103 matches
-
gândirii fără o cauză aparentă. Aceasta dă dovadă de o slăbire a capacității de asociație a ideilor și este specifică în tulburările de gândire la schizofrenie. 4) Incoerența ideo-verbală asistăm la o întrerupere a legăturilor logice sau asociative a fluxului ideativ. Gândirea se manifestă incongruent și o găsim în unele forme de demențe sau schizofrenie. 5) Mentismul este o luminație intelectuală forțată, ideile se succed în mintea bolnavului fără a putea fi controlate. 6) Stereotipiileconstau în repetarea la intervale scurte a
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
unele forme de demențe sau schizofrenie. 5) Mentismul este o luminație intelectuală forțată, ideile se succed în mintea bolnavului fără a putea fi controlate. 6) Stereotipiileconstau în repetarea la intervale scurte a unor expresii care perturbă fluiditatea normală a cursului ideativ. Apar destul de frecvent în tulburările obsesiv-fobice, în schizofrenie, epilepsie, stări depresive și demențe. 4.1.4.2. Tulburările de fond ale gândirii 1) Ideea prevalentă este ideea ce domină la un moment dat și pentru o durată de timp psihicul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
poate eticheta drept fobie. 3) Ideea delirantă: este o idee falsă trăită însă de bolnav cu convingerea că este adevărată, reală. De obicei ideile delirante sunt variate, mai mult sau mai puțin corelate între ele, formând un delir. Această construcție ideativă, care este un delir, constituie o modalitate de gândire patologică ce perturbă relațiile individului cu lumea reală. Aderența față de delir este totală. Temele delirante sunt numeroase, apariția lor poate fi lentă sau bruscă. Când apariția este bruscă, ele sunt percepute
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
hiperbulia, hipobulia și abulia; 2. Tulburări calitative reprezentată de parabulie. 4.1.9.1. Tulburări cantitative ale voinței Hiperbulia se caracterizează prin exagerarea activității. Bolnavul acționează și reacționează rapid, precipitat, sărind adesea etapele elaborate în planul acțiunii preconizate. Această fluiditate ideativă, asociată cu tendința de a trece la act, perturbă derularea cursivă. Forma cea mai ușoară este polipragmazia, constituită prin faptul că bolnavul începe mai multe activități pe care nu le poate finaliza. Forma cea mai gravă a hiperbuliei este agitația
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cei cu tulburări bipolare nu vor lua litium sau vor lua cu întreruperi, în ciuda celor prescrise de terapeutul lor. În plus, ca efect secundar, mulți pacienți se plâng de faptul că pierd simptomele pozitive ale maniei, starea de exaltare, fluxul ideativ accelerat și stima de sine crescută toate făcute să dispară de către litiu. Mai ales în timpul perioadelor de calm, simt că pot face față bolii fără litiu și că pot detecta momentul când urmează să se producă un nou episod iar
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Se consideră că în depresie conținutul gândirii este: ceva de valoare a fost pierdut. Pierderea poate să se refere la obiecte tangibile sau intangibile, nesatisfacerea unor expectanțe și dezamăgiri, de asemenea, încorporează tematica unei pierderi și declanșează supărarea. Deci, conținutul ideativ al persoanelor depresive se axează pe o pierdere semnificativă. Individul percepe că a pierdut ceva considerat de el esențial pentru fericirea sau bunăstarea sa; el anticipă rezultate negative de la orice încercare importantă de a face ceva; și se percepe pe
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
adesea prin inhibiție (apragmatism sexual). Modificările de caracter sunt cele care apar mai pregnant pentru anturaj comportând fie accentuarea progresivă a tendințelor spre izolare și onirism steril, poziție care, în fond, traduce pe plan fizic agresivitatea și opoziția din planul ideativ, fie adoptarea unor posturi de originalitate caricaturală. în sfârșit printre tulburările de caracter preschizofrenice, Ey individualizează și heboidofrenia "lui" Kahlbaum (1885): subiecți tineri la care se instalează un comportament de opoziționism față de familie și societate în ochii cărora ei pot
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
psihomotorie, extrovertire, fugă de idei. Bolnavul are o instabilitate emoțională este iritabil și apragmatic. Agitația sa este dezvoltată și alternează cu stări de inerție. După Ey secvența: fuga de idei exaltare - expansivitate, caracteristice psihozei afective este înlocuită de seria: incoerență ideativă - negativism - agresivitate, caracteristice schizofreniei. Caracterele atipice ale etapelor de excitație maniacală care marchează o evoluție spre schizofrenie sunt: elemente de discordanță, fenomene catatonice, propoziții abstracte, introvertire. Diagnosticul este și în acest caz dificil, neștiindu-se evoluția ulterioară a bolnavului. 2
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
