753 matches
-
Țara Sfântă, precum și Trapeza Așezământului Românesc din Ierusalim (2003). Cum despre vechea pictură a capelei din incinta Palatului Episcopal din Galați nu s-au găsit cine știe ce informații, am dorit să aflăm cum s-a alcătuit programul iconografic? ”Am refăcut programul iconografic cu sprijinul și binecuvântarea Arhiereului locului - Înalt Prea Sfințitul Părinte Casian. Am avut în vedere erminia bizantină referitoare la pictarea bisericilor ortodoxe și am ținut cont de cele două hramuri, primul - Întâmpinarea Domnului și - al doilea, dat în acest an
Sfinții din icoane – lumini peste veacuri / Pictorii Dana și Ioan Moldoveanu [Corola-blog/BlogPost/94065_a_95357]
-
din Argeș, a cărei poveste e reprodusă în ghidul virtual al muzeului. Desenele parietale din sală completează ansamblul, creând impresia de familiar. Mai departe, două incinte dedicate „Icoanelor” adăpostesc pictură religioasă naivă, în care se pot recunoaște elemente caracteristice reprezentărilor iconografice populare - trinitatea reprezentată zoomorf, antropomorfizarea entităților angelice, triunghul încadrând ochiul divin. „Trecerea spre sala Icoane, după cum spunea Horia Bernea, presupune o diminuare continuă a materialității: o fragilizare a materialului, o descreștere a densității, definind un concept muzeal original” în peisajul
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
și totodată ca o dovadă peremptorie a participării culturii românești la fondul mondial de valori. Este meritul unanim recunoscut al lui Viorel Cosma de a fi pus în lumină prezența muzicii în cadrul străvechii culturi autohtone, evocând în acest sens mărturii iconografice, istoriografice și epigrafice; de a fi relevat aspecte ale manifestărilor muzicale cu caracter sacru sau laic în Evul Mediu românesc; de a fi actualizat interferențe muzicale în plan românesc și universal în epocile Renașterii și Reformei, Clasicismului, Romantismului și de
Viorel Cosma, la ceas aniversar by Vasile TOMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83124_a_84449]
-
revistelor să fie și ea urmată de bibliografie critică, pentru a consemna, acolo unde există, studiile, antologiile din reviste, bibliografiile pentru cercetarea la obiect (de pildă, la "Convorbiri literare", "Familia", "Gândirea", "Gând românesc", "Revista Fundațiilor Regale", "Sămănătorul", "Sburătorul"). 10) Materialul iconografic ar trebui îmbogățit, astfel încât fiecare scriitor înregistrat să aibă o fotografie, de dimensiuni variabile, în funcție de importanța scriitorului. 11). În sfârșit, trebuie făcute acele revizuiri ce vor rezulta din referatele de specialitate, redactate de referenți interni (Dumitru Micu, Dan Mănucă, Mircea
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
cimitir, imagini din azile și ospicii, orbi, cerșetori. Tonitza are o acută conștiință a marginalității și ca și Luchian se simte, ca artist, parte acestei lumi a exclușilor. Imaginile din lumea circului, dar și cele de copii completează un repertoriu iconografic profund semnificativ. Tonitza se înscrie astfel pe o linie pregnant ilustrată la sfârșit de secol XIX de Van Gogh, solidar cu "dezrădăcinații" și "victimele vieții", pentru care "dezlegarea problemei vieții" nu era în nici un fel desprinsă de vocația sa artistică
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
arhetipuri", topos-urile poetice eminesciene amintesc de semnifică?iile mitice ?i cosmogonice pe care le aveau, În vechea spiritualitate oriental?, acele vechi desene cu valoare sacr? ce Întruchipau ideea de „imago mundi", de „centru al lumii" numite „mandala". Mandala „este, iconografic, o imagine a lumii prezentând simbolic toate principiile cosmologice: centrul, cele patru puncte cardinale etc. ", având, În acela?i timp, „ virtu?i de arhetip, dar ?i cosmogonice ". (M. Eliade) Asemenea motivelor cu valoare simbolic? ce formau aceste desene sacre orientale
