688 matches
-
Lespezi s-a format la marginea localității Brăteni, care este menționată în documente la 10 aprilie 1603, datarea este mai veche cam cu 200 de ani. În 1812, satul Lespezi a fost menționat în lista de hrisoave pentru înființarea de iarmaroace. Târgul săptămânal și bâlciul anual au impulsionat activitățile economice, care au permis localității Lespezi să iasă din rândul localităților rurale, intrând în rândul târgurilor cu aspect urban. Din relatările localnicilor și din datele de mai sus reiese că târgul Lespezi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
s-au păstrat valoroase miniaturi copiate de călugări până în 1863. Școala Lespezi Dezvoltarea din punct de vedere economic a târgului Lespezi, ca centru comercial, favorizată de așezarea geografică pe drumul ce lega zona Neamțului cu cea a Hârlăului, de existența iarmarocului săptămânal și de bâlciul anual de Sfântul Ilie, a impus înființarea primei școli, înainte de apariția „Legii organice pentru instrucție publică în Principatele Unite” din 25 noiembrie 1864. Prin grija cetățenilor fruntași, a conducerii comunei, cursurile școlii Lespezi s-au deschis
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
iar în 1927 la biserica din Bursuc. În 1930, ridică un paraclis la Diudiu - Bursuc. Tot în același an a cumpărat un clopot de 320 de kg pentru biserica din Brăteni. Preotul econom Luca N. Toma a insistat să schimbe iarmarocul care se ținea duminica, în ziua de vineri. După moartea sa, este înlocuit de preotul Gheorghe Potolincă ce venea din județul Botoșani. Cantorii parohiei Lespezi: - Dumitru Olăieru;Ionică Costăchescu; - Vasile Grigoriu; - Ioan Eniu; Acest cult creștin datează în comuna Lespezi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
o cunoașteți, pentru că e omniprezentă: extremiști cu priviri fixe, hipnotizați de propria tâmpenie, jurnaliști reșapați, zâne expirate, patrioți vigilenți, demagogi de stânga, dar cu agendă de dreapta, tembeli solemni, țârcovnici cu maniere de grăjdari și tot ce mai găsești prin iarmarocul vieții publice din România. N-am auzit, în orele interminabile în care-și dădeau cu părerea despre ce le trecea prin minte, nimic nou. Aceeași placă năclăit-naționalistă, același aer defetist. Mesajul lor de bază era că României i se va
Profeții xenofobi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8720_a_10045]
-
Académie baroque d'Ambronay, se constituie în grupuri de muzicieni, adevărate instituții de cultură, ce se dedică astăzi punerii în lumina reflectoarelor atenției publice a unor creații instrumentale și muzical-poetice care împlineau cotidianul vieții de curte, colorau zarva târgurilor, a iarmaroacelor, aduceau hrană spirituală pentru fidelii abațiilor. Performanța scenică se îmbină cu munca de cercetare, de transcriere și de selecție a manuscriselor, cu o notorie activitate de formare a tinerilor care se apropie de acest inestimabil tezaur artistic. Am putut audia
Muzica veche în actualitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9063_a_10388]
-
Baudelaire. }ine de logica istorică faptul că revoluțiile își devorează eroii. Numai că - e tot mai limpede - ceea ce trăim noi astăzi nu sunt consecințele unei revoluții, ci o sinistră involuție. Șurubul bont al istoriei se învârte asemeni unui clown de iarmaroc scăpat de sub control, iar figurile hidoase pe care le percepem din goana bezmetică a evenimentelor au hidoșenia monștrilor care până acum stăteau în spatele gratiilor protectoare, iar astăzi au ajuns, cu biciul în mână și exhibându-și urâțenia, să preia conducerea
Adam Michnik și maladiile lumii contemporane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9464_a_10789]
-
se va anunța înainte cu 3 zile cel puțin la comună, la domiciliul datornicului și la poarta autorității judecătorești. (2) Ea se va face în zilele și la ceasurile hotărâte de judecător, preferându-se zilele de duminici și de bilci (iarmaroc), la faza locului, în localul judecătoriei sau la bilci ori tirg." ... Articolul 471-487 *) Art. 471-487 au fost abrogate prin art. 1 pct. 207 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
cum va fi toamna ce se apropie și se culeg flori care se pun la icoana Preacuratei, considerându-se că apoi sunt bune de leac. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului prefațează deschiderea sezonului de nunți (16 august-14 noiembrie), începerea târgurilor și iarmaroacelor de toamnă, a praznicelor de pomenire a morților. Prin unele zone ale țării, în ajunul sărbătorii, 14 august, numită "Ziua cercurilor Sfintei Mării", oamenii se adună și povestesc despre bunătatea și minunile Maicii Domnului. În unele părți ale Moldovei, sărbătoarea
Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită de credincioși. Vezi semnificațiile () [Corola-journal/Journalistic/82034_a_83359]
-
și plăcintele despre care vorbea moș Dumitru Carpen. Crâșma era așezată la loc bun. Două drumuri însemnate se încrucișau taman în poartă. Cărăușii, dar și gospodarii, opreau la dus sau la întoarcere de pe unde îi purtau treburile. In zilele de iarmaroc era mare zarvă. Nu era gospodar care să nu oprească pentru a se hodini și încerca tăria rachiului chicurat din caneaua balercii cocoțată lângă hornoaică, la loc îndemânatic pentru crâșmar. Cel mai apropiat sat sau târgul se găseau la nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
la cineva, dar voiam să știu dacă și tu... Păi care dintre cărăuși îi mai destoinic, gândește mai repede și mai bine, Dumitre? Eu aș zice că Hliboceanu ar fi acela. Tu ce zici? Ai nimerit-o, Dumitre...Si la iarmaroc când mergem? Pentru ce, Pâcule? Cum pentru ce? Pentru ce? Da’ scurtă minte mai ai, Dumitre! Păi nu spuneai tu că?... Ce spuneam, omule? Că atunci când ne lăsăm de cărăușie ne ducem la iarmaroc și... Si ce? Nu am mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Ai nimerit-o, Dumitre...Si la iarmaroc când mergem? Pentru ce, Pâcule? Cum pentru ce? Pentru ce? Da’ scurtă minte mai ai, Dumitre! Păi nu spuneai tu că?... Ce spuneam, omule? Că atunci când ne lăsăm de cărăușie ne ducem la iarmaroc și... Si ce? Nu am mai fost noi la iarmaroc? Si ne luăm câte un armăsar? Spuneam, dar...dar acum, numai gândindu-mă că la ceasul aista nu voi mai bate șleaul spre casă mă trec fiorii plânsului... Doar nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ce, Pâcule? Cum pentru ce? Pentru ce? Da’ scurtă minte mai ai, Dumitre! Păi nu spuneai tu că?... Ce spuneam, omule? Că atunci când ne lăsăm de cărăușie ne ducem la iarmaroc și... Si ce? Nu am mai fost noi la iarmaroc? Si ne luăm câte un armăsar? Spuneam, dar...dar acum, numai gândindu-mă că la ceasul aista nu voi mai bate șleaul spre casă mă trec fiorii plânsului... Doar nu ești muiere, Dumitre - l-a atenționat Pâcu, ducând mâna la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Jupân Marcu M. Marcu, negustoraș filosof Codârlic cel Isteț, slujbaș mic și prost, mai mare peste doi draci și jumătate Cei doi draci și jumătate Ghimizdroc lăudărosul Aschimodie gâlcevitorul Muțachi șmecherosul Pâșpâlică, scripcar brunet și oportunist Mușterii fără treabă prin iarmaroc Un urs deranjat Partea întâi Tabloul 1 (Acasă la Dănilă. Curte țărănească. O parte din gardul de nuiele, în stare destul de proastă. În dreapta cuptorul cu vatră și trunchiul pentru despicat lemne. Alături, prepeleacul, înalt și gol. Dănilă stă pe prispă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
te-nvăț eu. Boii tăi sunt mari și frumoși. Iaca, eu, gospodar de frunte în sat, precum bine știi, n-am avut niciodată așa o pereche mândră de plăvani. Tu fă așa: ia boii de funie și-i du la iarmaroc. Mușterii au să se găsească berechet. Vinde-i și cumpără alții mai mici și mai ieftini, iar cu banii rămași cumpără-ți un car, și gata, ai să dobândești ce-ți lipsește. Iară eu scap și cu carul nehârbuit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
am să fac. Tii, grozavă treabă! Apoi pe urmă, pune-te Dănilă pe câștigat. Că eu, să-ți spun drept, parcă-parcă tot la cărăușie aș trage. Și mai chitesc așa: îi vând cu preț bun și chiar de-acolo, din iarmaroc, iau o casâncă Smarandei și niște turtă dulce la copii. Știi, cucoșei din turtă dulce, cu ochi roșii... Ia să văd câți sunt: Florica unu, Vasilică doi, Petrișor trei, Gheorghiță patru, Ionică cinci, Anghelina șase, Grigore șapte... ISPAS: Ho, bre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Nu tocmai. SMARANDA: Și-atunci unde pleci, n-auzi? DĂNILĂ: Ba aud. SMARANDA: Și dacă auzi, de ce nu răspunzi? DĂNILĂ: Ba răspund. SMARANDA: Aista-i răspuns? Parcă-ai fi fărmăcat, doamne păzește! Unde te duci, măi omule? DĂNILĂ: Ia, la iarmaroc. SMARANDA: Asta-i încă una! Ce să cauți la iarmaroc? Nu vezi că-i soarele trecut de-amiază? Târgu-i departe, crezi că mai are nevoie cineva de adus acasă vreun car nou? Că doar așa, în priveliște, n-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Ba aud. SMARANDA: Și dacă auzi, de ce nu răspunzi? DĂNILĂ: Ba răspund. SMARANDA: Aista-i răspuns? Parcă-ai fi fărmăcat, doamne păzește! Unde te duci, măi omule? DĂNILĂ: Ia, la iarmaroc. SMARANDA: Asta-i încă una! Ce să cauți la iarmaroc? Nu vezi că-i soarele trecut de-amiază? Târgu-i departe, crezi că mai are nevoie cineva de adus acasă vreun car nou? Că doar așa, în priveliște, n-aș crede că te duci, luând pe deasupra și boii. DĂNILĂ: Ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
