66 matches
-
elegantă teoretic, această formă a constructivismului suferă de o deficiență majoră: limitează procesele care formează societățile internaționale la un domeniu îngustat în mod neproductiv. Se pleacă totuși de la ideea că identitățile sociale ale statelor sunt constituite de structurile normative și ideaționale ale societății internaționale, și aceste structuri sunt concepute ca produs al practicilor statului. Din această perspectivă, este imposibil de explicat modul în care se produc schimbări fundamentale, fie în natura societății internaționale, fie în natura identității statului. Punând între paranteze
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Din această perspectivă, este imposibil de explicat modul în care se produc schimbări fundamentale, fie în natura societății internaționale, fie în natura identității statului. Punând între paranteze tot ceea ce este intern, Wendt exclude prin decret teoretic majoritatea forțelor normative și ideaționale care ar putea provoca o astfel de schimbare. Constructivismul la nivel de unitate este opusul constructivismului sistemic. În loc să se concentreze asupra domeniului extern, internațional, constructiviștii de acest tip se concentrează asupra legăturii dintre normele sociale și legale și identitățile și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care subliniază rolul ideilor în schimbare despre ordinea și securitatea internațională (Kratochwil 1993 ; Koslowski și Kratochwil 1995). Deși mai puțin parcimonioasă și elegantă decât constructivismul sistemic, cercetarea holistă are meritul de a fi capabilă să explice evoluția structurilor normative și ideaționale ale sistemului internațional actual, ca și identitățile sociale pe care ele le-au generat. Cu cât această formă de constructivism devine mai preocupată de transformări tectonice majore, cu atât tinde să devină mai structuralistă, iar agentul uman tinde să fie
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de a sesiza constrângerile și oportunitățile ce condiționează acțiunea politică emancipatoare (1992a:92-4). Nicăieri nu este susținută cu mai multă energie și rigoare cea de-a doua dintre aceste sarcini decât în cadrul constructivismului. Explorarea evoluției și impactului bazelor normative și ideaționale ale societății internaționale este capitalul constructivismului, iar dialogul dintre constructiviști și cei angajați în proiectul mai filozofic de critică și elaborare normativă este calea cea mai potrivită spre o veritabilă cunoaștere praxiologică. Totuși, constructivismul este divizat între cei ce rămân
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
academic al Relațiilor Internaționale, un astfel de discurs în cadrul domeniului a fost mult timp văzut drept idealism naiv și chiar periculos. Calculele materiale, precum puterea militară și bogăția, au fost considerate drept forțele motivante din spatele acțiunii politice internaționale, iar factorii ideaționali au fost minimalizați ca oferind doar justificări sau ghiduri instrumentale pentru acțiunea strategică. Prin cercetare empirică susținută, constructiviștii au demascat sărăcia explicativă a unui astfel de scepticism materialist. Ei au arătat cum evoluează normele internaționale, cum ideile și valorile ajung
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
181, 186, 191, 193, 198, 201, 214, 225, 260 stat state eșuate, 77 state suverane, 26, 101, 119, 121, 123, 247, 269 statocentrism, 199 statul-națiune, 80, 98, 99, 128, 166 strategii textuale, 186 structuralism, 49, 59 structuraționiști, 216 structuri structuri ideaționale, 215, 216, 217, 219, 220, 223 structuri normative, 207, 215, 216, 217, 219, 220 structuri sociale, 88, 147, 156, 159, 168 studii internaționale, 69 subiectivitate, 190, 193, 194, 197, 201, 204, 211, 212, 243, 249 subzistență, 84, 112, 237 suprastructură
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
STRUCTURA ECONOMICĂ ȘI SUPRASTRUCTURĂ (IDEOLOGIE) ÎN TEORIA MARXISTĂ Creează Justifică comportamentul exploatator al acestora Exploatează Muncesc pentru Justifică Acceptă exploatarea Folosind figura 4.3 prezentăm concepția marxistă despre relațiile dintre structura socială (în termeni marxiști, structură economică) și cultură (suprastructură ideațională sau ideologie). Întemeierea teoretică cheie a acestei concepții rezidă în următoarele: În producția socială a vieții lor, oamenii intră în relații determinate, necesare, independente de voința lor relații de producție -‚ care corespund unei trepte de dezvoltare determinate a forțelor lor
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
este un rezultat al structurii ei sociale. Cu alte cuvinte, aranjamentele sociale și economice fundamentale dintr-o societate determină ceea ce oamenii din acea societate vor ști și vor crede. Toate societățile, argumentează Marx, au o structură economică și o suprastructură ideațională. Prin structură economică Marx definea acele elemente ale structurii sociale care sunt legate de producție, bogăție și venit dar ea de asemenea este definită de sistemul de producție al societății. Prin suprastructură ideațională Marx se referea la acele aspecte ale
