772 matches
-
cea mai cunoscută reprezentare a Cinei cea de Taină este cea realizată de Leonardo Da Vinci, însă această reprezentare nu este corectă din punct de vedere istoric, conform lui Urciuoli. "Pictura lui Leonardo își are originile în secole de coduri iconografice. Reprezentând sacralitatea euharistiei, Cina cea de Taină are un puternic substrat simbolic care nu ajută la reconstituirea istorică a momentului", a mai comentat Urciuoli. Adunând date istorice și indicii din opere de artă paleocreștine, așa cum sunt picturile murale din catacombe
Ce a mâncat Iisus la Cina cea de Taină by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101189_a_102481]
-
vecernie și utrenie și tălmăcirea psalmilor. Un accent deosebit se punea pe explicarea Sfintei Liturghii. Astfel, în fiecare zi din săptămână, de pildă lunea, era prezentată Sfânta Liturghie cu simbolismul ei tradițional, marțea, din punct de vedere muzical, miercurea, viziunea iconografică a Liturghiei, joia, prezentarea mistică a Liturghiei și așa mai departe. Cu toată schela care era în biserică și în exterior, pentru construcția actualelor turle, cu tot ateismul și dusmănia care se propaga în capitală și în țară, verbal și
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_arhim_sofian_boghiu_.html [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
fi evidențiate următoarele teme: apariția icoanei și a picturii în Biserică, teologia icoanei, prevederi canonice, juridice și ermineutice privitoare la icoane și pictură bisericească, icoana în cultul ortodox, icoana în viața creștinului ortodox, icoana în școală, pictorul de icoane, tradiția iconografică românească; actualitatea, importanța și necesitatea sfintelor icoane pentru viața și misiunea Bisericii astăzi. În acest context, facem precizarea că în anul 2017 se împlinesc 1230 de ani de la întrunirea Sinodului VII Ecumenic (Niceea, 787), care a condamnat iconoclasmul și a
BOR: Anul 2017, anul apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103685_a_104977]
-
GENERAL *Font 8* METODOLOGIE PRIVIND CADRUL CONȚINUT AL STUDIILOR ISTORICE DE │ FUNDAMENTARE A DOCUMENTAȚIILOR DE URBANISM │ │ A. MEMORIU GENERAL │ │ I. NOTĂ METODICA GENERALĂ │ ──────────────────────────────────────────────��────────────────────┤ 1. Descrierea obiectivelor și limitelor studiului │ 2. Descrierea metodei și direcțiilor de cercetare │ 3. Evidențierea surselor documentare, iconografice, cartografice │ ș.a. │ 4. Prezentarea echipei de cercetare după specialitate │ 5. Prezentarea critică a bibliografiei generale. │ │ ÎI. ANALIZA DEZVOLTĂRII TERITORIULUI ADMINISTRATIV ȘI A │ LOCALITĂȚILOR │ ───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ 1. Istoricul teritoriului administrativ și al localităților │ componente │ 2. Evenimente istorice în teritoriul administrativ │ 3. Prezente arheologice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196137_a_197466]
-
Potențialul de dezvoltare a zonelor construite protejate │ (operațiuni de reabilitare a fondului construit existent, │ intervenții noi permise în țesutul urban preexistent, metode de│ încurajare a construirii de către APL) B. PIESE DESENATE ȘI ANEXE │ I. Planuri istorice: │ ───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ 1. Hărți și reprezentări iconografice ale localității │ 2. Planuri ale unor părți de localitate │ 3. Planurile succesive ale localității la scări comparabile, │ inclusiv cel actual, cu precizarea autorului, sursei și a │ scării de redactare │ │ ÎI. Evoluția tramei stradale │ 3. Operațiuni urbanistice importante │ 4. Planul evenimentelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196137_a_197466]
-
cu evidențierea zonelor istorice protejate care necesită │ plan urbanistic zonal și regulament specific pentru definirea │ modului de construire │ │ IV. Anexe: │ ───────────────────────────────────────────────────────────────────┤ 1. Fișe documentare: documente istorice semnificative; acte │ administrative, printre care regulamente anterioare, │ autorizații de construire ș.a.; fotografii și alte surse │ iconografice; alte elemente de interes istoric; extrase ale │ studiilor și cercetărilor realizate anterior │ 2. Fișe de evaluare ale construcțiilor și amenajărilor │ 3. Fișe ale zonelor istorice de referință, care vor cuprinde: │ a. Descrierea precisă a limitelor │ b. Principale caracteristici c. Elemente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196137_a_197466]
