566 matches
-
cariere. Era conștient de șansa pe care o avusese dar la fel de bine știa că drumul spre desăvârșire profesională nu va fi ușor. Depășește cu abilitate greutățile privitoare la limba franceză, pe care o știa binișor dar nu-i cunoștea expresiile idiomatice. Nu-i este ușor să-și ia cursurile pentru că la vremea aceea nu se găseau sub formă tipărită, fiind nevoit să copieze, seară de seară, cursurile de la colegii francezi. Vacanțele, fiind necuprinse în renta bursieră, era nevoit să lucreze pentru
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
cu accentul arătat pe silaba în care cade. Este apoi explicat sensul cuvântului în limba română, apare o listă cu sinonimele fiecărui cuvânt, sunt date exemple în care se arată contextul și forma în care acel cuvânt se folosește, expresii idiomatice aromânești, în care înțelesul cuvântului se schimbă și, în final, traducerea cuvântului aromânesc în limbile română, franceză și engleză. „Este un dicționar masiv, ce va avea, probabil, vreo 2.000 de pagini, comparabil DEX-ului românesc, publicat de Academia Română - menționează
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
reproduce aceste poeme în engleză, a fost necesar ca, din când în când, din fericire nu prea des, să folosesc o frazare mai greoaie, specifica timpului. În aceste cazuri am rezistat ispitei de a face o traducere mai lină, mai idiomatică decât originalul. Din fericire, majoritatea traducerilor din acest volum se ocupă de poeții care au scris după 1900, unde dificultățile de acest gen sunt mai puțin evidente. O ediție bilingvă, ca aceasta, va aduce aceste subiecte în prim-plan pentru
DARUL POEZIEI ROMÂNEŞTI CĂTRE UNIVERSALITATE de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352618_a_353947]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > SIMPLU, MEDITEZ Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 2230 din 07 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Da! Filosofez asupra unei sintagme, o expresie idiomatică. In limba germană există sintagmele „Vater Land” și „Mein Volk” cu traducerile „țara tatălui” respectiv „poporul meu”. În realitate acestea sunt expresii idiomatice care in traducere au sensul „patrie” respectiv „cetățenia aparținătoare”. Dacă prima sintagmă, folosită și drept cuvânt compus
SIMPLU, MEDITEZ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354156_a_355485]
-
Ediția nr. 2230 din 07 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Da! Filosofez asupra unei sintagme, o expresie idiomatică. In limba germană există sintagmele „Vater Land” și „Mein Volk” cu traducerile „țara tatălui” respectiv „poporul meu”. În realitate acestea sunt expresii idiomatice care in traducere au sensul „patrie” respectiv „cetățenia aparținătoare”. Dacă prima sintagmă, folosită și drept cuvânt compus „Vaterland” reprezintă întotdeauna cuvântul „patrie” a doua poate fi tradusă prin „conațional” în sens de cetățenia căreia îi aparțin sau „poporul căruia îi
SIMPLU, MEDITEZ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354156_a_355485]
-
îl ajută să stigmatizeze apetitul pentru hoție: „Fără nici o tevatură/Eu v-o spun cu mult respect:/ Chiar și când românii „fură”/Este simplu și perfect” (Concluzie gramaticală, p. 129). Ion M. Ruse jonglând cu sensurile diferite ale unei expresii idiomatice critică un nărav înrudit, cel al înșelăciunii: „Pe mulți români îi trage sfoara,/ Să-și părăsească-n grabă țara/ Iar mulți turiști veniți de-afară,/Sunt trași aici, la noi, pe sfoară.” (Paradox, p. 120). Această epigramă nu este deloc
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
în dumnezeire, o dăm, atunci când vrem ca rugăciunile noastre să fie auzite și în urma cărora așteptăm binecuvântare. Prin cât se poate de vie flacără. Despre Suflete de ceară, deci: pe măsura sensibilității poetei și a creației sale, luând în seamă idiomatica precisă și stilul de redare configurat cu acuratețe strictă, suntem tentați a crede că introziunea într-un areal cuantificat la nivelul spiritual productiv de benefic, i-ar corespunde foarte bine Cameliei Ardelean. Și se poate dovedi natural că întocmai așa