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ideologiei și retoricii comuniste. "Cartea trebuie să fie un îndreptar" Le livre dans la République Populaire Roumaine, broșură apărută în 1953 și dedicată problematicii cărții în RPR1, pe care trebuie să o asociem, dat fiind aspectul grafic îngrijit, ponderea materialului iconografic, redactarea textului într-o limbă străină, cu o campanie de promovare (de pildă, legată de participarea RPR, în 1952, la Consiliul Mondial al Păcii, ținut la Viena, la care fuseseră formulate și câteva recomandări privind politicile culturale), indica drept campioană
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
calea ieșirii din absurd, monumentala sa lucrare Brâncuși în România. Apărută cu mai mult timp în urmă, la Editura ALL, în condiții grafice excelente, cartea lui Brezianu aduce la zi, atît din punct de vedere bibliografic, cît și documentar și iconografic, ediția din l976 a lucrării, ea însăși o ediție îmbunătățită și completată a celei din l974. însă dincolo de valoarea ei exegetică, istorică și documentară, această carte are o excepțională valoare psihologică și se transformă pe nesimțite într-un adevărat reper
Barbu Brezianu - Brâncuși în România by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8847_a_10172]
-
pe planul al doilea, spre dezamăgirea unei minorități studențești, care mă consideră pe deplin Ťreacționarť, în felul presei locale comuniste, în care au apărut până acum două note împotriva mea." Volumul lui Nicolae Scurtu prezintă, de asemenea, un bogat material iconografic, cu deosebire facsimile ale documentelor și scrisorilor comentate, precum și un foarte util indice de nume.
Documente literare by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8894_a_10219]
-
tot felul. Cu alte cuvinte, un război împotriva statuilor. O întreagă lume de imagini și de forme a fost dizlocată, compromisă și, finalmente, aneantizată, pentru a fi înlocuită cu alta, purtătoare a acelorași mesaje cvasitranscendente, dar stocată în alte repere iconografice. Astfel, unde altădată se ridicau statuile lui Ferdinand, Brătianu, Pache Protopopescu etc.etc., au început să prindă viață magico-simbolică monumentele impenetrabile și ostentative ale lui Marx, Engels, Lenin, Stalin, Groza etc., apostoli, cu toții, ai unei noi mitologii cu aspirații mîntuitoare. Iar
Monumentul public, între mobilier și magie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9108_a_10433]
-
pentru pictură, pentru expresia și pentru spiritul ei, este un imens privilegiu; semnul unei incontestabile calități. Insă cu toată această fugă din timp, cu această criptocronie, dacă formula nu este prea barbară, pictura lui Țuculescu străbate niște etape, traversează momente iconografice și stilistice diferite, pune probleme de limbaj diverse, abordează expresia, în ansamblul ei, din perspective multiple și, nu în ultimul rînd, este susținută de filosofii care, măcar în nuanță, se deosebesc în mod evident. Este semnificativ, de pildă, că și
Ion Țuculescu sau despre ieșirea din timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9759_a_11084]
-
date locale 89. Ce este un document? R: Documentul este reprezentat de informația inclusă pe un suport, pentru a fi păstrată de către „memoria umanității”. 90. Menționați câteva caracteristici ale documentului R: Care sunt caracteristicile unui document? Ø Natura acestuia (documente iconografice, sonore, audiovizuale, materiale [scrieri în Braille, jocuri], documente compozite (reunesc diverse documente care au comun același subiect: cărțidiscuri, cărți videocasete, cărți-CD etc.), documente magnetice utilizate în informatică: programe folosite în utilizarea fișierelor, documente electronice (îmbină text, sunet și imagine fiind
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