-
poate obține, îmbunătățirea fondului │ │ construit) │ │4. Stabilirea modului de construire permis în teritoriul studiat │ │ pentru toate imobilele, în funcție de obiectivele de punere în │ │ valoare a elementelor protejate și de obiectivele de dezvoltare│ │ ale teritoriului B. PIESE DESENATE 1. Hărți și reprezentări iconografice ale localității │ │ 2. Planurile succesive ale teritoriului studiat la scări │ │ comparabile, inclusiv cel actual, cu precizarea autorului, │ │ sursei și a scării de redactare ÎI. Caracteristicile tramei stradale și a parcelarului │+RLU și este obligato- │ 4. Caracteristicile fondului construit │riu în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196137_a_197466]
-
ornamente mozaicale de pe zidurile bazilicii și imaginile de pe cele 40 de coloane au fost făcute de meșteri iconari ortodocși greci din sec. al XII - lea. Mozaicurile murale și icoanele de deasupra coloanelor au fost lucrate în stilul și în conformitate cu canoanele iconografice ale Bisericii Ortodoxe. Mergând mai departe trebuie să remarcăm că în apropiere de Hebron, pe drumul central ce duce la Ierusalim, se mai află un loc de pelerinaj creștin - Stejarul Mamvri sau Templul Ramat El - Halil. Tradiția veche iudaică face
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul.html [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
vecernie și utrenie și tălmăcirea psalmilor. Un accent deosebit se punea pe explicarea Sfintei Liturghii. Astfel, în fiecare zi din săptămână, de pildă lunea, era prezentată Sfânta Liturghie cu simbolismul ei tradițional, marțea, din punct de vedere muzical, miercurea, viziunea iconografică a Liturghiei, joia, prezentarea mistică a Liturghiei și așa mai departe. Cu toată schela care era în biserică și în exterior, pentru construcția actualelor turle, cu tot ateismul și dusmănia care se propaga în capitală și în țară, verbal și
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_arhim_sofian_boghiu_.html [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
vine firesc, așa cum urcă apa freatică prin crăpăturile sinelui. Prezența crucifixului în casa părinților, martor al tuturor întâmplărilor, fie nașteri, fie botezuri, fie morți, fie păcate, este plină de îngăduință omenească. El trece cu vederea totul și ... iartă. O reprezentare iconografică, pe o foaie de tablă zincată, bătută în cuie cositorite, închipuindu-l pe Iisus al casei părintești și al copilăriei, care-i vorbea copilei și mai ales, era înțelegător, mai presus de firea umană, cu toate slăbiciunile și infidelitățile ei
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intepretari_scrisul_ca_jertfa_de_sine_si_eliberare_de_umbre_melania_cuc_isus_din_podul_bisericii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
viețile muritorilor. Cele peste 1200 de icoane aflate în colecția Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” reprezintă un tezaur pe care Iuliana Popescu ni-l înfățișează pe larg, în funcție de structura lor materială, tehnicile în care au fost realizate și tematica iconografică, consemnând „caracteristicile esențiale, specifice diverselor epoci și școli” spre exhaustivă cercetare a unui nucleu artistic fundamental, rezultat al unor achiziții și donații inspirate, aflate astăzi la adăpost de degradări inerente, impuse de trecerea timpului și de bio-agresiuni destul de perfide. Specializată
CULTUL ŞI CULTURA ICOANEI de TITUS VÎJEU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/titus_vijeu_1427351187.html [Corola-blog/BlogPost/357700_a_359029]
-
mai mare, adică exclusiv prin intervenție divină. De aceea, Dumnezeu Se pogoară la om și în om, asumându-Și natura umană cu toate limitările ei (în afară de păcat), pentru că ce a luat asupra Sa, aceea a și răscumpărat. Despre reprezentarea iconică, iconografică a evenimentului nașterii Domnului nostru Iisus Hristos De asemenea, privind la Icoana Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos vedem că aduce în fața ochilor dialogul dintre cer și pământ, amândouă gravitând în jurul Celui Care, prin Întrupare, „a rămas ceea ce era - adică Dumnezeu
