66 matches
-
semnele iconice și simbolice reprezintă analogic sau nu referentul, semnele indiciale implică prezența obiectului cu care se află într-o relație concretă de contiguitate (fumul față de foc, febra față de boală etc.). Pe lîngă implicația de existență, indicialitatea se distinge de iconicitate și simbol prin ponderea sporită a non textualității, a realizării ostensive gestuale (girueta indice al direcției vîntului, barometrul indicator al ploii, mersul legănat indicînd un marinar etc.). Puterea explicativă a acestei trihotomii (corelabilă cu cea ontologică a Primității/Secundității/Terțității
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de calitatea indicială" (C.P. 2.306). Tipuri de indicialitate Actualizare Cod Raport referențial oral scris homo materialitate hetero-ma-terialitate LINGVISTICA paralingvistică intonație + + propriu-zisă deixis-ul + + + FIGURATIVĂ săgeți, vectori + + OSTENSIVĂ primară obiectul real + gestul indicării + secundară urme, amprente, simptome, urme fotografiate + + + + + + + Ca și iconicitatea, indicialitatea cunoaște o gradație în raportul față de referent (așa cum o mică fotografie în alb și negru a Giocondei seamănă mai puțin cu modelul real decît tabloul celebrului pictor italian, la fel fotografia unor amprente este o "îndepărtare" de referent, o
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ale unei asocieri "naturale" de semnificanți cu sunete (cu toate acestea "cocoșul german" cîntă /kikiriki/, în timp ce "cocoșul englez" cîntă /cock-a-doodle-doo). Mai frecventă însă decît această motivare la nivelul marginal în limbă (cf. pertinența formulării saussuriene: "Cuvîntul cîine nu mușcă") este iconicitatea la nivel sintactic, menționată de Peirce ("Aranjamentul cuvintelor în propoziție trebuie să se realizeze iconic pentru ca propoziția să poată fi înțeleasă" C.P. 4.544), dar ocultată de continuatorii lui Saussure. Totuși, cercetări recente (cf. numărul tematic consacrat iconicității limbilor naturale
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mușcă") este iconicitatea la nivel sintactic, menționată de Peirce ("Aranjamentul cuvintelor în propoziție trebuie să se realizeze iconic pentru ca propoziția să poată fi înțeleasă" C.P. 4.544), dar ocultată de continuatorii lui Saussure. Totuși, cercetări recente (cf. numărul tematic consacrat iconicității limbilor naturale din "Zeitschrift für Semiotik" 2, 1990) au extins iconicitatea lingvistică clasică, verticală (semnificat/ semnificant) și la relațiile orizontale instaurate între un semnificat și alți semnificați. Astfel John Ross formulează ipoteza unei relații iconice între o distincție semantică și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în propoziție trebuie să se realizeze iconic pentru ca propoziția să poată fi înțeleasă" C.P. 4.544), dar ocultată de continuatorii lui Saussure. Totuși, cercetări recente (cf. numărul tematic consacrat iconicității limbilor naturale din "Zeitschrift für Semiotik" 2, 1990) au extins iconicitatea lingvistică clasică, verticală (semnificat/ semnificant) și la relațiile orizontale instaurate între un semnificat și alți semnificați. Astfel John Ross formulează ipoteza unei relații iconice între o distincție semantică și codificarea ei formală și anume: cu cît distincția de conținut este
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
amintește că povestirea face parte din viață înainte de a se exila din viață în literatură; că se întoarce la viață pe căile multiple ale asimilării și cu prețul unor tensiuni inexpugnabile" (P. Ricoeur, 1990: 193). 6. SEMIOTICA PUBLICITĂȚII 6.1. Iconicitate și comunicare Europa celui de-al treilea mileniu nu va fi dominată nici de șefi de stat, nici de șefi militari, ci de comunicatori (faiseurs de mots, faiseurs d'images), pentru că nici un produs (de la pasta de dinți la președintele țării
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nefericire/fericire; disconfort/ confort a fost considerat pe bună dreptate mit degradat, basm pentru copii mici și mari, discurs retoric plurisemiotic. Într-adevăr, super-semnul publicitar utilizează: • imagini ale produselor, consumatorilor și chiar pro-ducătorilor, metafore vizuale și alte semne aparținînd domeniului iconicității; • simboluri lingvistice, logouri vizuale ținînd de cîmpul simbolic; • actul indicării (ostensiunea directă) asociat unui transfer semantic de excelență (vedeta din sport, muzică, cinema transferă prin contiguitate notorietatea și excelența sa asupra produsului utilizat: Claudia Schiffer și șamponul L'Oréal, Eva Hertzigova
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fait naturelles pour nous sont historiques, iar tiparul cultural modelează repertoriul nostru de gesturi și inserția socială a individului prin intermediul corpului (le corps est le premier et le plus naturel instrument de l'homme). În era audio-vizualului și a asaltului iconicității, cunoașterea și utilizarea corectă a semnelor kinezice și proxemice alături de cele verbale devine o condiție sine qua non a comunicării multimedia eficiente, a optimizării capitalului de imagine pe care și-l construiește fiecare personalitate. 9. PROXEMICA 9.1. Comunicare verbală
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în Revue roumaine de linguistique, tome XXVI, no 6 Rovența-Frumușni, Daniela 1985 "Recitindu-l pe C.S.Peirce sau pragmatica de la acțiune la interacțiune" în Revista de filosofie 6 Rovența-Frumușani, Daniela, 1995 Semiotica discursului științific, București, Editura Științifică Sebeok, Thomas, 1985 "Iconicitate" in S.Marcus (ed) Semnificație și comunicare în lumea contemporană, București, Editura Politică Sebeok, Thomas, 1987 "La doctrine des signes" în Degrès 49/50 Sebeok, Thomas, 1994 An Introduction to Semiotics, Univ.of Toronto Press Todorov, Tzvetan, 1977 Théories du