mironosițe la mormânt. Relatarea lui Ioan (cap. 20) este cea mai stranie și foarte importantă pentru subiectul nostru. Cunoscută sub denumirea de Noli me tangere, după traducerea latină a interdicției lui Isus, ea s-a bucurat de zeci de reprezentări iconografice. În prima zi a săptămânii - duminică, așadar -, Maria Magdalena vine la mormânt și vede piatra „ridicată”. Speriată, aleargă să le ducă vestea lui Petru și „celuilalt ucenic pe care îl iubea Isus”. Aceștia sosesc degrabă, „ucenicul cel iubit” devansându-l
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Maria Magdalena devine simbolul omenirii răscumpărate. Personajul interesează exegeza creștină timpurie nu ca model în sine, ci ca suport al unor sensuri superioare, alegorico-anagogice. Motiv pentru care, în primele secole, nu există o biografie/hagiografie a ei și nici reprezentări iconografice individuale. Ea face parte modest din grupul femeilor purtătoare de parfumuri, mirofore 10. Părinții din primele secole deosebesc, în marea lor majoritate, cele trei personaje evanghelice. Este cazul lui Clement Alexandrinul 11, Origen 12, Ambrozie al Milanului 13 sau Ieronim
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și intelectualicește necinstit să le ignorăm ori, și mai rău, să le disprețuim din ignoranță. Pe plan cultural, așa cum voi încerca să arăt prin trei exemple, riscăm să pierdem înțelesul însuși al unei bune părți din Tradiția noastră transmisă liturgic, iconografic sau literar. Apocrifele marianice În Noul Testament, biografia Maicii Domnului se suprapune umil biografiei Mântuitorului. Ea apare în evanghelii odată cu Bunavestire și dispare după Înviere. Dogma fundamentală a creștinismului rămâne totuși dogma Întrupării lui Dumnezeu, a nașterii Lui dintr-o femeie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
gest de gratitudine și umilință. O altă versiune, cu elemente inedite, va deveni celebră în Occidentul medieval, cu titlul Pseudo-Evanghelia lui Matei 82. Oricine vizitează, de pildă, gropnița Mânăstirii Humor are privilegiul de a vedea fragmente ale Protoevangheliei în registru iconografic. De obicei însă, vizitatorii nu cunosc adevărata sursă a icoanelor, pe care îmi îngădui să o citez aici, în traducere proprie: Vestea nașterii Mariei Ana s-a întristat foarte tare, și-a azvârlit veșmintele de doliu, și-a spălat părul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
tot felul. Cu alte cuvinte, un război împotriva statuilor. O întreagă lume de imagini și de forme a fost dizlocată, compromisă și, finalmente, aneantizată, pentru a fi înlocuită cu alta, purtătoare a acelorași mesaje cvasitranscendente, dar stocată în alte repere iconografice. Astfel, unde altădată se ridicau statuile lui Ferdinand, Brătianu, Pache Protopopescu etc.etc., au început să prindă viață magico-simbolică monumentele impenetrabile și ostentative ale lui Marx, Engels, Lenin, Stalin, Groza etc., apostoli, cu toții, ai unei noi mitologii cu aspirații mîntuitoare. Iar
Istorie, ficțiune și monumente by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7858_a_9183]
-
unei Medalii omagiale pentru marcarea evenimentului, realizate cu sprijinul municipalității gălățene. La Biblioteca V.A. Urechia au fost vernisate expozițiile "Leonard Salmen - ilustrator al operei poetice a lui Eminescu', "100 de ani de veghe eminesciană asupra Galațiului - expoziție de documente iconografice, "Nemărginita dragoste a gălățenilor de altădată pentru Eminescu' - expoziție de documente arhivistice printre care și Actul comemorativ la dezvelirea monumentului lui Mihai Eminescu la Galați. Toți participanții la aceste manifestări, desfășurate la Biblioteca V.A. Urechia, au primit ecusoane și
Prima statuie a lui Eminescu din România a împlinit 100 de ani () [Corola-journal/Journalistic/68637_a_69962]
-