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450334925.html [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
Icoana Nașterii este dominată de lumină Dacă din punct de vedere teologic centrul de greutate al praznicului îl constituie Pruncul care tocmai S-a născut, din punctul de vedere compozițional este firesc ca în jurul Acestuia să fie organizată întreaga scenă iconografică, fapt pentru Care în centrul icoanei Nașterii se află peștera, a cărei iesle L-a adăpostit pe Împăratul lumii Care nu găsise loc în altă parte. În icoanele ortodoxe, întunericul nu există decât arareori, iar aceasta doar pentru a marca
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450334925.html [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
cealaltă, Arhanghelul Gavriil — având în mână o floare de crin, simbolul curăței Maicii Domnului — se închină înaintea celei pline de har rostind cuvintele ce dezleagă taina mântuirii. O rază de lumină coboară asupra Sfintei Fecioare, semnul umbririi Duhului Sfânt. Tradiția iconografică reține și alte variante ale icoanei, inspirate și de unele scrieri apocrife. Spre exemplu, aceea în care Gavriil vine spre fecioară având toiagul (semnul autorității) în mâna stângă, iar cu dreapta o binecuvântează, zicându-i: „Bucură-te!“ Fecioara, așezată pe
DESPRE PRASNICUL BUNEIVESTIRI SAU ÎNCEPUTUL MÂNTURII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_prasnicul_buneivestiri_sau_inceputul_manturii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/350499_a_351828]
-
jumătate a secolului XIV) prezintă note noi : Nu se vede orașul; lângă asinul lui Iisus Hristos este pictat și asinul cel mic, de care vorbește Evanghelia". La Pantanassa (prima jumătate a sec. XV) "reapare orașul". Dionisie de Fourna, sintetizând tradiția iconografică ajunsă până în vremea sa și călăuzindu-se de textul Evangheliilor praznicului îndrumă: "O cetate și în afara ei un munte și Iisus Hristos șezând pe un măgăruș și binecuvântând, iar dinapoi apostolii și dinainte pe munte, un copac, iar în copac
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR by http://confluente.ro/Cateva_invataturi_despre_praznicul_stelian_gombos_1332505836.html [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
se îndreaptă către mulțimi, cu mâna dreaptă binecuvântând, iar în mâna stângă ține volumenul închis, simbolul Evangheliei; cu toate că privirea se îndreaptă către mulțimi totuși meșterul iconar nu înfățișează fața Mântuitorului din profil, față de noi care Îl privim, ci, potrivit rânduielii iconografice și datorită neîntrecutului său meșteșug artistic el înfățișează fața din trei părți încât cu privirea Sa ne cuprinde și pe noi cei care stăm în fața icoanei. În unele icoane (Dobrovăț) deși cu mâna dreaptă binecuvintează mulțimile, cu fața se îndreaptă
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR by http://confluente.ro/Cateva_invataturi_despre_praznicul_stelian_gombos_1332505836.html [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu se află în paraclisul de la poarta Mănăstirii Iviron, de aceea icoana este numită „Portărița” (Gr. Παναγία Πορταϊτισσα). Conform tradiției, această icoană a fost pictată de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca. Icoana Maicii Domnului „Portărița” aparține tipului iconografic Hodighitria („Îndrumătoarea”). Sfânta Fecioară Maria este zugrăvită ținându-L pe Iisus Hristos pe brațul stâng și aratând spre El cu mâna dreaptă ca o călăuză spre Dumnezeu (de aici denumirea de „Îndrumătoarea”). Pruncul Iisus Hristos ține în mâna stângă un
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467616032.html [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
jumătate a secolului XIV) prezintă note noi : Nu se vede orașul; lângă asinul lui Iisus Hristos este pictat și asinul cel mic, de care vorbește Evanghelia". La Pantanassa (prima jumătate a sec. XV) "reapare orașul". Dionisie de Fourna, sintetizând tradiția iconografică ajunsă până în vremea sa și călăuzindu-se de textul Evangheliilor praznicului îndrumă: "O cetate și în afara ei un munte și Iisus Hristos șezând pe un măgăruș și binecuvântând, iar dinapoi apostolii și dinainte pe munte, un copac, iar în copac
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461309331.html [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
