66 matches
-
studiul lui James A.W. Heffernan definiția ekphrasis-ului nu se mai încadrează strict în limitele hermeneuticii literare și înseamnă reprezentarea verbală a unei reprezentări vizuale 22. Conceptul de reprezentare devine astfel unul central pentru a distinge între pictorialism, ekphrasis și iconicitate. Esențial pentru tehnica ekphrastică este calitatea de a avea un coeficient dublu de reprezentativitate: ceea ce se redă prin cuvinte trebuie să se poată reprezenta în sine, spre deosebire de pictorialism și iconicitate, cazuri în care textul poate reprezenta imaginea unui obiect sau
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
astfel unul central pentru a distinge între pictorialism, ekphrasis și iconicitate. Esențial pentru tehnica ekphrastică este calitatea de a avea un coeficient dublu de reprezentativitate: ceea ce se redă prin cuvinte trebuie să se poată reprezenta în sine, spre deosebire de pictorialism și iconicitate, cazuri în care textul poate reprezenta imaginea unui obiect sau a unei ființe din realitate 23. Ekphrasis-ul rezistă în timp ca mod literar de reprezentare tocmai datorită acestei substanțe competiționale care îl caracterizează - recurgând la tehnica ekphrastică textul impune o
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cognitive, au abandonat însă ideea lipsei de motivare a semnului, praxematica atribuind chiar formelor o valoare iconică. În aceste circumstanțe, semnul lingvistic actualizează în discurs sau în text potențialități care îl caracterizează prin chiar statutul lui de semn. V. denominație, iconicitate, motivare, referință, semn. SAUSSURE 1916; BLOOMFIELD 1933; BENVENISTE 1966; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO ARGOU. Este un "idiom artificial", o variantă socială a limbii, predominant orală, prin care un anumit număr de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
s u l u i însă, se întîlnesc fenomene hipertextuale care vizează genuri de discurs, iar nu texte singulare. În consecință, analiza trebuie să fie totdeauna particularizată. V. paratext, pastișă. GENETTE 1979; DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN I ICONICITATE. Caracterul de a fi imaginea a ceva este numit iconicitate, însă această denumire se referă de obicei la icon, la un termen al semioticii instituit în 1909 de Ch. S. Peirce. Potrivit acestui filozof, există trei tipuri de semne - iconi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care vizează genuri de discurs, iar nu texte singulare. În consecință, analiza trebuie să fie totdeauna particularizată. V. paratext, pastișă. GENETTE 1979; DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN I ICONICITATE. Caracterul de a fi imaginea a ceva este numit iconicitate, însă această denumire se referă de obicei la icon, la un termen al semioticii instituit în 1909 de Ch. S. Peirce. Potrivit acestui filozof, există trei tipuri de semne - iconi, indici și simboluri-, dintre care iconii se află într-un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în cazul unor cuvinte compuse sau derivate, căci motivarea "relativă" care se admite uneori în asemenea situații este una care ține de sistemul înglobant (sistemul lexical), iar nu de relația nemijlocită dintre expresie și conținut. V. actualizare, arbitrar al semnului, iconicitate, semn, simbol. SAUSSURE 1916; BLOOMFIELD 1933; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004. RN MULTILINGVISM. Situația în care două sau mai multe limbi sînt folosite de un individ sau de un grup uman
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de exemplu, redă evenimentele în ordine ascendentă, construind astfel subiectul individual și social. Timpul povestirii avînd această structură ascendentă, evenimentele referențiale vizate sînt de ordinul experienței sau al ficțiunii. De aceea, se afirmă că textualitatea narativă este o textualitate a iconicității prin motivare. Desigur, această ordine progresivă poate deveni locul unor anacronii (mai rar, proleptică, prin anticipare, și, mai des, analeptică, prin întoarcerea în trecut), dar acestea nu au decît manifestare locală și anticipează ascendența. La nivel interfrastic, unitățile narațiunii apar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
multe fenomene identificabile la nivelul enunțului: trecerea de la limbaj la metalimbaj, substituirea de nume, construcții determinative insolite etc. Tipul fenomenelor simbolice atestate este caracterizant pentru tipul de discurs analizat, întrucît există o repartizare a tipurilor simbolice pentru tipurile discursive. V. iconicitate, motivare, reprezentare, semn. SAUSSURE 1916; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. RN SINCOPĂ DISCURSIVĂ. Una dintre dificultățile de a realiza o taxinomie a discursurilor și de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
