; hexametrul dactilic - Homer; tetrametrul iambic - A. Puskin, Eugene Onegin; octametrul trohaic - E.A. Poe - Corbul etc. 39 "A novel might be characterized as follows: its content would be fictional and portray a significant action or process. Its
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de John Burbank and Peter Steiner, Ridder Press, New York, 1976. 38 Pornind de la modelele metrice putem identifica o compoziție interioară a poeziei definitorie anumitor autori, curente sau tradiții. De exemplu: pentrametru iambic - John Milton, Paradisul pierdut; hexametrul dactilic - Homer; tetrametrul iambic - A. Puskin, Eugene Onegin; octametrul trohaic - E.A. Poe - Corbul etc. 39 "A novel might be characterized as follows: its content would be fictional and portray a significant action or process. Its form could be one of suspense, surprise, or curiosity
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
abba și baab, iar în terțete - cdc, ded sau ccd, ccd. Versul are măsură variabilă: alexandrinul cu cezură după al treilea picior la francezi, decasilabul la englezi, endecasilabul la italieni. Deoarece versul sonetului italian, ca și cel românesc, are ritm iambic se numește endecasilab iambic. În literatura română au scris sonete: Gh. Asachi, Iancu Văcărescu, C. Boliac, M. Eminescu, Al. Vlahuță, Al. Macedonski, V. Voiculescu, V. Eftimiu, Mihai Codreanu ș.a. (p. 292). Folclor Artur Gorovei, Noțiuni de folclor, București, Cartea Românească
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
în terțete - cdc, ded sau ccd, ccd. Versul are măsură variabilă: alexandrinul cu cezură după al treilea picior la francezi, decasilabul la englezi, endecasilabul la italieni. Deoarece versul sonetului italian, ca și cel românesc, are ritm iambic se numește endecasilab iambic. În literatura română au scris sonete: Gh. Asachi, Iancu Văcărescu, C. Boliac, M. Eminescu, Al. Vlahuță, Al. Macedonski, V. Voiculescu, V. Eftimiu, Mihai Codreanu ș.a. (p. 292). Folclor Artur Gorovei, Noțiuni de folclor, București, Cartea Românească, 1933. După ce arată ce
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Cantacuzino, fiică a postelnicului ucis și mamă a lui Constantin Brâncoveanu, ceea ce înseamnă că traducerea e făcută până în 1699, căci în februarie 1699 Stanca răposa. „Pedepsit” în carte elinească, G. găsește nu fără oarecari opinteli o haină românească stihului lung, iambic, grecesc și ritmului elegiac, știind să păstreze numărul de silabe (14-16) și să așeze bine cezurile. Și-a imprimat și el textul cândva, între 1696 și 1699, poate la Snagov - o spune Dumitru Logofătul sin Anastase Șufariul: „Însă scoasă după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
a cunoștințelor și, în mare măsură, un exercițiu pentru desăvârșirea meșteșugului versificării. Fără să experimenteze prea variate moduri prozodice, poetul le cultivă perseverent pe acelea în care se va exprima și în opera de maturitate. Preferința lui merge către versul iambic de paisprezece silabe, dar folosește destul de frecvent și endecasilabul, uneori alexandrinul, din când în când și versul mai scurt. Foarte rar recurge la versul liber, toată iubirea sa fiind dăruită definitiv „sfintelor silabe cu rimă și cezură”. În două-trei rânduri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
of Thel, Blake a folosit pentru prima dată versul lung și fără rîma, de 14 silabe (fourteener), care avea să devină o marcă a poeziei sale narative profetice. (Versul de 14 silabe corespunde în principal heptametrului la Blake de obicei iambic, cum mi-a fost subliniat de către Ioan Aurel Preda; uneori trohaic, dar de multe ori mixt, cu alternante, alcătuind scheme metrice complexe). Această formă poetica a fost împrumutata de Blake de la Ossian (alias Macpherson; totuși, Blake a fost toată viața
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
le port vara prin flori / Și iarna prin șezători” Mai târziu când ajunge să analizeze poezia populară aromână o apropie de lirica provensală și italiană. În Evoluția estetică a limbii române schițează și deosebirea rea dintre ritmul trohaic și ritmul iambic, primul fiind preferat în versurile populare. Optează pentru integrarea poeziei noastre populare în familia folclorului romanic deoarece consideră că particularitățile stilistice devin probante pentru latinitatea folclorului românesc. Capitolul IV Densusianu creator de școală În istoria științei și culturii românești, în
