72 matches
-
toleranța. Un personaj bine cunoscut în high-life-ul ieșean, Al. Scorțescu, oferă alt răspuns aceleiași întrebări: "mă tem de fatalitate!" (Avea și de ce peste câțiva ani, s-a împușcat în grădina Copou.) Urmează o întrebare cheie: "ce calități preferați la bărbați?" Ieșencele răspund: "mândria, spiritul, bunele maniere, respectul față de femeie, dezinteresul, franchețea". Nici o vorbă despre bani, moșii, avere. Să fi fost stră-stră-străbunicele noastre chiar sincere? Parcă n-aș prea crede... Calități prețuite la femei: "răbdarea, gingășia, demnitatea, pasiunea" zic bărbații, la 1880
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
poporanistă, opera scrisă de C. se încadrează în mod evident în ceea ce se poate numi „literatură moldoveană”, prin modul de a percepe natura și sensul vieții, atât în poezie, cât și în proză. A rămas de altfel, în plan biografic, ieșeancă de-a lungul întregii vieți. Nostalgia traiului patriarhal, profunzimea trăirilor, liniștea care acoperă furtunile din adâncuri, contemplarea anotimpurilor și a viețuitoarelor fac parte din alchimia sufletească a spațiului care l-a dat pe M. Sadoveanu. Umorul gentil al scriitoarei a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
aveați și un corespondent la București. Doina BĂeșu o cheamă pe domnișoara aceea drăguță ? A.M.P. : Dorina. Exact, v-am trimis-o dumneavoastră, v-am infiltrat-o pe Dorina. Noi aveam niște ziariști tineri foarte drăguți. V.A. : Ea era ieșeancă sau era o corespondentă a voastră din București ? A.M.P. : Era o copilă din Moldova, de la școala de presă a Opiniei. V.A. : Ce s-a întâmplat cu ea ? A.M.P. : S-a măritat cu Horia Rusu și este văduva
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
mansarde, pivnițe, șoproane, fără acte de identitate sau cu documente false. Erau bolnavi sau răniți care aveau nevoie, fără teamă de a fi denunțați, de îngrijire medicală. Unii chiar scăpaseră din ghearele nemților după ce fuseseră arestați. Astfel, îmi amintesc de ieșeanca Irina Rabinovici, rămasă cu puternice traume psihice în urma bătăilor primite la poliția germană; ea a fost ascunsă câtva timp chiar la unul din acești medici acasă, până la vindecare. După un an, prinsă într-o razie având manifeste asupra ei, Irina
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
la Cafeteria Muzeului. Aici am fost reperați de către un român din Canada care auzindu-ne vorbind românește a fost bucuros să comunice cu noi, în cele din urma descoperind cunoștințe comune, cu atât mai mult cu cât soția sa era ieșeancă. Ne-au invitat la măsuța lor și vorbind despre una, despre alta, am pierdut vremea. Ne-am propus să ne reîntâlnim în fața Fundației Juan Miro peste o oră (căci acesta era al doilea obiectiv al zilei de vizită) pentru a
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
purtate de dirijorul și directorul Corneliu Calistru), pentru colaborare cu corul și baletul. Urma să mai invităm, eventual, și corul Operei din Cluj sau București, pentru un eveniment de amploare. În acea euforie revoluționară urma să primim și concursul apreciatei ieșence, mezzosoprana Viorica Cortez, care să vină și cu un reputat tenor, eventual chiar Placido Domingo, la care ne gândeam atunci cutezători. Apreciam că Iașul merita așa ceva! Regret că nu am găsit susținători dăruiți la înălțimea entuziasmului și al forței de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
dintre cele mai bune case ne-a pus în legătură cu două surori, două femei fermecătoare, la fel de elegante pe cât erau de bine crescute, muziciene strălucite, făcând onorurile caselor lor cu o grație princiară. Dacă le judecăm pe absente după gazdele noastre, renumele ieșencelor e bine meritat. În acest oraș de lux, demimondenele ar trebui să fie în vogă; să nu ne facem iluzii: ele nu vin aici nici de la Paris, nici din altă parte. "La ce bun, ne spunea una dintre amabilele noastre
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