fost, despre ceea ce este sau despre ceea ce va fi? Meditând mai mult, mi-am dat seama că despre acestea trebuia să vorbesc, așa încât am hotărât să-mi intitulez comunicarea Psihologia românească: dinspre trecut, prin prezent, spre viitor. Rezultatele demersurilor mele ideative și investigative vi le supun acum atenției. Înainte de a purcede, vreau să fac următoarea precizare: nu intenționez să vă copleșesc cu rememorări fastidioase, nici cu o cronică detaliată a evenimentelor din istoria psihologiei. În esență, doresc să aduc câteva argumente
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
celui în cauză, sau încercarea de a realiza suicidul). La psihopații psihastenici, deficitul structural este atât de gândire, cât și de ordin afectiv, ei realizând frecvent stări depresive și anxioase, la care se adaugă „dubitația” excesivă, adică îndoiala și obsesiile ideative. Poate că mai mult decât la oricare alți bolnavi psihic, autofrustrația este cea mai intensă, deoarece „astenia” care este caracteristică psihastenicilor îi face să aibă mereu o impresie de viață psihică incompletă, de totală nepregătire pentru viață, de neîncredere în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
nemulțumirii și al întreprinderilor. Sălașul nefericirii. În acest teritoriu prefrontal se înscrie proiecția individului în viitor. Aria prefrontală naște și cârmuiește ideile despre eul interior și îndrumarea lor spre năzuința de lărgire. Individul lobocoagulat pierde compozanta emotivă a activităților sale ideative, în special cele care privesc previziunea și viziunea interioară, funcție esențială a extremului pol frontal..." (Vasile Voiculescu, Lobocoagularea prefrontală) " Starea lui din timpul interogatoriului alterna între apatie și o stare de veghe sticloasă, nefirească. O singură dată și-a pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
lui Noica am spune că "ipoteza vine după lucruri", "întrebarea, după răspuns"204. Într-o manieră sintetică și, ca mai întotdeauna, foarte plastică, Noica restabilește astfel raportul dintre ceea ce Blaga numea "aria problemei" ("totalitatea datelor obiective") și "zarea interioară" ("conținutul ideativ al întrebării, conținut ce nu-l găsim printre datele obiective ale problemei, și care prefigurează până la un punct însuși răspunsul" s.n.)205, concepte asupra cărora vom reveni în capitolul IV. (Aici Noica reformulează de fapt un gând al lui Pascal
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a sugerat numele unei grupări: tuberculoșii. În ceea ce privește polemica, portretistica sub formă de pamflet are un rol principal. Unele analize sunt de un mare rafinament; cele la operele lui Sadoveanu, Iorga, Goga, Eminescu, Topârceanu, Rebreanu, Arghezi. La acestea se adaugă flexibilitatea ideativă, pasagii descriptive de romancier, asociații personale de idei și de fapte. Istoria literaturii române. Compendiu este "tot o epopee, dar nu de eroi, ci de forme, mai degrabă o dramă de idei" (Al. Piru). După ce au fost înlăturate biografiile, scriitorii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
structurarea imaginii corpului este un "element esențial al devenirii psihice" și o condiție a "deschiderii spre timp". Françoise Dolto merge mai departe și susține că dacă nu apare cuvântul, imaginea corpului nu structurează simbolismul subiectului, făcând din acesta un "debil ideativ relațional". Imaginea corpului ar fi organizată după trei modalități: cea statică, permițând copilului să se simtă într-o narcisiacă și spațio-temporală; cea funcțională, stenică, vizând împlinirea dorinței; imaginea erogenă, corespunzând dorinței spre o altă ființă umană și deschizând calea spre
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
participant o deplină decenzurare, care îi dă posibilitatea de a emite legat de problema în cauză orice idee; 2. cantitatea crește calitatea, principiu de inspirație asociaționistă, conform căruia, pentru a ajunge la idei viabile și inedite, este necesară o productivitate ideativă cât mai mare, deoarece orice flux mental demarează, de regulă, sub o amprentă rutinieră, prozaică. Regulile pentru perioada de emisie a ideilor: 1. suspendarea oricărui gen de criticism; 2. manifestarea impetuoasă a imaginației; 3. stimularea unui debit ideativ cât mai
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
o productivitate ideativă cât mai mare, deoarece orice flux mental demarează, de regulă, sub o amprentă rutinieră, prozaică. Regulile pentru perioada de emisie a ideilor: 1. suspendarea oricărui gen de criticism; 2. manifestarea impetuoasă a imaginației; 3. stimularea unui debit ideativ cât mai mare; 4. preluarea ideilor emise de alții și fructificarea lor prin ajustări succesive, ca într-o reacție în lanț. Grupul brainstorming cuprinde între 2-12 participanți, un conducător sau asociat, un secretar, 5 membri permanenți și 5 membri noi
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de tip critic, acest echilibru fiind favorabil ideilor realiste și originale. 9. Tipul cumulativ-hipercritic are o funcție critică excesivă, și astfel, chiar dacă apar multe idei originale prin filtrul critic sunt înlăturate de la început și nu mai sunt materializate. 10. Tipul ideativ este persoana nimerită pentru activitățile de concepție, pentru elaborarea ideilor originale, a soluțiilor ingenioase și mai puțin pentru activitățile de proiecție și construcție. 11. Tipul ideativ imagistic, la care ideația și capacitatea de vizualizare a ideilor se află în echilibru
