277 matches
-
ascundea alt substrat psihologic. Ionel Brătianu și Barbu Știrbey doreau să vâre într-o oribilă crimă pe regele Ferdinand și pe regina Maria, pentru a-i avea complici. Nimic nu leagă mai mult decât o crimă politică. Regina Maria era ibovnica lui Barbu Știrbey, cumnat cu Ionel Brătianu. Nu ajungea. Iubirea este efemeră. Știrbey și Brătianu aveau nevoie de o crimă comună cu capetele încoronate. I-a târât în complicitate la asasinat" (p. 130). Rechizitoriul nu se oprește aici: "Ionel Brătianu
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
numerelor! „Atunci se va sfârși și Lumea, odată cu ultima cifră, dacă o va rosti cineva! Totul e cifră, există un Cuvânt-Cifră!” Se țicnește din zi în zi, dar nu se poartă, noaptea, brambura, pe drumuri. Ar mai fi flăcăii, au ibovnice, dar nu de aceștia este interesat Magistratul. Vilegiaturiștii, prevăzători, au început să plece. Se duce de râpă Stațiunea. Au murit câțiva oameni în ultima săptămână; au prezentat simptome asemănătoare rabiei. Poate nu e decât o meningită, un focar izolat care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
încețoșară, târându-se spre sfârșit. în gondolele legate în fața porților se urcară zgribulind de frig și grăbindu-se spre treburile lor, indivizii cu trei de „i”: zarzavagiii, geamgiii, zapciii, cafegiii și fiii unor oameni bogați ce se întorceau acasă de la ibovnice. La ferestre, gospodine matinale, cu un vag surâs de satisfacție pe chip ori văduve cu fețe nemulțumite scuturau perne și cearceafuri. Pe scara interioară a stabilimentului Metodiu și Iovănuț, care-și făceau rugăciunea de dimineață în camera lor, auziră tropotind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
crestaseră limba. Am ținut-o tot o fugă, ca telegarii, până la casele spătarului Vulture, pe care Sima-Vodă îl avea ca dușman. Pe dimineață era deja pe drumul spre Cetatea Albă, unde spătarul și-a adus aminte că ține ori o ibovnică, ori niște stupi, oricum - un loc unde să ne putem întrema. Episodul 183 O SISTEMĂ DE APĂRARE — Dar să lăsăm aceste triste întâmplări, căci, orice s-ar spune, un domn schimbat e un domn trist - grăi spătarul Vulture, aruncând un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
lucru. Frumos și adevărat ai grăit - zise Barzovie-Vodă, aruncând și dânsul un os grasului de câine ce latră mulțumit de două-trei ori. — Iată - continuă Vulture - Măria-Sa pomenea că fugeam spre Cetatea Albă unde aveam ori niște stupi ori o ibovnică. Din câte s-a putut vedea când am ajuns, nu erau stupi. Și nu întâmplător. Ca să înțelegeți de ce aveam o ibovnică tocmai la Cetatea Albă, cale de nouă poște bune de Ieși, trebuie s-o iau mai de departe. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ori. — Iată - continuă Vulture - Măria-Sa pomenea că fugeam spre Cetatea Albă unde aveam ori niște stupi ori o ibovnică. Din câte s-a putut vedea când am ajuns, nu erau stupi. Și nu întâmplător. Ca să înțelegeți de ce aveam o ibovnică tocmai la Cetatea Albă, cale de nouă poște bune de Ieși, trebuie s-o iau mai de departe. Eu am fost spătar de tânăr. Eram de-a dreapta lui Vodă, Vodă-Mandrea era pe-atunci, Dumnezeu să-l ierte, și nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
a apucat moșu’, fie-i țărâna ușoară, să mă-nvețe cum trebuie să fug exact, la loc sigur, nu alandala. Și mi-a spus că gazdele cele mai bune nu sunt oamenii, gata să te vândă pe nimica toată, ci ibovnicele, care trăiesc și se înmulțesc cel mai bine în vremuri de răstriște. Avea moșneagul, bată-l norocul, fiind încă verde la trup, o adevărată sistemă de ibovnice în toată țara, mai ales în cetățile de margine. Năvăleau polacii dinspre nord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mai bune nu sunt oamenii, gata să te vândă pe nimica toată, ci ibovnicele, care trăiesc și se înmulțesc cel mai bine în vremuri de răstriște. Avea moșneagul, bată-l norocul, fiind încă verde la trup, o adevărată sistemă de ibovnice în toată țara, mai ales în cetățile de margine. Năvăleau polacii dinspre nord? Logofătul se retrăgea la Bârlad, la una Safta. Pârjoleau tătarii dinspre răsărit? Moșul țuști! drept în Ciceu la o unguroaică. Da’ unde n-avea! La Hotin, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
domnului Vendel în timp ce se dezbracă. Nu mai aveți nici un motiv să vă mai dezbrăcați și nici să mai veniți la mine. Simt că nu aveți nici un tablou. Ele ard. Stați. Luați capul aceste de mumie. N-a fost curvă, doar ibovnică. Dacă ar trăi, ar fi mai valoroasă ca mine. Dar credeți-mă că și așa e o afacere bună. Stă cu capul de mumie în mână și se holbează la mine. Văd că nu înțelege. — Vă explic, domnule Vendel, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