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
au o structură economică și o suprastructură ideațională. Prin structură economică Marx definea acele elemente ale structurii sociale care sunt legate de producție, bogăție și venit dar ea de asemenea este definită de sistemul de producție al societății. Prin suprastructură ideațională Marx se referea la acele aspecte ale culturii pe care le numim ideologie. Marx a folosit termenul de suprastructură deoarece el a văzut ideologia și cultura ca izvorând din structura socială, ele neavând o viață a lor proprie. Structura adevărată
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
acest proces se numește exploatarea clasei subordonate de către membrii clasei conducătoare. Deoarece structura socială este în mod fundamental una a inegalității și exploatării, clasa conducătoare se confruntă totdeauna cu riscul unei răzvrătiri din partea clasei subordonate. Funcția ideologiei ori a suprastructurii ideaționale este tocmai să prevină acest lucru. Altfel spus, clasa conducătoare creează ideologia, iar aceasta justifică relația ei de exploatare cu clasa subordonată. Dar trebuie să arătăm că nu numai clasa conducătoare creează și promovează o ideologie, dar și clasa subordonată
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mai tenace și potent dintre cele două. Cu greu poate cineva subestima ideea națională ca având o forță transformativă care a modelat istoric fața socio-politică a lumii. Într-adevăr, doar comunismul a rivalizat doctrina naționalismului în privința titlului de principal propulsor ideațional al istoriei moderne. Împreună, naționalismul și comunismul alcătuiesc dubla spirală ideologică ce a înfășurat istoria ultimelor două secole (the double ideological helix). Totuși, chiar dacă în partea secundă a secolului al XX-lea comunismul avea să ia locul, pentru scurt timp
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
axat cu preponderență pe ceea ce am numit "ariergarda consensului societal" reprezentat de literatura didactică, lucrarea de față manifestându-și interesul predilect nu atât pentru istoria ideilor elitiste produse în laboratoarele intelectuale ale revistelor culturale în care se experimentează noi formule ideaționale, cât mai ales pentru ideile standardizate și difuzate masiv în corpul social prin intermediul sistemului educațional. Am răscolit mai ales în adâncurile aluviunilor depuse pe fundul albiei, fără a ignora cu desăvârșire și analiza curentelor de idei responsabile de acest proces
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Testele de fluiditate (4 serii) pentru: 1.1. fluiditatea verbală: măsurată prin testele de prefixe (listă de cuvinte care încep cu același prefix), listele de cuvinte care conțin aceleași litere, listele de cuvinte care urmează aceluiași cuvânt; 1.2. fluiditatea ideațională: măsurată prin testele de calități ale obiectelor (de exemplu ce obiecte sunt în același timp roșii și dure ? sau care ard ? etc.), testele de utilizări (liste de utilizări pentru obiectele cunoscute); 1.3. fluiditatea asociativă: măsurată prin testele de asociații
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
4 serii de teste de fluiditate pentru: Fluiditatea verbală - producerea divergentă de unități simbolice: teste de prefixe (listă de cuvinte ce încep cu acelasi prefix); liste de cuvinte ce conțin aceleași litere; liste de cuvinte ce urmează aceluiași cuvânt. Fluiditatea ideațională - aptitudinea de a produce unități semantice: teste de calități ale obiectelor (de exemplu, ce obiecte sunt în acelasi timp roșii și dure ?, sau care ard? etc.); teste de utilizări (liste de utilizări pentru obiectele cunoscute). Fluiditate asociativă - aptitudinea de a
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
mai tenace și potent dintre cele două. Cu greu poate cineva subestima ideea națională ca având o forță transformativă care a modelat istoric fața socio-politică a lumii. Într-adevăr, doar comunismul a rivalizat doctrina naționalismului în privința titlului de principal propulsor ideațional al istoriei moderne. Împreună, naționalismul și comunismul alcătuiesc dubla spirală ideologică ce a înfășurat istoria ultimelor două secole (the double ideological helix). Totuși, chiar dacă în partea secundă a secolului al XX-lea comunismul avea să ia locul, pentru scurt timp
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
axat cu preponderență pe ceea ce am numit "ariergarda consensului societal" reprezentat de literatura didactică, lucrarea de față manifestându-și interesul predilect nu atât pentru istoria ideilor elitiste produse în laboratoarele intelectuale ale revistelor culturale în care se experimentează noi formule ideaționale, cât mai ales pentru ideile standardizate și difuzate masiv în corpul social prin intermediul sistemului educațional. Am răscolit mai ales în adâncurile aluviunilor depuse pe fundul albiei, fără a ignora cu desăvârșire și analiza curentelor de idei responsabile de acest proces
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]