623 matches
-
ta. Am să vin la noapte, după ce surorile mele vor pleca de acasă. Să nu scoți nici un sunet, altfel nu vei mai avea nici o șansă să îți salvezi împăratul! Rățoiul ascultă supus vorbele fetei și rămase nemișcat sub pat până ce ielele mâncară, se odihniră și apoi plecară în treaba lor, iar liniștea se așternu în casă. Nu trecu mult și apăru Mira, ducând cu ea un cărucior pentru cărat lemne. Rățoiul o ajută să îl scoată pe Petruș din dulap, să
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
-l ducă la casa pădurarului. Mare fu mirarea omului când își văzu fata aducând un străin lipsit de simțire. Nu puse însă întrebări. O ajută să îl întindă într-un pat și o chemă pe soția lui. Tocmai când mama ielelor se pregătea să spună descântecul de dezlegare, în fața casei pădurarului se stârni o furtună fără seamăn. Mira ieși în prag, întâlnindu-și surorile puse pe harță. - Unde e? Strigă prima dintre iele. - Ce-ai făcut cu el? Strigă și cea
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
o chemă pe soția lui. Tocmai când mama ielelor se pregătea să spună descântecul de dezlegare, în fața casei pădurarului se stârni o furtună fără seamăn. Mira ieși în prag, întâlnindu-și surorile puse pe harță. - Unde e? Strigă prima dintre iele. - Ce-ai făcut cu el? Strigă și cea de-a doua. - Dă-ni-l înapoi! Spuse șuierând cea de-a treia. - Nu știu despre ce vorbiți, fetelor! - Minți! - Minți! - Minți! O apucară pe Mira de păr și o ridicară în
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
că l-ai găsit! - Ce să găsesc? - Să-i dăm drumul, strigă prima dintre ele. - Îi dăm drumul, fu de acord și cea de-a doua. - Stați, le ceru cea de-a treia, priviți! În pragul casei ieșiseră pădurarul, mama ielelor și Petruș-Împărat. Acesta din urmă nu mai era adormit și, însoțit de rățoiul cel bătrân, privea în jurul său cu uimire. Era cel mai frumos împărat care le fusese dat tuturor să vadă vreodată. Părul său ca pana corbului, flutura în
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
pana corbului, flutura în vântul stârnit de iele peste fruntea înaltă și ochii întunecați, umbriți de gene lungi și negre. Trupul înalt și mlădiu ținea piept furtunii cu semeție, în timp ce în brațul drept își ridicase sabia, gata de luptă. Mama ielelor opri de îndată furtuna, le liniști pe fetele ei și o aduse pe Mira teafără alături de tatăl ei, pădurarul. - Vrem să aleagă, sări prima dintre iele! - Dintre noi trei, una, spuse și a doua. - E dreptul lui să hotărască pe
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
liniști pe fetele ei și o aduse pe Mira teafără alături de tatăl ei, pădurarul. - Vrem să aleagă, sări prima dintre iele! - Dintre noi trei, una, spuse și a doua. - E dreptul lui să hotărască pe cine preferă, admise a treia. - Ielele nu își pot lua soți, spuse mama ielelor. - Nu, dar tu trăiești de ani buni cu pădurarul, de ce nu am putea să facem și noi acest lucru? - Nu am gânduri de cununie, le răspunse tăios Petruș, nici nu caut să
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
Mira teafără alături de tatăl ei, pădurarul. - Vrem să aleagă, sări prima dintre iele! - Dintre noi trei, una, spuse și a doua. - E dreptul lui să hotărască pe cine preferă, admise a treia. - Ielele nu își pot lua soți, spuse mama ielelor. - Nu, dar tu trăiești de ani buni cu pădurarul, de ce nu am putea să facem și noi acest lucru? - Nu am gânduri de cununie, le răspunse tăios Petruș, nici nu caut să trăiesc alături de cineva. - De aici nu vei pleca
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
buni cu pădurarul, de ce nu am putea să facem și noi acest lucru? - Nu am gânduri de cununie, le răspunse tăios Petruș, nici nu caut să trăiesc alături de cineva. - De aici nu vei pleca singur viu, săriră toate cele trei iele deodată. Îți dăm răgaz două ceasuri să te hotărăști. Până atunci, nu vei putea părăsi casa pădurarului! Mama ielelor își însoți cele trei fiice în întunecimea codrului, iar pădurarul se întoarse la treburile lui. Rățoiul cel bătrân se apropie de
