87 matches
-
Îmi iau cereale, ciuperci, mult hulita soia. Mi se pare că măcelăriile trăsnesc a miros barbar de hoit. Am ajuns să văd animalele vii, reconstituite, umblând pe pășune fără ca noi să le fugărim cu cuțitul. Ei bine, aceeași persoană ecologist ideologizată cu mai bine de zece ani în urmă ședea cu un vas la gâtul porcului să se scurgă sângele pentru sângereți. Închid ochii. Nu sunt la Oxford în ’99, ci la Sâncrai în ’88. Mama și bunica pregătesc vasele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
sacramentale, riscă să fie caracterizată de instabilitate afectivă, de iluzii și de stări contradictorii; b) nivelul cerebral. Penitentul care adoptă o astfel de religiozitate, se comportă după principiul rațiunii, în sensul că va acționa doar în funcție de înțelegerea sa intelectuală, conceptualizând, ideologizând, trăind totul doar la un nivel mental exagerat. Rugăciunea sa, celebrarea reconcilierii și mărturisirea păcatelor vor fi puternic marcate de reflecție, meditație intelectuală, riscând să se raporteze la Dumnezeu ca la un „obiect” de studiu. Acest tip de religiozitate se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
concept apărut după cel de-al Doilea Război Mondial, când Europa a fost divizată de Războiul Rece în două tabere: capitalistă și comunistă. Încă din 1917, securitatea Europei depindea de americani care au intervenit în Marele Război și de sovietici, ideologizați cu mesianismul lor revoluționar de a cuceri partea occidentală a Europei. Amenințarea sovietică, începând cu anul 1947, a impus statelor europene nevoia să se unească în apărarea valorilor democrației. Măsura cea mai urgentă în acest sens a fost elaborarea Pactului
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
necrofile: spre conflict, violență, război, spre ceea ce este mort, artificial, mecanic (Dalyxe "„Daly,Mary"). Ruddickxe "„Ruddick,Sara" este mai conciliantă în privința colaborării cu bărbații și consideră că pacifismulxe "„pacifism" nu este o trăsătură naturală a mamelor (ele putând să fie ideologizate să-și educe copiii spre sacrificii și războaie, să nască și să crească soldați 13), ci a gândirii materne și a creșterii copiilor potrivit virtuților materne: ocrotirea, umilința, optimismul, pacifismulxe "„pacifism". Gândirea și practica maternă pot să fie îmbrățișate (și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
facilități acordate patronilor, apariția unor programe flexibile de muncă sau dezvoltarea unor servicii de tip comunitar pentru îngrijirea copiilor (ștefan, 2004, p. 107-109), precum și o implementare coerentă și crescută a legislației existente (Curdová, 2005). Însă modelele culturale tradiționale ale tranziției ideologizează și idolatrizează familia în teorie, iar instituțiile publice, în practică, împing femeile către o existență casnică sau către dubla zi de muncă, ignorând consecințele acestor realități, în virtutea unui apel la statutul privat și natural al femeilor. Posturi de putere: reprezentare
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și, dintre cei pe care i-am mai menționat până aici, pe Tönnies, pentru care trecerea de la comunitate la societate înseamnă deteriorare se bazează pe o teleologie progresistă: schimbare = progres. Mai mult decât atât, se poate spune că perspectivele sunt ideologizate, progresul sau dezvoltarea înțelese ca modernitate fiind identificate cu Occidentul. În plus, cu toate că tipologiile sunt extrem de utile, trebuie ținut cont de o serie de alte probleme pe care le implică, de exemplu: a) ignorarea discontinuității schimbării; b) orientarea atenției către
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
totodată presupozițiile și arbitrariul organizării interne a textelor, discursurilor. De aici decurge probabil și cel mai important beneficiu pe care îl aduce și anume interogarea motivelor care stau în spatele epistemologiilor și ideea conform căreia cunoașterea științifică sau chiar știința sunt ideologizate. Totodată acest mod de înțelegere indică scepticismul postmoderniștilor vizavi de cunoaștere și realitate. Postmodernismul se bazează doar pe o "negare" a ontologiei, adică a ideii că există o realitate obiectivă, și pe o epistemologie constructivistă (realitatea este creată prin modurile
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
traducerea” universală a bitului într-un cod controlabil și instrumentalizabil, inclusiv la nivel genetic. Astfel că entitățile mediate cibernetic ridică problema încorporării mintal-fizice într-un sistem social și politic individual sau colectiv controversabil. În momentul în care discursul teoreticienei se ideologizează, nelimitându-se doar la simpla schițare a digitalizării vieții contemporane, lucrurile se complică. Haraway radicalizează discursul cyborgic, împingându-l la o limită criticabilă, legându-l de practicile activiste, social-politice ale femininului și de o încercare de schimbare a percepției asupra
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