persoane”358). Sau, mai bine zis, nu știu dacă toate acele femei trebuiau înscrise între „dicasteriade”, între profesionistele amorului venal. Călătorul turc ne spune că se numeau „gazde”, le admiră pe cele din Hotin pentru priceperea lor, găsindu-le pe ieșence mai ales prin cârciumi, unde ofereau „celor ce le ies în cale frumusețea lor și plăcerile trupești”359, extaziindu-se, în fine, în fața bucureștencelor, care umblau cu capul descoperit și cu pletele în vânt: privitorului „la drept vorbind, i se
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pentru o descentralizare, măcar culturală, și e de părere că așa cum bucureștenii vin să vadă "Perifericul" organizat de Matei Băjenaru la Iași, pot să vină și pentru un alt eveniment cultural. Ne-a asigurat că nu din cauză că Monica Bîrlădeanu e ieșeancă are loc premiera la Iași, ci doar pentru că cei de la Cannes nu i-au permis să fie o premieră românească înaintea concursului. Despre Monica Bîrlădeanu a mai spus că a ales-o după ce aceasta a dat probe și că speră
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
la acte pozitive ca recunoașterea și lauda. De cîte ori văd o emisiune menită să exalte o regiune, mă simt profund diferită, tocmai fiindcă nu există în mine o asemenea regiune. Poate c-am avut în copilărie sentimentul că sunt ieșeancă, dar o primă strămutare la București a făcut să se piardă, în cele din urmă, din memorie farmecul. A urmat la maturitate strămutarea în Franța ca o confirmare că mă caracterizează nomadismul, o diasporă începută de mult și nu atașamentul
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
chiar peste drum de Academie, e încă o dovadă a indiferentei bucureștenilor față de orașul lor.” Nobelul și ÎȘI În interviul pe care Alină Mungiu- Pippidi i-l acorda lui George Onofrei în SUPLIMENTUL DE CULTUR| din 1 septembrie 2012, socioloaga ieșeanca nu-și dezminte tonul tăios cu care ne-a obișnuit în materie de judecați privitoare la mentalul românesc. Prilejuit de volumul de publicistica de curînd apărut la Polirom ( De ce nu iau românii Premiul Nobel) interviul atinge tema intelectualului român care
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4360_a_5685]
-
basul Marius Manyov. Nu poți să nu apreciezi șansa oferită unor tineri muzicieni de a evolua în compania muzicienilor orchestrei filarmonice bucureșten. În această companie am audiat-o, spre exemplu, pe pianista Raluca Știrbăț în realizarea primului Concert de Ceaikovski; ieșeancă de origină, tânăra artistă își continuă studiile profesionale superioare la Viena; este o prezență muzicală comunicativă, consistentă ...în primul rând în ceea ce privește dinamica sonoră mare, aflată la limitele existenței mai mult fizice și mai puțin artistice a sunetului. În compania aceluiași
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
diverse cumpărături ale lui Gh. Eminovici, cîteva bruioane de poezii (una pare a fi chiar scrisă de poet) din care pot ieși și lecțiuni noi. Apoi o scrisoare inedită a Veronicăi Micle datată Iași 8 martie 1875, către o prietenă ieșeancă aflată în călătorie în Germania. O scrisoare a lui Lascăr Catargi către principele domnitor, datată 9 februarie 1878, transcrisă "pe curat", după o precizare probabilă a lui Maiorescu, de Eminescu, în care președintele fostului guvern conservator din 1871-1876 se plîngea
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
în varianta antisocială -, a omului pe cale să-și piardă propria identitate într-un peisaj citadin agresiv, absurd, imprevizibil, grobian, vulgar, specifică mai degrabă poeților din anii '90 și mai cu seamă celor debutați după anul 2000, fără însă ca poeta ieșeancă să aspire la viziunile expresioniste, grotești și foarte sexualizate ale acestora din urmă. Paradoxul liricii Marianei Codruț - dacă se poate vorbi de așa ceva - este acela că deși oferă o consistentă senzație de déja vu (ca modalitate de construcție a poemului
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]
-
Mădălina Lefter, o ieșeancă de numai 13 ani, a cântat în duet, sâmbătă seara, la Rai Uno cu artista australiană Olivia Newton-John, partenera lui John Travolta în cunoscuta peliculă muzicală "Grease". Evoluția pe scenă a fost foarte apreciată de publicul italian, milioane de oameni