treabă. Și pe urmă, dac-a ieși cum gândesc eu, să-mi mai spună careva că n-am pe lângă casă decât prepeleacul de pus oale. Dusu-m-am, Smarandă, că așteaptă Duman și Tălășman. Ajungem numai bine, adică la spartul iarmarocului, când s-au săturat oamenii să se tot tocmească și plătesc mult și dintr-odată. Ia hai! (pleacă) Tabloul 4 (Luminiș de pădure. În fund, capătul unui lac, de unde va ieși Codârlic.) DĂNILĂ (stă așezat pe-o buturugă): Mândre locuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ia stai colea, măi creștine, ia așază-te o minută și mai răsuflă. (Se așază amândoi pe buturugă) Da' cine ești și de unde vii? ONOFREI: Cine să fiu? Ia un gospodar de peste celălalt deal, de la Șipotul Soltanei, și vin de la iarmaroc. DĂNILĂ: I-auzi! ONOFREI: Da. Și-mi zice Onofrei Bârliba. Aveam mare trebuință de-un car, și de astăzi dimineață m-am tot frăsuit prin târg, doar-doar oi găsi ce caut. DĂNILĂ: Nu mai spune! Așa greu se poate afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ONOFREI: Da. Și-mi zice Onofrei Bârliba. Aveam mare trebuință de-un car, și de astăzi dimineață m-am tot frăsuit prin târg, doar-doar oi găsi ce caut. DĂNILĂ: Nu mai spune! Așa greu se poate afla un car în iarmaroc? ONOFREI: Greu pân-ntr-atâta n-ar fi, numai că ce găsești nu-i tot una cu ce cauți, iară ce-ți trebuiește ori nu este, ori s-a isprăvit chiar mai înainte. Cela car era prea îngust, celălalt prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de pricină, însă eu gândesc altfel. Iaca, vezi boulenii ceia care pasc printre frunzare? ONOFREI: Bouleni, ai? Apoi eu văd că-s o pereche de boi de-a mai mare dragul. Drept să-ți spun, n-am văzut în tot iarmarocul alții ca ei. De unde i-ai luat? DĂNILĂ: Nu i-am luat de nicăieri decât de-acasă de la mine. Și-i duc spre vânzare la iarmaroc, precum bine am chibzuit mai înainte. Oare-s marfă proastă pentru cine ar avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de-a mai mare dragul. Drept să-ți spun, n-am văzut în tot iarmarocul alții ca ei. De unde i-ai luat? DĂNILĂ: Nu i-am luat de nicăieri decât de-acasă de la mine. Și-i duc spre vânzare la iarmaroc, precum bine am chibzuit mai înainte. Oare-s marfă proastă pentru cine ar avea trebuință de doi boi? ONOFREI: Asta-i altă poznă! Apoi acu', măi creștine, odată cu amurgul, te-ai trezit să mergi la târg? Nu-ți fie cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de la spate. DĂNILĂ: Hm! Precum bag samă, carul dumnitale merge singur, ca-n poveste... ONOFREI: D-apoi? Mai singur, cum spuneam. DĂNILĂ: Și vremea-i pe-nserat. ONOFREI: Și asta-i adevărat, da' nu văd ce are una cu cealaltă. DĂNILĂ: Iarmarocul era pe sfârșite... ONOFREI: Era, când am plecat eu. Acu' cred c-a rămas tăpșanul gol. DĂNILĂ: Prietene, știi una? ONOFREI: Știu, dacă mi-i spune. DĂNILĂ: Hai să facem trampa: dă-mi carul și na-ți boii! Nu vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ești! Ce să-ți mai dau adaos? Dacă n-aș fi grăbit, pe capra asta pot lua zece gânsaci, și-mi mai rămâne și dobândă destulă să trag un chef. Da' mi-i lehamite să mă mai duc pân'la iarmaroc. Așa că nu te mai pune de pricină, și bate ici palma. CÂRLIG: Păi ai noroc de ce știu eu... Eu îs meșter cimpoier. Și m-ai nimerit când aveam mare trebuință de-o piele nouță, că mi s-a spart burduful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pe toate cum nu se putea mai bine! Hai fuguța să-l vindem pe dumnealui pe-un preț bun, că, orice s-ar spune, tot cu paralele faci ce-ți place și când îți place. Tabloul 5 (Un colț de iarmaroc. Trec tot felul de oameni, după treburi. Într-o parte se vede, parțial, o dugheană amărâtă, cu firma scrisă mare și chinuit: LA HUZURUL TUTUROR. Dedesubt numele proprietarului: Marcu M. Marcu.) DĂNILĂ (intră cu gânsacul sub braț): Vede-te-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]