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
răspunse tăios Petruș, nici nu caut să trăiesc alături de cineva. - De aici nu vei pleca singur viu, săriră toate cele trei iele deodată. Îți dăm răgaz două ceasuri să te hotărăști. Până atunci, nu vei putea părăsi casa pădurarului! Mama ielelor își însoți cele trei fiice în întunecimea codrului, iar pădurarul se întoarse la treburile lui. Rățoiul cel bătrân se apropie de Mira. - Mai ajută-l încă odată, te rog! E un împărat bun, păsările ar suferi foarte mult să-l
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
nu mai e timp de vorbă, dacă vrei cu adevărat să scapi și nu îți place nici una dintre surorile mele, e timpul să te scot din codru. Pe tot drumul de întoarcere, Petruș-Împărat nu-și putu dezlipi privirea de pe sora ielelor. Rățoiul cel bătrân nu mai înțelegea nimic, dar își spuse că nici nu conta acum ce era în mintea împăratului atâta timp cât, în curând, păsările aveau să îl aibă din nou în mijlocul lor. Ieșiră în curând din codru și Mira se
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
prea puternice - Da, veți avea o împărăteasă, bună și frumoasă! Păsările făcură o zarvă nemaipomenită la aflarea veștii că Petruș-Împărat avea să le aducă o împărăteasă. Ați ghicit, fata pe care o îndrăgise dintr-odată Împăratul Păsărilor era Mira, sora ielelor, fiica pădurarului, cu care Petruș se cunună de îndată ce reuși să o convingă pe fată că viața alături de el avea să fie cel puțin tot atât de frumoasă pe cât era viața mamei-ielelor alături de pădurar. Normal că au trăit fericiți până la adânci bătrâneți, doar
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
În noaptea de Rusalii nu este bine să dormi sub cerul liber sau să te duci la fântână, deoarece pot să cazi pradă farmecelor acestor fapturi, în caz că le surprinzi dânsul (Hora Ielelor). De asemenea, nu este bine că noaptea să te prindă la răscruci de drumuri, la marginea pădurii, în munți și pe malul apelor, pentru că există șanse mari să surprinzi dânsul Ielelor. Nu te urca în pomi, nu te duce în
RUSALII 2014 Superstiţii şi obiceiuri de RUSALII [Corola-blog/BlogPost/93124_a_94416]
-
pradă farmecelor acestor fapturi, în caz că le surprinzi dânsul (Hora Ielelor). De asemenea, nu este bine că noaptea să te prindă la răscruci de drumuri, la marginea pădurii, în munți și pe malul apelor, pentru că există șanse mari să surprinzi dânsul Ielelor. Nu te urca în pomi, nu te duce în locuri înalte și nu călători departe de casă. Superstițiile spun că cei care fac acest lucru ar trebui să poarte pelin la brâu sau în sân, pentru a se proteja de
RUSALII 2014 Superstiţii şi obiceiuri de RUSALII [Corola-blog/BlogPost/93124_a_94416]
-
te urca în pomi, nu te duce în locuri înalte și nu călători departe de casă. Superstițiile spun că cei care fac acest lucru ar trebui să poarte pelin la brâu sau în sân, pentru a se proteja de mânia Ielelor. Nu te certă cu nimeni, pentru că poți atrage atenția Ielelor asupra ta, ceea ce îți va provoca necaz. De la Duminică Rusaliilor, timp de nouă săptămâni, nu este bine să culegi plante tămăduitoare. Rusaliile sunt zâne ale apelor, astfel că nu este
RUSALII 2014 Superstiţii şi obiceiuri de RUSALII [Corola-blog/BlogPost/93124_a_94416]
-
și nu călători departe de casă. Superstițiile spun că cei care fac acest lucru ar trebui să poarte pelin la brâu sau în sân, pentru a se proteja de mânia Ielelor. Nu te certă cu nimeni, pentru că poți atrage atenția Ielelor asupra ta, ceea ce îți va provoca necaz. De la Duminică Rusaliilor, timp de nouă săptămâni, nu este bine să culegi plante tămăduitoare. Rusaliile sunt zâne ale apelor, astfel că nu este bine să înoți sau să te speli. Alte superstiții și
RUSALII 2014 Superstiţii şi obiceiuri de RUSALII [Corola-blog/BlogPost/93124_a_94416]
-
