59 matches
-
poezia lirică elizabetană care 172 arată legătura intimă dintre poezie și fundalul muzical.5 În istoria artei a apărut un întreg grup de cercetători (Erwin Panofsky, Fritz Saxl și alții) care studiază sensurile conceptuale și simbolice ale operelor de artă ("Iconologia"), și adesea și relațiile lor cu literatura și modul în care s-au inspirat din ea. *6 Dincolo de aceste chestiuni ușor de sesizat, privind izvoarele și influențele, inspirația și colaborarea,, se ridică o problemă mai importantă: literatura a încercat uneori
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
înregistrare audio-vizuale, folosirea acestor tehnici ca mod de scriere și publicare și, în final, studiul imaginii în sens larg (arte grafice, fotografii, filme, video) ca obiect de cercetare. Prin urmare, specialistul în antropologie vizuală nu devine cineast, după cum specialiștii în iconologie nu sunt obligați să devină pictori sau gravori. În ceea ce privește producerea de imagini ca obiect de studiu, antropologii nu mai pot pleca de la principiul conform căruia membrii unei societăți gândesc și acționează exclusiv în funcție de referințe culturale etnice, simple și omogene. Să
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
să-i pătrunzi și spiritul. Această ilustrație se vrea alegorică și morală; nu este vorba numai despre decorarea unui text, ci și despre o demonstrație recurgînd la simbol pentru a convinge. Alegoriile sînt chiar codificate într-un fel de dicționar, Iconologia iezuitului Ripa (Roma, 1539), adesea reeditat și tradus; aflăm de aici cum se reprezintă toate abstracțiile, de la dragostea profană pînă la adevăr. Această preocupare de a convinge explică de ce multe cărți nu au decît o singură ilustrație la început: titlul
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
2010) considera lucrurile concret determinate ale lumii materiale imagini sensibile care copiază un prototip (eidos). Eidos însemna forma pură în raport cu care obiectele lumii concrete sunt deformări (formele materiale deformează prototipul). Eidos este spațiul formelor pure, accesibile doar privirii metafizice. În iconologia bizantină, eidos și eikon (icoana) sunt considerate adesea, două "entități" diferie: prima reprezintă ideea, prototipul, cea de-a doua este imaginea secundă, copia reflectată în oglindă. Regăsim în toate acestea modelul preconceptual, de natură metafizică, a numeroși termeni binari din
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sensibil. Scriind despre modul de a se apropia de Evul Mediu al studioșilor grăbiți, Michel Pastoureau atrăgea atenția asupra "celui mai mare pericol" care îl paște pe istoric atunci când are de a face cu lumea animală, cu reprezentările zoomorfe, cu iconologia bestiarelor: anacronismul 2. Cum e vorba de o "metodologie" descrisă de un specialist care a schimbat imaginea despre Evul Mediu într-o cultură cu o imensă tradiție în domeniu, precum cea franceză, nu îmi refuz plăcerea de a traduce in
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
puritate și transformând totul într-o tălmăcire plastică a nașterii Mântuitorului și a sacrificiului Său pentru oameni. Renașterea păstrează această cheie alegorică doar la nivel convențional, dar îi asociază și alte sensuri care, treptat, o sufocă. Chiar dacă, de pildă, în Iconologia lui Cesare Ripa, inorogul este un ingredient esențial al emblemei Virginității 43, chiar dacă el apare trăgând la carul Castității într-un tablou al Piero della Francesca, înfățișând Triumful ducesei d'Urbino, chiar dacă este înfățișat, cu aceeași funcție, într-un tablou
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
replica sa grotescă, Hameleonul. De ce oare tocmai Crocodilul este singurul în măsură să-l prindă pe Inorog? Mai întâi, pentru că el pare vânătorul absolut, imbatabil, cel care nu dă greș, din colții căruia nimeni nu are scăpare. Nu întâmplător, în Iconologia cavalerului Cesare Ripa, el simboliza, pe lângă dejun și desfrâu, și "persecuția"18. Pe de altă parte, Inorogul este, așa cum ni-l înfățișează mitul medieval, animalul ce nu poate fi vânat decât prin intermediul unui vicleșug cu implicații erotice. În scenariul cantemirian
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și manie în arta europeană. de la 1520 până la 1650 și în prezent, traducere de Victor H. Adrian, prefață de Nicolae Balotă, postfață de Andrei pleșu, Editura Meridiane, București, 1973, p. 323-326. 42 Jean-Pierre Jossua, op. cit., pp. 33-34. 43 Cesare Ripa, Iconologia di Cesare Ripa Perugino, Cavalier di Ss. Mauritio et Lazaro, Venetia, Presso Cristoforo Tomasini, 1645, p. 670. Iată și descrierea emblemei: "Giovanetta, la quale accrrezzi con le mani un'Alicorno, perche come alcuni scrivono, questo animale non si lascia prendere
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și manie în arta europeană. de la 1520 până la 1650 și în prezent, traducere de Victor H. Adrian, prefață de Nicolae Balotă, postfață de Andrei pleșu, Editura Meridiane, București, 1973, p. 323-326. 329 Jean-Pierre Jossua, op. cit., p. 33-34. 330 Cesare Ripa, Iconologia di Cesare Ripa Perugino, Cavalier di Ss. Mauritio et Lazaro, Venetia, Presso Cristoforo Tomasini, 1645, p. 670. Iată și descrierea emblemei: "Giovanetta, la quale accrrezzi con le mani un'Alicorno, perche come alcuni scrivono, questo animale non si lascia prendere
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]