fiecărui monument în parte. Dar „revelația” că pictura exterioară care îmbracă complet monumentele de la turlă până la soclu „ascunde” un mesaj a avut-o abia în 1959. „... a fost începutul noii mele metode de cercetare prin exegeza teologică a întregului program iconografic al picturii exterioare moldovenești, - metodă ce mărturisesc că nu știam la ce mă va duce”. Însă „revelația” a fost posibilă „numai după ce am ajuns să punem ordine în datarea monumentelor” căci nici unul dintre înaintași nu a urmărit problema datărilor, adică
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
turcilor imaginată de Petru Rareș în numele poporului Moldovei, exprimată într-o vastă și erudită gândire teologică de episcopul Macarie: „o ectenie, și anume ectenia a șasea, exclusiv militară din Marea ectenie cu care începe slujba Liturghiei”, repetată - cu aceiași schemă iconografică - „cu o tenacitate fără egal din monument în monument - fenomen unic în istoria ideilor”. Prima biserică total îmbrăcată cu pictură exterioară din Moldova și din lume a fost biserica domnească din Hârlău zugrăvită în 1530 al cărei program îl găsim
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
În studiul său Sorin Ullea constată că Tetraevaghelul a fost doar admirat dar nestudiat de înaintași, apreciat doar ca realizare artistică fără analizarea din punct de vedere estetic nici a celor patru imagini ale evangheliștilor, pomenite doar prin simple descrieri iconografice sau aprecieri stilistice cu caracter general, și nici punerea în pagină a textului. Nu a fost inclus nici în istoria picturii moldovenești ci menționat doar în capitole secundare. În realitate acest Tetraevanghel, demonstrează Sorin Ullea, „constituie introducerea firească și necesară
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
slavon l-a dovedit pe Macarie a fi marele teolog al secolului XVI cu „rădăcini directe și puternice în marea mișcare bizantină și sud-slavă a secolului XIV și primul mare ierarh român după semilegendarul Iosif, mitropolitul de la 1400”; pentru „elaborarea iconografică a picturii exterioare” domnul Moldovei „a ales pe cel mai vestit teolog” iar savanta compunere a vastului program iconografic i-a adus drept răsplată starețului de Neamț, întemeietorul isihasmului moldovenesc, ridicarea sa de către Rareș la rangul de episcop al Romanului
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
marea mișcare bizantină și sud-slavă a secolului XIV și primul mare ierarh român după semilegendarul Iosif, mitropolitul de la 1400”; pentru „elaborarea iconografică a picturii exterioare” domnul Moldovei „a ales pe cel mai vestit teolog” iar savanta compunere a vastului program iconografic i-a adus drept răsplată starețului de Neamț, întemeietorul isihasmului moldovenesc, ridicarea sa de către Rareș la rangul de episcop al Romanului. Căci nu pictorii au fost alcătuitorii ansamblurilor de pictură, așa cum se crezuse până la Sorin Ullea, ei au fost doar
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
de Neamț, întemeietorul isihasmului moldovenesc, ridicarea sa de către Rareș la rangul de episcop al Romanului. Căci nu pictorii au fost alcătuitorii ansamblurilor de pictură, așa cum se crezuse până la Sorin Ullea, ei au fost doar buni executanți și cunoscători ai scenelor iconografice, ci teologii cu mare anvergură și inventivitate au fost creatorii de compoziții și programe. Puternica influență a episcopului isihast Macarie avea să se extindă, mai târziu, prin călugărul Ioanichie Movilă, fostul mare logofăt Ioan Movilă, până în simbolistica picturii Suceviței, impunătoarea
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
dimensiuni din întreaga pictură moldovenească a acestei a doua faze. Dimensiunile mici au înlesnit însă exprimarea în pictura Suceviței, interioară și exterioară, a unui număr impresionant de scene cu „tâlc” legate între ele „prin fire nevăzute ... cel mai complex program iconografic din întreaga ortodoxie medievală”, spune Sorin Ullea. Este concluzia la care a ajuns însă numai după aplicarea timp de câteva decenii a aceleiași metode de studiere exhaustivă și asupra monumentelor bizantine cât și ale școlilor de tradiție bizantină, însemnate sau
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735895.html [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]