72 matches
-
am rămâne tot în cazul fabulei despre lup și miel, adică tot noi la vale și tot noi am turbura apa. Pretexte se vor găsi așadar pentru a acoperi o cauză nedreaptă, căci pretextele bune pentru cauze rele sânt foarte ieftene în lumea aceasta. Întorcîndu-ne la vorba noastră, spusă în mai multe rânduri, repetăm: Daca pericol există, el există abstracție făcând de cestiunea evreilor". Iar daca el nu există și daca cele șapte puteri mari și voința de fier a d-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de aproape Botoșanii, Bacăul, Târgul Frumos, Iașii și să treacă apoi în câteva sate ca să vază halul la care a ajuns populația rurală. Atunci abia ar putea vorbi și vota în cunoștință de cauză. Acest argument ad oculos e și ieften și lesne de avut și ar lecui pe mulți de boala teoriilor umanitare. Iar cât despre situație, ea ni se pare destul de simplă. Cabinetul care ar primi-o astfel cum ea se prezintă prin proiectul majorității comisiei Camerei va fi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de bani cu statul. Aci dar era să fie de nu ciocnire, cel puțin contrarietate de interese. Banca - în calitate de comerciant - ar fi cătat să puie un preț cât de scump serviciilor sale, statul să le ia cât se poate de ieften. Cum dar aceeași persoană putea să-și împace datoriile și interesele sale în astfel de împrejurări? Ca fondator și mare acționar al Bancei, poate ca membru chiar în consiliul de administrație, căta să apere interesele stabilimentului de credit, ca ministru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
față cu "Presa". În numărul ei de joi, 7 fevruarie, "Presa" se miră de reintrarea d-lui Epureanu în partidul conservator, adaogă apoi câteva parafrazări a vorbelor d-lui Boerescu despre lipsa de domiciliu a dreptei conservatoare etc. etc. Vorbe ieftene într-adevăr, de care nu ne preocupăm într-o țară și într-un secol în care epitetele îmblă ulițele, încît le pot găsi și cei mai târziori la pricepere. Nu vom face așadar polemică cu "Presa", căci nu ne-am
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Românești era pe atuncea de 8 1/2 milioane de franci și nici aceia nu se cheltuiau toți. Dacă acel guvern al esploatatorilor cari nu plăteau nici un bir era rău, ne veți da voie să constatăm că era și foarte ieften, că nu-l costa aproape nimic pe poporul românesc. Pe lângă cele 120 de milioane de franci pe cari le cheltuiți d-voastră anual, bugetul boierilor exploatatori de 8 1/2 milioane era o jucărie. Vedeți dar foarte bine că acei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
școli în cari patrioții actuali învățau ceea ce știu azi, nu era poliție? Ce nu era din atributele esențiale ale statului? Se jefuiau oamenii pe uliță, se spărgeau prăvăliile, se făceau atentate? Nu. Cu acele mijloace minime se întrețineau serviciile publice ieften, cum se cuvine unui popor sărac, compus în maxima lui parte din cultivatori agricoli și din mici manufacturieri. Cu vremea ar fi venit toate pe o cale mai bună, căci nu trebuie să uităm că Domnia națională era tânără și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai mic, pe când acei cari se sporesc mai cu seamă sunt populații consumătoare imigrate. Din punctul de vedere al condițiilor de existență pentru mase putem zice că orice guvern anterior epocei reformelor a fost superior celor următoare, a fost mai ieften, mai potrivit cu trebuințele neînsemnate ale unei producțiuni asemenea nu tocmai însemnate. La ce folos sunt atunci toate îmbunătățirile și tot progresul daca ele se soldează cu însuși existența poporului nostru? Știm bine că, odată intrați pe calea aceasta, orice pas