Mădălina Lefter, fetiţa-minune, în duet cu Olivia Newton-John la Rai Uno () [Corola-journal/Journalistic/68879_a_70204]
-
cu drama "4 luni, 3 săptămâni și 2 zile" în 2007. "După dealuri" este scris și regizat de Cristian Mungiu, inspirat de romanele non-ficționale ale Tatianei Niculescu-Bran. Imaginea este semnată de Oleg Mutu, rolurile principale fiind interpretate de două actrițe ieșence debutante în film, Cosmina Stratan (Voichița) și Cristina Flutur (Alina), secondate de Valeriu Andriuță (părintele) și Dana Tapalagă (maica stareță). Filmul spune povestea a două fete care au crescut împreună și care se reîntâlnesc după câțiva ani de despărțire. Alina
Cristian Mungiu, din nou în competiţie la Festivalului de Film de la Cannes () [Corola-journal/Journalistic/66927_a_68252]
-
Emil Brumaru) De când am nimerit prima dată la Iași, bănățean blând și liniștit, m-a impresionat stilul semi-agresiv în care își impun personalitatea femeile capitalei culturale a României. Dovadă va fi fiind și faptul că soția mea e tot moldoveancă (ieșeancă și nemțeancă) și, dacă stai s-o asculți (ceea ce e foarte bine să faci!), ea a preluat inițiativa atunci când ne-am cucerit - cum, de altfel, sunt sigur că s-a și întâmplat. Din pricina asta, jocul social dintre cele două sexe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
spunea antrenorul băcăuan Florin Grapă, ,,când te prinde nu te iartă”. Evoluția de la un moment dat a scorului îi dă dreptate tehnicianului băcăuan. În primul set, s-a Ținut aproape la început, de la primul schimb de mingi până la 2-2, apoi ieșencele au venit ca un atlet pe turnantă, de la 4-7 la 7-9 cu o ,,zvâcnire” de la 7-11 la 9-11, dar prestația bună a studentelor și inteligența tehnicienilor băcăuani au făcut ca setul să fie adjudecat de gazde cu 25-18. Joaca Iașului
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
feminin, competiție la care au participat cele opt câștigătoare ale etapelor zonale. La capătul unei competiții aprig disputate și a unei finale frumoase, victoria a revenit echipei Liceului cu Program Sportiv din Iași, pregătită de fosta mare handbalistă Lenuța BorșLipan. Ieșencele au trecut în finală de LPS Cluj cu 28-22, medaliile de bronz fiind cucerite de LPS “Nicolae Rotaru” din Constanța. Organizată sub patronajul Direcției pentru Sport a Județului Bacău, competiția n-a suscitat absolut deloc interesul Federației Române de Handbal
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
rușine, Maria mea păgână. Aduci... atâta... jale în aurul din mână. Pe‐ un aur tu vândut‐ai iubirea ta de fată, Maria mea frumoasă, Maria mea curată. 1908 Magda Isanos (n. 17 aprilie 1916, Iași ‐ d. 17 noiembrie 1944, București) Ieșeancă prin naștere și activitate (a profesat în avocatură), a debutat în revista „Licurici”(1932) și va colabora la „Însemnări ieșene”, Viața românească, Vremea, Jurnalul literar etc. În timpul vieții i‐ a apărut un singur volum (Poezii, 1943) și alte trei postum
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
făcu să nu spună nimic, în prima clipă. Doar când fata-i zâmbi și-i mulțumi, se- nclină și se prezentă. - Mulțumesc din nou! Eu mă numesc Iustinica H. și sunt elevă în anul III la “Liceul Oltea Doamna“. Fiind ieșeancă, locuiesc cu părinții. Era fiica directorului! - Nu știam cum de ai ajuns tocmai în biblioteca noastră. Acum, că m-am lămurit, trebuie să-ți spun ceva, eu vin de departe, tocmai din Basarabia și voi trece în anul IV. A
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
mele. Și merită, deci, un pic de atenție... Prin anii '70, cînd intram în viața literară și artistică, l-am cunoscut pe un quasi-conorășean, pre numele lui Adrian I. Scria bine, făcuse o facultate serioasă și se căsătorise cu o ieșeancă (pe care, ciudat, n-am mai întîlnit-o, de peste 25 de ani!); făcuse și un copil. Publica des, în cele mai bune reviste literare; avea și multe rubrici de specialitate la Radio București. Totul părea să-i meargă "uns". Cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]