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
cu materia lumii dimoviene (profesoarele care predau „gameților” științe naturale, cu voci „anahorete” - iată un scenariu epic perfect dimovian), însă chiar ritmul și rima vin din Dimov. Să aruncăm o scurtă privire analitică pe prima strofă doar: scrisă în ritm iambic, combinat cu amfibrah și peon 2 pe final de vers, într-o cascadă de ingambamente și cu rimă împerecheată (cu varii tipuri de construcții, regăsibile în paleta lui Dimov), amintește de formula poetică din dimovianul Simbolism. Același scenariu este dezvoltat
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
tipar de poezie corespunzător ultimei sale faze de evoluție. Dincolo de rigorile obligatorii ale acestei forme fixe, rigori mai degrabă strofice, poetul român inventează altele noi, parcă pentru a-și demonstra lui însuși întinderea virtuozității la care ajusese. în rondeluri, octosilabul iambic domină, dar iambul e înlocuit uneori cu metri trisilabici, cu amfibrahi și anapești, tocmai pentru crearea unui contrast muzical între versul scurt și tipul de metru: Pe cînd orice ore rănesc, Iar ultima vecinic omoară... Tot sufletul mi-este o
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
îl convinseseră de superioritatea absolută a versului asupra oricăror alte forme literare. Iată însă că volumul In grădină contrazicea de la primele versuri ideea curentă despre poezie: e un imens poem închinat florilor, scris în același tip de vers (alexandrinul românesc iambic de 18 silabe), în același registru lingvistic, cu aceleași figuri de stil, în aceeași atmosferă. Divizarea prea-lungului poem în mai multe poezii distincte pare să fie aproape convențională. Volumul impunea o anumită melodie rezultată din muzicalitatea inconturnabilă a versului lung
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
Hotar nu mai văzui atunci/ dorinței mele de-a zbura/ cu stolu-naripat de prunci/..."). Tonul general al poemului este grav-visător, promițător de lucruri esențiale și asigurarea lui pe tot parcursul poemului se face, în mare parte, prin ritmul clasic (metri iambici, cu rimă încrucișată). Dar pe alocuri, poetul inserează zglobii interludii în ritm popular, probabil cu rol de sentință sau reflecție asupra momentului epic respectiv - care funcționează însă ca refrenul cîntat în filmele muzicale. Un exemplu ar putea fi versurile următoare
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
naltul plai senine-s făr^ de nori/ Și gerul zugrăvi pe geamuri mîndre flori" (Vioreaua de martie). în tot acest catalog de versuri "exotice", cel mai răspîndit, mai proeminent și mai reușit vers de tip italian rămîne fără îndoială endecasilabul iambic, versul sonetului petrarchist; după cum sonetele marchează, desigur, punctul cel mai înalt al poeziei lui Asachi. La cealaltă limită a unei scări prozodice imaginare, întîlnim versul de tip folcloric, octosilabul trohaic; romantismul, tot mai prezent, sfîrșește prin a-l influența și
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
figura fonetică a rimei și structura ei prozodică prezintă o mare importanță. Varietățile metrice constante nu șochează: în cele 12 versuri reproduse, înregistrăm 4 tipuri de metri (alexandrin clasic, endecasilab, nonnasilab și octosilab) cu neînsemnate licențe; le acompaniază o melodie iambică neîntreruptă. Interesantă este rima, figură fonetică decisivă: rime ingenioase și agramaticale (tembele - violoncele, noastre - albastre, an - tasmanian) stau alături de rime identice (noastre - noastre), utilizate în permanență de Philippide fără nici un complex; unele versuri nici nu se mai supun exigențelor rimei
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
efort. Dincolo de mesajul ideatic al poemului, traducătorul român căuta o cadență interioară, întruchipare a stării de melancolie dominantă în text. Odată cu noua poezie, alexandrinul românesc (de 14 silabe, sub formă catalectică și acatalectică) își face apariția, aproape obligatoriu în ritm iambic: versul de bază al pașoptismului se născuse și el urma să domine pentru multă vreme poezia românească, mai ales pe cea din Muntenia. S-a afirmat deseori despre Heliade că ar fi fost doar în tinerețe un autor interesant și
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]