din ce in ce mai mult expresii ale societății. Proiectul acestui studiu rezidă în înscrierea unui element fundamental al structurii românești personajul în problematică reprezentării. Reprezentarea Parizienei tinde spre o osmoza între ideologie și poezie, oscilând între un real permeabil la istorie, care este ideologizat, si un real implicit și ireductibil, care este poetizat. Actualitatea temei rezidă în analiza specificului subiectului uman generat de un timp și un spațiu. Problemă identității femeii pariziene ține de gramatică "modernității" occidentale, marcată de definirea identităților naționale și genuriale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
întregi demersurile abstracte. Neîndoielnic, nu se poate face abstracție de istoria de jumătate de secol de integrare "estică", prin Cominform (1947-1956), Tratatul de la Varșovia (1955- 1991), CAER (1949-1991) și relații interumane suspicioase. În teorie, convertirea de la vechea filosofie exagerat de ideologizată la pluralismul filosofic care, din "obiect de intransigentă critică revoluționară" în timpul celor cinci decenii de Război Rece, să devină câmp de concepte pentru formularea și cercetarea problemelor. "Curentele filosofice burgheze", cum erau denumite cu circa un sfert de secol în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
este adeseori imprevizibilă, fictivul invadează spațiul referențial și invers, iar jocul sensurilor face dificilă orientarea. Considerăm însă, cu certitudine, că dincolo de mereu invocata agresivitate, obiect de cercetare, pretext de contestare, mobil pentru studiul imaginarului colectiv al românilor, dimensiune recuperată și ideologizată de pamfletari-pastișori ș.a.m.d. discursul publicistic arghezian ne propune totuși cea mai tulburător-delectantă miză intelectuală: umorul. În această dimensiune, cea a humorului, spiritul revoltatului capătă libertate absolută de mișcare și, astfel, învinge dogme, spulberă convenții, râde adevărul, fără să
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
acestea elaborate de reprezentanții concepției obiectiviste, discutate anterior. Analiza sa relevă limitările impuse științei în cadrul societății industriale, un rol deosebit fiind acordat în acest context empirismului, care, deși intervine în științele sociale cu pretenția științificității, nu face decât să le ideologizeze. Exemplul tratat de Marcuse este cel al operaționalizării conceptelor, un criteriu metodologic considerat absolut necesar în teoria socială și politică. Această operațiune nu face decât să descrie ceea ce există deja, dar cu pretenția că explică faptele. În realitate însă susține
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
speranța? Un copil-erou poate pieri, însă el nu va fi niciodată trădat de victorie; ziua de mâine îi aparține, cauza sa trebuie să triumfe, pentru că el încarnează tinerețea lumii. Acest tip anume de erou apare mai ales în cursul confruntărilor ideologizate la maxim și orientate spre viitor, spre un viitor "purificat"; Bara și Viala în timpul Revoluției franceze; Gavroche, cel mai "real" dintre toți, pentru că este complet imaginar; o lungă serie eroică în timpul primului război mondial (mai ales în tabăra franceză, gaj
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ea bea și lapte și că numărul de fluide corporale pe care le Înghite ea nu mă privește pe mine. Că vegetarianismul ei nu e ideologic. Că nu e nici monden, ci doar igienist. Și că, dacă ar fi să ideologizeze cât de cât, ar spune că practică un vegetarianism moral. De mila animalelor. Tatăl ei e fermier și știe cum sunt Îngrășate păsările la ferma lui. Știe cât de aberant sunt hrănite și ea nu poate pune În gură asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
greu, lucrurile s-au mișcat natural. Totul a Început de la traiul În comun, de la mesele laolaltă pe care, dacă tot le pregăteam eu, mă străduiam să le fac cât mai savuroase. Odată mutați Împreună, nu mi-a venit greu să ideologizez, să infectez și pe alții cu microbul pe care-l contactasem tot traducând anarhiști pentru editura Cristinei. Andreea, fiind noua ei iubire, s-a solidarizat de la Început cu planul editorial. Leac, fiindcă era prietenul regizoarei și-i plăceau extremele, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
sociale sinuoase impuse de procesul de globalizare, relativizarea post-fundaționalistă a adevărului și dezvăluirea relațiilor profunde dintre procesul producerii cunoștințelor științifice și dezvoltării tehnologiilor, pe de o parte și fenomenul puterii politice, pe de altă parte, sunt tot atâtea motive care "ideologizează" inclusiv cunoașterea științifică, până acolo încât, în epistemologia socială "de ultimă generație" se vorbește despre "guvernarea științei", argumentându-se că "(...) misterul ce învăluie știința, în sensul său de concept politic se află mai curând în preocuparea sa cotidiană (i.e. cercetarea
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
comercială), care determină modalități specifice de producere și de structurare a imaginilor și stereotipurilor; În fine, este vorba de prezența statelor moderne, naționale, principalul subiect al reflectării și alterității. Raporturile dintre imaginile naționale și ideologii, modalitățile prin care stereotipiile sunt ideologizate și Încorporate În discursul politic de către factorii de putere, devenind instrumente În serviciul propagandei, fenomenele de manipulare a opiniei publice și de influențare a comportamentului colectiv cu ajutorul stereotipurilor etnice și a prejudecăților naționale - reprezintă tot atâtea subiecte imagologice care țin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