știu despre ce vorbești! se bâlbâi sienezul. Redevenise circumspect. Aruncă o privire nervoasă peste umăr, ca și când s-ar fi temut de o capcană. - Nu-i nimeni, Îl liniști Dante cu răceală. - Ți-am mai spus-o și mă jur pe ibovnica mea, Becchina cea sfântă, și pe coarnele pe care mi le pune. - Cecco, știu totul. Monerre mi-a dezvăluit planul. Dar pe cine voiați să urcați pe tron? Pe unul dintre cei care au murit? Sau... - Care va să zică franțuzul nu ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ARGUMENT Pe meleagurile comunei Suceveni nu s-au petrecut evenimente de mare răsunet pe care istoria să le fi reținut și tratat ca atare. Ștefan cel Mare nu a tras paloșul ca la Războieni, Podul înalt, etc. și nici măcar o ibovnică în zonă n-a avut. Mihai Viteazul în drumul spre lași nu a trecut prin zonă. trupele germane au fost înfrânte la Mărășești, Ferdinand s-a încoronat la Alba Iulia și așa mai departe. Și atunci de ce o monografie a
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364017_a_365346]
-
ajuns la concluzia că n-au ce-i mai face.. La sfârșitul vecerniei, aproape de miezul nopții, clopotele mânăstirii au început să bată a moarte. Un zvon trist ca un vânt otrăvit s-a răspândit pe toate cărările Văratecului: Veronica Micle, ibovnica lui Eminescu a murit. Fila calendarului din perete se oprise la 3 august 1889... Luceafărul de ziuă cu ochi de strigoi privea din alte lumi pe fereastră chipul iubitei, plecată si ea spre depărtările astrale să se întâlnească cu poetul
MOARTEA POEŢILOR DRAGI- EMINESCU ŞI VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363379_a_364708]
-
lung. Dar cum poporul este vestit pentru vigilența și înțelepciunea sa, își băga picioarele în tratament susținând sus și tare experiența sa milenară. Adică aia bazată pe usturoi, rachiu, lebăr, tobă, cârnați, și nădușeală la așternut cu nevasta, cu mândra, ibovnica, vecina, cuscra, fina, nașa, soacra, în fine, cu cine se nimerea, deoarece, noaptea, nu are importanță, că tot nu se vede nimic. Să nu uităm însă că suntem în țara tuturor posibilităților. Prin urmare... Cam pe la Sfântul Ion când deja
ERADICAREA GRIPEI PORCINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364202_a_365531]
-
a dus la mânăstire, și n-a mai scos nici un cuvânt. Niciodată. Căci nu a mai putut vorbi. A murit în tăcere și dor... Să revenim! Catharina Siegel... Da, ea a fost, de fapt, femeia de la Stâlpul Infamiei! Ea, frumoasa ibovnică a voevodului. Vlad era urât de mulți. Îi amenințse cu sabia pe pretendenții la mâna adoratei lui. Era aspru cu negustorii sași, cârtitori și intriganți, cum îi credea - și-i trăgea în țeapă. Trăia cu cea mai frumoasă femeie, pe
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
lung. Dar cum poporul este vestit pentru vigilența și înțelepciunea sa, își băga picioarele în tratament susținând sus și tare experiența sa milenară. Adică aia bazată pe usturoi, rachiu, lebăr, tobă, cârnați, și nădușeală la așternut cu nevasta, cu mândra, ibovnica, vecina, cuscra, fina, nașa, soacra, în fine, cu cine se nimerea, deoarece, noaptea, nu are importanță, că tot nu se vede nimic. Să nu uităm însă că suntem în țara tuturor posibilităților. Prin urmare... Cam pe la Sfântul Ion când deja
ERADICAREA GRIPEI PORCINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349144_a_350473]
-
ajuns la concluzia că n-au ce-i mai face.. La sfârșitul vecerniei, aproape de miezul nopții, clopotele mânăstirii au început să bată a moarte. Un zvon trist ca un vânt otrăvit s-a răspândit pe toate cărările Văratecului: Veronica Micle, ibovnica lui Eminescu a murit. Fila calendarului din perete se oprise la 3 august 1889... Luceafărul de ziuă cu ochi de strigoi privea din alte lumi pe fereastră chipul iubitei, plecată si ea spre depărtările astrale să se întâlnească cu poetul
EMINESCU ŞI VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344482_a_345811]
-
nu se vor căsători atunci când Bulibașa își va da consimțământul. Dacă ai ști ce avere am cheltuit pe el luându-i cei mai buni profesori, cumpărându-i tot ce visa noaptea. Și drept răsplată a fugit ca un țigan cu ibovnica lui în lume. Era atât de alintat, mofturos, mai nimic nu-i intra în voie și acum? Acasă nu făcea aproape nimic lenevind cât era ziua de mare iar acum, am aflat de la un bun prieten de-al lui pe