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semantic analiza componențială, iar în plan sintactic analiza distribuțională. ANALOGIE (din gr. "analogos" = proporțional). Se referă la lucruri ce prezintă un anumit grad de similaritate (situații analoge, imagini analoge etc.). Analogia este esențială în semiotica vizuală (în definirea gradelor de iconicitate în raport cu referentul reprezentat) și în semiotica lingvistică (în cazul instaurării și interpretării izotopiilor). ARBITRAR În teoria lui Ferdinand de Saussure arbitrarul caracterizează raportul nemotivat instaurat între semnificatul și semnificantul ce constituie semnul lingvistic (faptul că același obiect al lumii reale
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Trăsăturile caracteristice ale limbajului ..................................... 75 4. CHARLES SANDERS PEIRCE ȘI MODELUL TRIADIC AL SEMNULUI 78 4.1. Charles Sanders Peirce. Modelul semnului și al semiozei ........ 78 4.2. Semn și/sau referent ................................................................... 84 4.3. Taxinomia peirciană .................................................................. 86 4.4. Iconicitate/indicialitate/simbolizare ....................................... 95 4.4.1 Iconicitate ................................................................................. 95 4.4.2. Indicialitate ............................................................................. 97 4.4.3. Simbolizare ............................................................................. 99 PARTEA A DOUA. SEMIOTICI REGIONALE ........................... 103 5. SEMIOTICA NARAȚIUNII ..................................................... 105 5.1. Revalorizarea modernă a narațiunii ........................................ 105 5.2. Text/vs/discurs
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
SANDERS PEIRCE ȘI MODELUL TRIADIC AL SEMNULUI 78 4.1. Charles Sanders Peirce. Modelul semnului și al semiozei ........ 78 4.2. Semn și/sau referent ................................................................... 84 4.3. Taxinomia peirciană .................................................................. 86 4.4. Iconicitate/indicialitate/simbolizare ....................................... 95 4.4.1 Iconicitate ................................................................................. 95 4.4.2. Indicialitate ............................................................................. 97 4.4.3. Simbolizare ............................................................................. 99 PARTEA A DOUA. SEMIOTICI REGIONALE ........................... 103 5. SEMIOTICA NARAȚIUNII ..................................................... 105 5.1. Revalorizarea modernă a narațiunii ........................................ 105 5.2. Text/vs/discurs. Tipuri textuale structurale ..............................108 5.3. Narativul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
povestirii ....................................... 115 5.6. A.J.Greimas și modelul actanțial ............................................. 118 5.7. A.J. Greimas și schema narativă .............................................. 122 5.8. Modelul gramatical al lui T. Todorov ............................. 125 5.9. Modelarea narativității ............................................................. 129 6. SEMIOTICA PUBLICITĂȚII ................................................... 135 6.1. Iconicitate și comunicare ......................................................... 135 6.2. Publicitate și comunicare ......................................................... 138 6.3. Publicitate/vs/relații publice .................................................... 141 6.4. Strategia publicitară ................................................................. 144 6.5. Principalele funcții ale comunicării de masă și publicității ... 146 6.6. Sintaxa discursului publicitar ................................................. 148 6.7
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se ipostaziază, cu fiecare încarnare, în lumea profană a multiplicității și a absenței predeterminării. Chiar dacă entitatea sau imaginea avatarică online cunoaște unele aspecte ale spiritualității (unele avataruri aspiră la condiția ominscienței și a omnipotenței, a nemuririiă, secularizarea avatarului în domeniul iconicității este marca creativității onomastice și identitare. Un avatar poate să împrumute identitatea unui vampir, al unei zeități africane sau al unui animal ori să hibridizeze trăsături ale acestora în crearea unei ființe imaginare. Dacă imaginea cyborgului poate fi înscrisă în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
se continuă în cyberfeminism. Aceasta devine, așadar, un amalgam teoretic al discursurilor feministe cu discursurile tehnoculturii, dar și o practică ideologică, social-politică. Mutația cea mai importantă a acestei direcții o constituie însă abordarea postgender, o abordare legitimată prin apelul la iconicitatea cyborgului. Depășirea categoriei de gen devine posibilă prin referința la procesele de cyborgizare umană, astfel încât noțiuni precum „masculin” sau „feminin” devin inoperabile în noua contextualizare culturală electronică. Putem vorbi, astfel, în cadrul acestui ultim tip de cyberfeminism de o direcție postfeministă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sub aspectul său rebel și critic sau sub latura sa evazionistă și complice cu dinamica puterii cibernetice. În ciuda tradiției feministe de a demonstra că tehnologia este codată în termeni patriarhali și în ciuda referințelor sexualiste ale cyberpunkului, cerința teoreticienei este ca iconicitatea cyborgului să nu fie doar „o altă jucărie pentru băieți”. Ironia este evidentă în acest punct, iar soluția propusă în cadrul direcționării imaginarului cyborgic este una cu două sensuri. Într-un sens, viziunea cyborgului se pretează a fi utilizată pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]