A Musician Before His Time - CONSTANTIN SILVEȘTRI - Conductor, Composer, Pianist (Warwick Editions, London, 1998). Volumul, rezultat al unor îndelungate și minuțioase cercetări, e tipărit în condiții grafice ireproșabile, are aproape 300 de pagini și etalează un interesant aparat documentar și iconografic. Singurul biograf anterior al lui Silveștri, Eugen Pricope, reușise să publice în 1975 la Editură Muzicală din București cartea intitulată Constantin Silveștri: între străluciri și... cântece de pustiu. Dl. Gritten citează această lucrare că prima sursă de referință privind ascendentă
Constantin Silvestri o monografie britanică by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7577_a_8902]
-
Pavel Șușară Georgia Lavric Din punct de vedere iconografic și stilistic, spațiul optim al Georgiei Lavric este cel bizantin și postbizantin, cu hieratismul, cu tematica și cu schemele compoziționale consacrate. Dar arta sa nu este nicidecum un exercițiu de pietate pură, oricît de multe ar fi temele creștinismului răsăritean
Patru ipostaze ale artei decorative by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7580_a_8905]
-
biografice privitoare la scriitorii de la care provin documentele, la atmosferă epocii în care au trăit, la evenimente și personalități menționate în scrisorile lor. Cel de-al doilea volum al lui Nicolae Scurtu confine, de asemenea, un bogat și interesant material iconografic, cu deosebire facsimile ale documented și scrisorilor comentate, precum și un foarte util indice de nume.
Documente literare by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7601_a_8926]
-
principiile fundamentale ale Ministerului Culturii. Criteriile şi punctajele aferente, în baza cărora are loc selecţia/finanţarea proiectelor editoriale, sunt următoarele: Nr. crt. Denumire criteriu Punctaj maxim 1. Valoarea şi ponderea conținutului cultural al revistei 30 Echilibrul dintre expresia textuală şi cea iconografică 10 Coerența structurii și calitatea conținutului edițiilor/ numerelor care alcătuiesc proiectul editorial propus 10 Publicarea de recenzii 10 2. Notorietatea revistei 10 3. Originalitatea sau raritatea produsului editorial 15 4. Continuitatea periodicului și tradiția 10 5. Tirajul și / sau media
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS din 24 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257010]
-
Adami, Michaël Levinas, Marie Morel, Valère Novarina, Jordi Savall, Pierre Skira, Alain Veinstein dialoghează cu Pascal Quignard și cu universitarii participanți la colocviu despre forme în devenire, genuri dispărute și regăsite, instrumente rare, trangresiuni de forme. Volumul însuși, prin caietul iconografic pe care îl conține, prin DVD-ul cu dialogurile, punerile în scenă și concertele înregistrate, prin numeroasele reproduceri de pagini de manuscris care îl ilustrează este o propunere de dialog între arte și creatori. Titlurile dialogurilor - „Despre creație”, „Despre prietenie
Regal Quignard by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4905_a_6230]
-
sau argintul ce plachează fragmentar punctele de fugă ale lucrărilor, dau o savantă poetică elaborării. Regăsim aici aerul rafinat al absidelor lui Marin Gherasim, ca și când artistul Doina Mihăilescu și-ar fi propus să pună sub lupă fragmente ale unui decor iconografic, unde semnele plastice par a se topi unele în altele. Rămân în primplan, ca niște contururi zdrențuite, numai umbrele aurite ale lui Dumnezeu. În alt loc, primim sugestia unui studiu în oglindă a petei de sânge divin, ca un fel
Niște succesori by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5172_a_6497]
-
codurile culturale pe care un asemenea tip de civilizație le-a constituit în timp. Imaginea- Interfață între Aici și Dincolo O.O. Deși în picturi sunt chipuri laice, ele pot fi simțite ca extensie a icoanelor, în asemănare cu un prototip iconografic. P.Ș. Asemănarea cu icoanele nu se realizează prin iconografie, ci prin reprezentare. Chipurile sînt așezate în acea încremenire atemporală, cu care ne-au obișnuit icoana și imaginea de tip eclezial, din spațiul bizantin. Acolo, imaginea nu este suficientă sieși
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]