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
reproduce aceste poeme în engleză, a fost necesar ca, din când în când, din fericire nu prea des, să folosesc o frazare mai greoaie, specifica timpului. În aceste cazuri am rezistat ispitei de a face o traducere mai lină, mai idiomatică decât originalul. Din fericire, majoritatea traducerilor din acest volum se ocupă de poeții care au scris după 1900, unde dificultățile de acest gen sunt mai puțin evidente. O ediție bilingvă, ca aceasta, va aduce aceste subiecte în prim-plan pentru
DARUL POEZIEI ROMÂNEŞTI CĂTRE UNIVERSALITATE de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348797_a_350126]
-
din jurul ei.// Într-o toamnă târzie/ Și-a trăit prima iubire./ A fost a lui și de arunci/ Timpul pare că a încremenit./ Perdeaua dragostei e trasă,/ Balerina stă neclintită/ Pe raftul cu scriitori.” (Balerina bibelou). Pe un alt palier idiomatic, dar cu similară îndrăzneală metaforică, metampsihică și metamorfică, Menuț Maximilian aduce cu „Trenul vieții” surprinzătoare „Rădăcini în cer”, într-o răsturnare a totului, pornită dintr-un imbold pe care l-am putea crede necesar inițiatic: „O apă cât universul/ Peste
DANIEL MARIAN DESPRE MENUŢ MAXIMINIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375958_a_377287]
-
interlocutorului (subiectivitatea locutorului și subiectivitatea interlocutorului); * contextul relațional (intersubiectiv) reflectare a intersubiectivității, ansamblu de relații stabilite între persoanele implicate în constituirea/derularea unui act comunicativ 13; * contextul lingvistic cotextul: elementele anterioare, respectiv ulterioare unei anumite componente a unui mesaj; * contextul idiomatic caracteristicile sistemului de semne în care se concretizează idiomul ales drept cod al comunicării verbale; * contextul socio-cultural reflectare a tradițiilor, mentalităților, aspectelor particulare care caracterizează fiecare comunitate (a)locutorială. Particularizând, în cadrul situației de comunicare ca ,,dat" (,,rezultat al raporturilor sociale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
a (inter)subiectivității ce caracterizează raportul locutor interlocutor mesaj. Prin raportare la elementele prezentate supra, poate fi realizată distincția între: contextualizare din perspectiva locutorului în condițiile în care locutorul inițiază actul comunicativ încadrat într-un anumit registru (vezi și contextul idiomatic, cel relațional, cotextul și contextul socio-cultural17): prin sintagmele adresative folosite, prin termenii actualizați (vocabularul fundamental, masa vocabularului), prin anumite structuri sintactice (construcții eliptice sau, dimpotrivă, elaborate minuțios), prin valorificarea particulară a raportului lingvistic extralingvistic (de exemplu, anumite gesturi sunt mai
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
unei limbi străine, iar în cea de-a doua situație se constituie în factor perturbator al derulării actului comunicativ. În general, însă, abaterile de la normă sunt concretizate, cel mai frecvent, în forme ,,neliterare"22, generate/motivate de elemente corelate sub-contextelor idiomatic, religios, socio-cultural, politic, spațio-temporal, afectiv, cognitiv, fiziologic, imaginar colectiv, motivațional colectiv etc.; acestora li se adaugă premisele utilizării unor forme neliterare (abateri de la norma recunoscută) cu rol în potențarea unora dintre ideile transmise sau în sublinierea atitudinii locutorului față de conținutul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