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țară e pe de o parte lesne de învățat de la maeștrii bătrâni pe cari - i avem, iar pe de altă parte el nu exige nimic de la cei ce-l practică: nici muncă, nici caracter. Va să zică tot ce poate fi mai ieften. Nu tot astfel e poziția adevăraților republicani și adevăraților socialiști. În urma călătoriei Î. S. I. Principelui moștenitor al Germaniei la St Petersburg, Reichsratul german discută o înăsprire a măsurilor contra democrației sociale și proclamarea stării de asediu în Lipsca și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
avea înainte, de când munca, măsurată înainte după norme tradiționale și bazată pe o perpetuă reciprocitate de îndatoriri, a devenit o marfă care se cumpără în piață ca oricare alta. În urma concurenței libere și universale putința de-a se produce mai ieften o serie de obiecte în cine știe ce colț al pământului primejduiește la un moment dat milioane de existențe în alt colț al pământului; fluctuațiunile prețului muncei zilnice ia lucrătorului orice siguranță, orice încredere în ocupațiunea lui. Nu e dar de mirare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
zice d-sa. Așa de ex. directorii drumurilor de fier, acela al monopolului tutunurilor etc. au apuntamente cu mult mai mari decât ale miniștrilor. Cine strică? Oare, daca am căuta, nu s-ar găsi trei români mai speciali și mai iefteni pentru directoratul drumului de fier decât nulitățile advocățești Stătescu - kalinderoglu și cotitorul de buți Fălcoianu? D. Mărzescu zise: Va veni pe banca ministerială, prin încrederea țării, un om care n-are mijloace. Întreb cum țara n-are să-i dea mijloace
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
veche. Dar între prieteni face și 20 de milioane. Rugăm pe comisie ca, de hatârul d-lui C. A. Rosetti și a copilașilor, pe cari e păcat ca să-i lase săraci, să binevoiască a primi prețul de 17 milioane. Mai ieften nu se poate. Sunt o mulțime de patrioți cari au să se împărtășească din această trebșoară și ar fi păcat ca acum, la spartul târgului, să nu se facă atâta bunătate măcar pentru onor. C. A. Rosetti. A fost, nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și obiectele de consumațiune e mult mai de grabă disproporția descoperită de Malthus decât o altă, iscodită de socialiști. Capitalul din parte 'și e din natura lui menit de-a fi împărțit în lefi pentru muncă și, daca munca e ieftenă și capitalul scump, ar fi o dovadă numai că brațele ce se oferă sunt prea multe în raport cu capitalul existent, cu posibilitatea de-a le retribui. Nouă ni se pare că adevărata cauză a mizeriei e cu totul altundeva; că ea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
patrați ai țării și numărul locuitorilor. Prisosul acestor din urmă fiind avizat la munca industrială, aceasta avizată la schimb pe productele agricole ale altor țări, se 'nțelege că munca industrială va fi supusă legilor unei concurențe universale, că, nefiind destul de ieftenă sau neaflând vânzare, acel prisos de populație va căuta să sufere sau să emigreze. La noi mizeria e produsă în mod artificial, prin introducerea unei organizații și a unor legi străine, nepotrivite cu stadiul de dezvoltare economică a țării, organizație
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
riscă puțin; dar cei [ce] iau parte la joc întîmpină foarte mari riscuri, mai ales când nu sunt obicinuiți. În operații solide de comerț Creditul nu poate concura cu Banca Națională deoarece capitalul lui nu poate fi nicicând atât de ieften precum e cel de hârtie privilegiată pe care aceasta din urmă are dreptul de a o emite. Prin urmare ținta Creditului e evidentă: speculațiunea. [3 - 4 august 1881] ["CE POFTEȘTE "L'INDEPENDANCE ROUMAINE"? "] Ce poftește "L'independance roumaine"? Crede că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi produs obiecte de utilitate, nici a fi înlesnit producțiunea prin o mânuire mai inteligentă a instrumentului de muncă. La noi, ca în toate țările, evreii se prezintă ca un element parazit de mijlocitori, a căror activitate, în loc de-a iefteni schimbul de producte, îl scumpește în mod artificial și-l scumpește în aceeași măsură în care-l