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
prăzile. Mama ta a murit când tu aveai trei ani, dar tatăl tău nu s-a mai căsătorit niciodată. Era legat de noi cu un jurământ și se temea să nu-l calce. Astfel a preferat să aibă câte o ibovnică, dar nu soție.” Eu l-am întrebat: „Cum a murit tata?” „ A dispărut într-o zi pe când mergea cu mine prin pădure. Atunci am ajuns în locul unde Ivan și Anghel căzuseră în prăpastie. A intrat în ceață și dus a
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
acestor creații. Sunt cultivate curajul și istețimea, înțelepciunea, respectul și dragostea față de femeie, prețuirea familiei și a căsătoriei.Unele creații erau pe tema scurgerii timpului său a atitudinii omului în fața morții: “Când o fi la moartea mea/ Să-mi chemați ibovnica,/ Să-mi puie mâna sub cap,/ Să mă-ntrebe de ce zac/ Și-am să las cu jurământ,/ Pân` m-o baga în mormânt,/ Să nu-mi facă groapa-adânc,/ Să nu putrezesc curând./ Să putrezesc la cinci ani,/ Nu pă voia
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
ajuns la concluzia că n-au ce-i mai face.. La sfârșitul vecerniei, aproape de miezul nopții, clopotele mânăstirii au început să bată a moarte. Un zvon trist ca un vânt otrăvit s-a răspândit pe toate cărările Văratecului: Veronica Micle, ibovnica lui Eminescu a murit. Fila calendarului din perete se oprise la 3 august 1889... Veronica a fost înmormantată de mânăstire și îngropată lăngă mitocul în care-și petrecuse ultimele clipe ale vieții, jelita de călugărițele mânăstirii. După moartea ei, scrisorile
ROMANUL EPISTOLAR EMINESCU-VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353870_a_355199]
-
ajuns la concluzia că n-au ce-i mai face.. La sfârșitul vecerniei, aproape de miezul nopții, clopotele mânăstirii au început să bată a moarte. Un zvon trist ca un vânt otrăvit s-a răspândit pe toate cărările Văratecului: Veronica Micle, ibovnica lui Eminescu a murit. Fila calendarului din perete se oprise la 3 august 1889... Veronica a fost înmormantată de mânăstire și îngropată lăngă mitocul în care-și petrecuse ultimele clipe ale vieții, jelita de călugărițele mânăstirii. După moartea ei, scrisorile
VERONICA MICLWE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340343_a_341672]
-
moș Gheorghe, cu talpa-i mare și zdravănă, trecea fără frică și fără grijă, chiar mai și cânta, adică, mai bine zis, murmura/mormăia melodii cu și fără cuvinte, despre război și partizani, despre Traian și Lenin, despre nevastă și ibovnică, despre închisoare și deschisoare!... Ehei! nimic nu-i lipsea din repertoriu și din program!... cânta și de bucurie, și de tristețe, și din frunză, și din solz, și din fluier!... nu cânta să minuneze lumea, ori să fie lăudat, ori
Mă sui pe patul din tindă şi încerc să mor () [Corola-blog/BlogPost/339930_a_341259]
-
În dimineța lină,să-și facă sanctuar Dar soarele-n cețuri se-nchidea. S-a îmbrăcat în ploaie si îl doare, Colindă-n tacere gradina cu urzici, Și cercetând cu ochiu`critic,aici Îsi cântâ imnul de-ntomnare. Tu sfinte flori ibovnice-ai pictat, În alb și galben,vestale-crizanteme, Pe fața toamnei, ruginii embleme, Zac acum în templul sfărâmat. Când iarna te-a citat la judecată, O adiere de-arome vag crizantemale, Înmărmuresc în cercuri de petale, Iar toamna este suspendată. Referință
COBZARUL TOAMNEI de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377458_a_378787]
-
ajuns la concluzia că n-au ce-i mai face.. La sfârșitul vecerniei, aproape de miezul nopții, clopotele mânăstirii au început să bată a moarte. Un zvon trist ca un vânt otrăvit s-a răspândit pe toate cărările Văratecului: Veronica Micle, ibovnica lui Eminescu a murit. Fila calendarului din perete se oprise la 3 august 1889... Veronica a fost înmormantată de mânăstire și îngropată lăngă mitocul în care-și petrecuse ultimele clipe ale vieții, jelita de călugărițele mânăstirii. După moartea ei, scrisorile
VERONICA MICLE-166 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378460_a_379789]
-
În dimineța lină,să-și facă sanctuar Dar soarele-n cețuri se-nchidea. S-a îmbrăcat în ploaie și îl doare, Colindă-n tăcere grădină cu urzici, Și cercetând cu ochiu`critic,aici Își cântă imnul de-ntomnare. Tu sfinte flori ibovnice-ai pictat, În alb și galben,vestale-crizanteme, Pe fata toamnei, ruginii embleme, Zac acum în templul sfărâmat. Când iarnă te-a citat la judecata, O adiere de-arome vag crizantemale, Înmărmuresc în cercuri de petale, Iar toamnă este ... Citește mai
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]