interacțiunii 24 pe care comunicarea o presupune etc. și limba ca sistem de semne actualizate în cadrul actului comunicativ, ca ,,schemă" socială reflectată în planul individual, al vorbirii, ca mijloc de realizare a contextuali-zării lingvistice, ca formă de reflectare a contextului idiomatic etc. (aspecte care vor fi avute în vedere, de altfel, în capitolele ulterioare). 1.2. Nuanțări teoretico-aplicative în planul comunicării didactice Relaționând aspectele teoretice prezentate supra pentru comunicarea interumană, în general, cu valențele particulare ale contextului didactic, se remarcă o
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
fiecărei manifestări în planul comunicării; se remarcă, în acest sens, implicațiile contextului personal (vezi supra subiectivitatea), interpersonal (intersubiectivitatea), circumstanțial (repere spațio-temporale, cauzale etc. contextualizarea), social (ancorarea într-un plan mai general; socializare), cultural/cutumal (mentalități, tradiții, sărbători religioase/laice etc.), idiomatic (codul lingvistic folosit aici, limba română, fără a exclude posibilitatea relaționării acesteia cu alte coduri lingvistice, în condițiile în care preșcolarii studiază limbi străine), politic (reflectarea politicii educaționale vezi vârsta de intrare a copiilor în clasa I, reperele privind educația
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
subiectivitate asociată". [...] relația între observatori este cea obiectivantă" (Sfez 2002: 67). 12 Precizăm că tipologia prezentată este asociată problematicii avute în vedere în lucrarea de față, literatura de specialitate oferind și alte perspective asupra aceluiași subiect; vezi, de exemplu, contextul idiomatic, verbal și extraverbal fizic, empiric, natural, practic/ocazional, istoric, cultural (Coșeriu 1962: 282-323); ,,situativer Kontext", ,,Wissenskontext", ,,sprachlichkommunikativer Kontext" și ,,andere kommu-nikative Kontexte (parasprachlichkommunikativer Kontext/nichtsprachlichkommunikativer Kontext)" (Koch-Oesterreicher 1990: 11); contextul explicit și cel implicit Slama-Cazacu 1999: 121-122; contextul asociat planului
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
paragraf. "Ce mai făcea dumneaei?" nu poate fi în stil indirect liber 410, sau, dacă e stil indirect liber, atunci nu reflectă punctul de vedere al părintelui Conmee, ci mai degrabă pe acela al naratorului reflectorizat. Deoarece este o expresie idiomatică, salutul "Ce mai faci?" nu este supus schimbărilor presupuse în mod normal de conversiunea vorbirii directe în stilul indirect liber, inclusiv schimbarea timpului și transpunerea pronumelui personal. Dacă o expresie idiomatică precum aceasta este transpusă oricum, înțelesul ei se schimbă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
pe acela al naratorului reflectorizat. Deoarece este o expresie idiomatică, salutul "Ce mai faci?" nu este supus schimbărilor presupuse în mod normal de conversiunea vorbirii directe în stilul indirect liber, inclusiv schimbarea timpului și transpunerea pronumelui personal. Dacă o expresie idiomatică precum aceasta este transpusă oricum, înțelesul ei se schimbă. În acest caz, o aluzie erotică poate fi detectată în transformarea lui "Ce mai faci?" în "Ce a făcut?", ceea ce probabil că nu ar trebui să fie atribuit conștiinței părintelui Conmee
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Morkan în timp ce își așteaptă oaspeții pentru balul lor anual de Revelion. Nervozitatea și grija cu privire la unul dintre oaspeții așteptați sînt exprimate în limbajul lor, cu toate că naratorul nu le citează nici direct, nici indirect. Anxietatea lor este reflectată de cîteva expresii idiomatice, caracteristice femeilor bătrîne, expresii care sînt încorporate în relatare: Firește, într-o seară ca asta înțelegeai să n-aibă astîmpăr. Și unde mai pui că trecuse de zece și nici pomeneală de Gabriel cu nevastă-sa. Și-apoi se temeau
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ține de o tratare mai degrabă empirica. Pentru a păstra o anume rigoare, mai corect este a vorbi de „unități semantice”, ce pot fi mai mici decât cuvântul, ca, de pildă, prefixul re-, dar și mai mari, cum sunt expresiile idiomatice 26. Ideea inițială emisă de Trier, potrivit căreia câmpurile lexicale ce alcătuiesc limba sunt juxtapuse că pietrele unui mozaic, fără goluri între ele, s-a dovedit curând eronată. Cercetările au evidențiat nu numai faptul că un lexem funcționează în mai