reprezentări valorizează spațiile respective, atribuindu-le Însușiri și caracteristici de natură emoțională și ideologică. Geografiile simbolice identifică mental spațiul Înconjurător, aplicându-i etichete prin intermediul cărora Îl clasifică și Îl plasează pe un anumit loc al unei ierarhii valorice; spațiul este ideologizat, este considerat bun sau rău, prin demonizarea sau idealizarea anumitor arealuri sau direcții. Uneori, geografiile simbolice reconfigurează complet spațiul geografic, creând noi „teritorii”, decupate În funcție de criteriile ideologice cu care se operează. Alteori, un spațiu concret, identificabil pe o hartă politică
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
proiectul de societate modernă le presupunea și pe care ar fi trebuit să le exprime în acest tip de arhitectură. Urbanistic vorbind, modernismul bucureștean este încă mai absent decât cel din arhitectură. Planul din 1935 era aproape de planurile monumentalizante (și ideologizate în sens totalitar) ale Moscovei (1935), Berlinului (1936) sau ale orașelor italiene și departe de Planul Voisin sau de Cetatea Radioasă ale lui Le Corbusier. Cartierele acelei upper-midle class bucureștene, fermecate încă de aristocrație (care, în perioada interbelică, încerca să
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
atitudini umane izvorâte din profunzimile mentalității. De precizat că la constituirea acestor structuri adânci au contribuit în mare parte scriitorii șaizeciști, lor revenindu-le misiunea dificilă de a reabilita expresia literară care, după cel de-al doilea război, a fost ideologizată în mod abuziv. Autenticitatea interpretării fenomenului literar basarabean ține și de recunoașterea efortului scriitorilor din această generație. Să exemplificăm: influența folclorului asupra autorilor șaizeciști basarabeni poate fi "explicată" prin căutarea firescului și prin necesitatea de a corecta traiectoria expresiei artistice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
însăși a excelenței profesionale sau academice se cantonează în sentințe arhaice, vădit patriarhale asupra vieții sociale. Gândirea critică, întemeietoare a democrației, e văzută ca o amenințare la puritatea ideatică, la paradigmele obiectivității științifice, reflecția critică erodează standardele academice, trivializează cercetarea, ideologizează și angajează politic; materialitatea vieților noastre grevează dramatic lumea înaltă și rarefiată a științelor. Desigur, conservatorismului academic - nu neapărat specific românesc - i se adaugă multe alte metehne mentalitare și până la urmă un anumit model românesc de facere a lucrurilor într-
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
amenință filosofia practicii este acela al transformării, la rândul său, într-o ideologie în sens marxist. Gramsci critică direct și vehement partidele unice totalitare, fie ele fasciste sau leniniste, deoarece subminează efectiv politica și deci posibilitatea emancipării intelectuale și sociale. Ideologizând problemele politice ale societăților pe care le guvernează, partidele totalitare obstrucționează categoric posibilitatea soluționării lor: [...] în țările unde există partid unic și totalitar de guvernământ [...] un asemenea partid nu mai are o funcție într-adevăr politică, ci doar tehnică, de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sale internaționale: Moscova ar fi trebuit să recunoască interesele naționale care îi animau comportamentul în plan extern fără să le camufleze în spatele unei inutile și falaciose legitimări ideologice. Dar, pe lângă faptul că politica internațională a Washingtonului în acea perioadă era ideologizată cel puțin în aceeași măsură, chiar dacă beneficia de un grad superior de maleabilitate, țelul suprem al Moscovei rămânea, cel puțin până în prima jumătate a anilor '60, revoluția mondială, un obiectiv leninist prin excelență, a cărui urmărire comporta similarități cu politica
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
petrecut a dovedit că inflația nu este un fenomen specific numai statelor cu economie de piață, deschisă capitalismului, așa cum le plăcea ideologilor socialiști să spună. S-a dovedit că legile economice sunt unice, asemeni legilor naturii și nu pot fi ideologizate. Nu există o chimie comunistă, sau o fizică comunistă, după cum nu există o cerere și o ofertă comunistă sau capitalistă. Sistemul economic este unic, omul, ca ființă rațională, este unic. O altă constatare este aceea că inflația este un însoțitor
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
din ce in ce mai mult expresii ale societății. Proiectul acestui studiu rezidă în înscrierea unui element fundamental al structurii românești personajul în problematică reprezentării. Reprezentarea Parizienei tinde spre o osmoza între ideologie și poezie, oscilând între un real permeabil la istorie, care este ideologizat, si un real implicit și ireductibil, care este poetizat. Actualitatea temei rezidă în analiza specificului subiectului uman generat de un timp și un spațiu. Problemă identității femeii pariziene ține de gramatică "modernității" occidentale, marcată de definirea identităților naționale și genuriale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]