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
prin filtrul critic sunt înlăturate de la început și nu mai sunt materializate. 10. Tipul ideativ este persoana nimerită pentru activitățile de concepție, pentru elaborarea ideilor originale, a soluțiilor ingenioase și mai puțin pentru activitățile de proiecție și construcție. 11. Tipul ideativ imagistic, la care ideația și capacitatea de vizualizare a ideilor se află în echilibru. Aceste persoane au atât capacitatea de a elabora idei noi și originale, cât și de a le transforma în proiecte, de a le da contur. 12
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
și originale, cât și de a le transforma în proiecte, de a le da contur. 12. Tipul imagistic are o predominanță a structurii imagistice, iar structura de elaborare a ideilor originale este mai puțin conturată. Acest tip poate completa tipul ideativ și este ideal pentru activitățile de proiectare. 13. Tipul ideativ imagistic-obiectual este tipul în care regăsim inginerii caracterizați de existența unui echilibru între structura ideativă, imagistică și obiectuală. Aceste caracteristici le permit să elaboreze idei noi și originale, pe care
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de a le da contur. 12. Tipul imagistic are o predominanță a structurii imagistice, iar structura de elaborare a ideilor originale este mai puțin conturată. Acest tip poate completa tipul ideativ și este ideal pentru activitățile de proiectare. 13. Tipul ideativ imagistic-obiectual este tipul în care regăsim inginerii caracterizați de existența unui echilibru între structura ideativă, imagistică și obiectuală. Aceste caracteristici le permit să elaboreze idei noi și originale, pe care le desfășoară în proiect și le transpun ulterior în obiecte
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
structura de elaborare a ideilor originale este mai puțin conturată. Acest tip poate completa tipul ideativ și este ideal pentru activitățile de proiectare. 13. Tipul ideativ imagistic-obiectual este tipul în care regăsim inginerii caracterizați de existența unui echilibru între structura ideativă, imagistică și obiectuală. Aceste caracteristici le permit să elaboreze idei noi și originale, pe care le desfășoară în proiect și le transpun ulterior în obiecte materiale, funcționale. 7. Testele de creativitate Testarea creativității este recunoscută ca o componentă importantă educațională
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
aptitudine metaforică, disponibilitate, coordonare kinestezică, gustul pentru risc, maturitate afectivă, aptitudinea de a generaliza, aptitudinea de a se angaja indiferent de poziția socială; Thurstone, care se referă în cadrul modelului factorial al intelectului la facilitate în formarea și înlănțuirea ideilor, (fluență ideativă), raționament inductiv, aptitudine receptivă față de ideile noi. J. Mac Keen Cattell subliniază importanța factorilor de familie și sociali în comportamentul creativ. În general, testele de gândire divergentă, ca estimare a potențialului de gândire creativă, au constituit mijloace de depistare a
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
semantice: utilizări posibile, dar altele decât cele obisnuite, pentru un obiect banal, aptitudine definită ca flexibilitate semantică spontană; Teste de consecințe - aptitudinea de a produce unități și transformări semantice prin imaginarea consecințelor posibile a unui eveniment neobișnuit; se cotează fluiditatea ideativă, iar răspunsurile originale pot fi cotate pentru factorul 0; Teste de embleme: liste de meserii ce pot fi simbolizate de o emblemă dată (implicațiile semantice); Teste de producere de figuri: obiecte formate din figuri geometrice date, de exemplu o lampă
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
urmând ca până la sfârșitul secolului acest proces de profilare a memoriei naționale să fie în mare parte finalizat. Demersul analitic desfășurat în cele ce urmează este tributar teoriei cadrelor sociale dezvoltată de M. Halbwachs (1992) [1925], a cărei principală inovație ideativă a constat în susținerea că memoria individuală este întotdeauna încadrată într-un context social (familie, grup de prieteni, colectiv profesional, confesiune religioasă etc.), în sensul că individul își amintește evenimente și experiențe din trecut doar prin prisma grupului, ca membru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
iar Bălcescu poate fi privit ca un apostol propovăduitor al radicalismelor politice și sociale (naționalismul politic combinat cu revendicările democratice și de egalizare socială au constituit mixul ideologic care a explodat în Revoluțiile române de la 1848). Nutrindu-se din seva ideativă secretată de scrierile lui Giuseppe Mazzini, pe care cărturarul român îl aprecia ca fiind cel mai mare revoluționar al Europei, Bălcescu a inaugurat în reflecția istorică și socio-politică românească doctrina naționalismului mesianic. După cum va deveni de îndată transparent, comuniunea profesiunilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]