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
fie cea literala. Reafirmând încă o dată principiul după care conținutul, alcătuit din intenția conceptuală a mesajului și din valorile conotative, are prioritate asupra formei, autorii se concentrează asupra domeniilor în care „pierderile semantice” sunt adesea inevitabile: e vorba de expresiile idiomatice, de sensurile figurate, de deplasări ale unor componente centrale de sens și indică prin exemple în ce fel aceste pierderi ar putea fi minimizate. Se ajunge astfel la importanța condiționării contextuale și a modificărilor de structură la nivelul discursului, al
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
3.1.1.1. ’Ql: Este numele semitic comun pentru divinitate, dar și cel care desemnează pe Dumnezeul unic al poporului făgăduinței. Apare de 238 de ori pe parcursul Vechiului Testament. Sensul lui pare a fi „putere”, după cum rezultă din expresiile idiomatice harerQy ’Pl („munții lui ’Pl” - Ps 36/35,7), ’arzQy ’Pl („cedrii lui ’Pl” - Ps 80/79,11), care, în context, au sensul de „munții/cedrii puternici”. Apare foarte rar în afara Pentateuhului, si e folosit în Cartea lui Iov - probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
am Încercat să fac lucrul acesta, nu neapărat pe teme date, ci doar ca să le deschid apetitul spre asemenea abordări, cum ar fi monitorizarea constantă a surselor de informare În masă, modul cum se conturează imaginarul sub influența anumitor tipologii idiomatice, a star-sistemului, apariția „vedetei” ca factor de influență socială În România, studiul a diverse produse culturale În dimensiunea lor mediatică etc. Pentru asta ar fi nevoie de un grup de studiu mai amplu, dar pe mine m-ar bucura dacă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Internet a "României literare", 1997). Substituirea se produce de altfel în ambele direcții ale raportului de analogie; dispare deci, adesea, și moartea: "sperînd într-o explozie culturală soră cu integrarea europeană" (EZ 2319, 2000, 8). în asemenea cazuri, probabilul model idiomatic se estompează, textul putînd fi interpretat prin sensul mai general metaforic al relației de rudenie. Dicționarele cuprind destule atestări ale sensului figurat pentru soră: "ceea ce are afinități, trăsături comune, ceea ce se aseamănă, se înrudește cu altceva" (DLR); acest uz poate
Rudenii și vecinătăți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17163_a_18488]
-
cuprind știință popularizată, curiozități, informații culturale, întâmplări din viața oamenilor iluștri, anecdote, sfaturi practice. Rubrica „Fel de fel” era redactată de Coșbuc. Tot el ținea în 1895 rubrica intitulată „Vorba ăluia”, unde încerca să explice originea unor zicători și expresii idiomatice. Revista a publicat și note politice referitoare la situația din Transilvania, trezind un interes viu aici și în Bucovina. Simpatiile socialiste ale revistei (se recomandă „Literatură și știință”, se anunță „Almanahul social-democrat”) nu erau pe placul Junimii și nici nu
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
2. formularea problemei fenomenologice; 1.3. explicarea prezumțiilor și preînțelegerilor; II. învestigația existențială: 2.4. explorarea fenomenului - generarea datelor: 2.4.1. folosirea experienței personale ca punct de plecare; 2.4.2. extragerea surselor etimologice; 2.4.3. căutarea frazelor idiomatice; 2.4.4. obținerea descrierilor experiențiale de la subiecți; 2.4.5. localizarea descrierilor experiențiale în literatură, arte etc.; 2.5. consultarea literaturii fenomenologice; III. reflecția fenomenologică: 3.6. realizarea analizei tematice; 3.6.1. dezvăluirea aspectelor tematice în descrieri ale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]