semn iconic al radiatorului este însăși radiatorul (obiectul real nu este identic cu obiectul reprezentat în imagine, fie că avem în vedere structura obiectului, fie că facem referire la aspectul dimensiunilor specifice). Literatura de specialitate vorbește în acest caz despre iconicitate (nu de semnul iconic) - pe care Ch. Morris o considera ca având grade diferite (Ch. Morris, 1946: 117). Despre grade diferite de iconicitate vorbește în lingvistica românească și Solomon Marcus. Complexitatea funcției iconice (generatoare de figuri metaforice) datorată gradelor diferite
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
obiectului, fie că facem referire la aspectul dimensiunilor specifice). Literatura de specialitate vorbește în acest caz despre iconicitate (nu de semnul iconic) - pe care Ch. Morris o considera ca având grade diferite (Ch. Morris, 1946: 117). Despre grade diferite de iconicitate vorbește în lingvistica românească și Solomon Marcus. Complexitatea funcției iconice (generatoare de figuri metaforice) datorată gradelor diferite de iconicitate îl determina pe academicianul român să-și pună întrebarea dacă analogia dintre obiect și referent este în semiotica lui Peirce "un
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de semnul iconic) - pe care Ch. Morris o considera ca având grade diferite (Ch. Morris, 1946: 117). Despre grade diferite de iconicitate vorbește în lingvistica românească și Solomon Marcus. Complexitatea funcției iconice (generatoare de figuri metaforice) datorată gradelor diferite de iconicitate îl determina pe academicianul român să-și pună întrebarea dacă analogia dintre obiect și referent este în semiotica lui Peirce "un raport necesar" pentru constituirea unui semn iconic, sau dacă putem condiționa iconicitatea de intenționalitate (S. Marcus, 1988: 283-389). Complexitatea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de figuri metaforice) datorată gradelor diferite de iconicitate îl determina pe academicianul român să-și pună întrebarea dacă analogia dintre obiect și referent este în semiotica lui Peirce "un raport necesar" pentru constituirea unui semn iconic, sau dacă putem condiționa iconicitatea de intenționalitate (S. Marcus, 1988: 283-389). Complexitatea relației semn iconic-iconicitate-semn lingvistic, eterogenitatea celor două sisteme este condiția sine qua non a argumentației publicitare, din două perspective: • absența elementelor lexicale din imaginea publicitară înseamnă anularea oricărui tip de semantism intrinsec, spre deosebire de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
scriere picturală, „calitățile iconice care leagă formele vizuale de semnificațiile lor tind a fi atenuate", adică au devenit treptat simbolice, „din pricina ajustării generale a formelor vizuale la alt sistem sociocultural subiacent, pentru care cel dintîi constituie un cod de comunicare”. „Iconicitatea e ... o chestiune de grad", iar „simbolizarea ... este supozabilă ca o chestiune de grad (calitativ) continuu" , este saltul către un plan ontic superior, trecerea la „raționalitatea semnificantă” . Simbolul este deci o punte de la treapta ontică inferioară la cea superioară, iar
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
stat privind reîntărirea imperiului la granițe, redresarea financiară, militarizarea și recentralizarea puterii sau chiar influența provinciilor orientale și a culturilor aniconice asupra casei basileice. O abordare opusă este cea care vede în loc de o criză politică una strict filosofică, legată de iconicitatea imaginii. Teoria este de asemenea interesantă pentru cercetarea de față, cu condiția ca această iconicitate să fie văzută în termenii relației sale cu procesul de simbolizare, implicit cu efectele pe care le-a creat pentru manifestarea și pentru reflectarea în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
provinciilor orientale și a culturilor aniconice asupra casei basileice. O abordare opusă este cea care vede în loc de o criză politică una strict filosofică, legată de iconicitatea imaginii. Teoria este de asemenea interesantă pentru cercetarea de față, cu condiția ca această iconicitate să fie văzută în termenii relației sale cu procesul de simbolizare, implicit cu efectele pe care le-a creat pentru manifestarea și pentru reflectarea în imaginarul colectiv a politicului creștin (un set de valori și scopuri comune, fundamentale pentru organizarea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
umplerea de sens a celui de-a doilea. Mi-am dat seama astfel ca in pofida caracterului ei abstract, arta lui Silviu Oravitzan e derivată din arta icoanei, din care reține două elemente fundamentale: crucea, ca typos fundamental al oricărei iconicități, așa cum a fost stabilit în definiția Sinodului VII Ecumenic de la Niceea, și lumina de aur, prezență obligatorie în fundalul oricărei icoane.” (Ioan I. Ică jr) Într-o cronică plasitică din revista "România literară" din 16 octombrie 2009, intitulată „Silviu Oravitzan
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]