monopolizează în mînile lor. Ei sunt, ca element comercial, absolut stricăcioși în toate țările; de aceea și vedem că, oriunde se află în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Eugen Duehring, care este socialist, utilizează idei de-ale lui Carey în contra teoriei populaționistice a lui Malthus și a teoriei rentei fonciare a lui Ricardo, asta nu dovedește că scriitorul american are a face cu socialiștii. E în genere foarte ieften de-a numi pe orice om care se ocupă cu cestiuni sociale socialist. Socialismul consistă în anume soluțiuni ale cestiunii sociale, de-un caracter propriu și revoluționar, nu în recunoașterea, studiul și regularea legală a acestei cestiuni. Cestiunea evreilor la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
î]i pasă daca hârtia ce-o vinde are valoare intrinsecă sau nu. El s-o vânză scump. Puțin [î]i pasă asemenea daca cea pe care-o cumpără cu banii acționarului e 'ntemeiată pe-o întreprindere solidă sau nu. Ieftenă să fie, ca s-o poată urca și câștiga diferența. ["IATĂ DECI ȚINTA CREDITULUI"] 2264 Iata deci ținta creditului. Aceea de-a da viață la întreprinderi hazardate a căror productivitate nimeni n-o poate prevedea de pe acum, a emite acțiile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
afacere, un organ onest ca al nostru nu poate sta de vorbă cu samsarul Creditului Mobiliar. "Romînul" n-avea decât să-și urmeze dezvoltările din punctul său de vedere și să ne lase 'n bună pace. Ar fi în adevăr ieften daca față cu orice cestiune de interes public am avea a ne lupta cu agenții plătiți sau cointeresați ai unor întreprinderi. Orice altă foaie a cărei relații cu Creditul Mobiliar sunt cel puțin necunoscute ar fi avut dreptul să ne
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dă prin indosarea a cel puțin două case pe deplin sigure. De aceea însă și discontul băncii va căta să fie cât de mic; iar discontul mic va pune casele mari în poziția 'de a da altor case un credit ieften, încît siguranța băncii e un avantaj pentru casele mari, care avantaj e din parte 'și un folos pentru cele mici; iar siguranța rămâne astfel fundamentul întregei [bănci]. Acționarii băncilor își au folosul în privilegiul emisiunii biletelor, care e o compensare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
produsele se vând. Dac' ar fi deci cu putință de-a întrebuința acest capital, care odihnește, înainte de-a fi replătit prin prețul de cumpărătură al obiectelor, ar fi câștig. Cu capitalul ar putea câștiga, marfa sa ar fi mai ieftenă cu dobânda acestui capital. Întrebuințarea acestui capital bătut cu cuie s-ar putea face dîndu-i -se credit pe vânzarea mărfii. Acest credit va avea un caracter îndoit. Credit de afaceri, adecă pe poliță după formă; în sine însă credit industrial
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
este cunoscută. Acii mai ageri dintre noi au străbătut numai pănă în porticul (pridvorul) său. Ce sumeție ar fi de a judeca despre cele ce se păstrează înlăuntrul său. N|DEJDE: O frumoasă neguțitoare de vin, care numai cu foarte ieften preț vinde a ei marfă. NIMIC: Este esenția științei omenești. NEMULȚ|MITOR: Trei pătrimi din neamul omenesc. NENOROCIRE: Tigaie în care se topește mândria și se coace înțelăpciunea. NEBUNIE: Peatra filosofilor sau mai bine a zice în carea-și sparg capul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
pe omul singuratec să se simtă și el o parte, un rezultat al istoriei țării sale. Dezmoșteniți sînt acei ce nu mai cred în nimic, dezmoșteniți sînt acei cetățeni ai universului întreg, ce, neavînd patrie, își aleg pe cea mai ieftenă din tot universul, cei cari neavînd popor, își aleg pe cel mai lesne de avut omenirea (Astăzi se deschide Adunarea..., "Timpul", 16 septembrie 1878). Bun îndemn și atenționare au aici multiculturaliștii, globaliștii și bursierii de toată mîna, pentru care mai
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]