le poartă în ziua cununiei; - Spiritele rele se alunga prin ritualuri gălăgioase și pocnituri cu ramuri de tei; - În gospodării se prepară unsori cu care se vor unge ungerele vacilor pentru a spori laptele; - Tot acum femeile fac descântece împotriva Ielelor; - Se ung ușile cu usturoi pentru că așa casă va fi păzita de rele și ghinion tot restul anului; La zece zile după Înălțarea lui Hristos, respectiv la 50 de zile de la Învierea Să, prăznuim Rusaliile - Pogorârea Sfanțului Duh, cunoscută și
RUSALII 2014 Superstiţii şi obiceiuri de RUSALII [Corola-blog/BlogPost/93124_a_94416]
-
în pagină într-un limbaj contemporan - și în dans, Giselle-ul lui Mats Ek, spectacol în care, la sfârșitul primului act eroina înnebunea de durere, dar nu murea, cel de-al doilea act ne mai desfășurându-se în lumea fantastică a ielelor, ci tot într-o lume de dincolo de real, dar ancorată totuși în acesta, lumea copleșitor de dureroasă a unui azil de nebuni. De fapt, ce au reușit cei doi creatori mai sus citați? Au reușit să pătrundă esența operelor la
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]
-
regiment german. Intersectate și încastrate de nenumărate ori, bruioanele narative se concentrează în jurul exemplarului strămoș Constantin, ambiguizându-i figura de câte ori e cu putință și desfăcând misterele atunci când ele - deja - sună oarecum în afara firescului (cum se întâmplă în desele pasaje în care ielele își poartă pașii dănțuitori). Cam așa arată o orație de nuntă, cam așa un refuz e întors către sine din câteva cuvinte: "Umblă vorba că ai dat toată solda de la război pe o pendulă nemțească cu arcuri și greutăți, care
Cartea din mânecă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8598_a_9923]
-
cu orez (Marina Vlad: Raze de lumină), cu tăieței (Tiberiu Olah: Peripeții cu trisonuri majore) ori cu găluște (Liana Alexandra: Imagini întrerupte); 2) friptura înăbușită la cuptorul unei arhetipalități fruste (Tadeusz Wielecki: Whisper of the Semitones) și fecunde (Doina Rotaru: Ielele); 3) un "fromage" neofolcloric bine fermentat (de Radu Paladi în Cvintet de suflători). În plus, un desert spectral, care a adunat și arome neoexpresioniste, arhetipale ori neofolclorice (Călin Ioachimescu: Oratio 2). Chiar și atunci când este simplu cafe-concert muzica poate avea
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
Jalkanen a preluat informații și elemente melodic-tematice chiar dintr-o sursă românească (mai exact, din lucrarea eruditului Vasile Tomescu, Musica Daco-Romana). Desigur, mitul incestului evitat, din balada Soarele și Luna, s-a hibridizat aici cu alte elemente de fantasmă mitologică (iele și zâne), fiindcă Pekka Jalkanen nu face etnografie, ci recrează orice elemente în conformitate cu fantasmele sale mitologice sau utopice. Piesa rezultată nu este deloc una epică, descriptivă sau ilustrativă, nefiind programatică; e o lucrare de atmosferă, de sugestivitate, iar în această
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
Sărbătoarea Rusaliilor sau Coborârea (Pogorârea) Sfântului Duh, este o sărbatoare creștină care se prăznuiește în duminica de 50 de zile după Sărbatoarea de Paște. În tradiția românească, Rusaliile au primit conotații aparte, această noapte fiind denumită și noaptea Ielelor sau noaptea jocului Calușarilor. autor: Lucian Negrea În mitologia românească, Rusaliile sunt considerate femei fabuloase din categoria Ielelor, fiicele lui Rusalim Împarat. Nu se cunoaște originea acestui mit, “iele“ nefiind un nume, ci pronumele personal feminin “ele“, rostit popular. Acest
Rusaliile: Noaptea Ielelor sau a jocului Căluşarilor () [Corola-journal/Journalistic/69785_a_71110]
-
de 50 de zile după Sărbatoarea de Paște. În tradiția românească, Rusaliile au primit conotații aparte, această noapte fiind denumită și noaptea Ielelor sau noaptea jocului Calușarilor. autor: Lucian Negrea În mitologia românească, Rusaliile sunt considerate femei fabuloase din categoria Ielelor, fiicele lui Rusalim Împarat. Nu se cunoaște originea acestui mit, “iele“ nefiind un nume, ci pronumele personal feminin “ele“, rostit popular. Acest mit a fost suprapus ulterior peste sărbatoarea creștină postpascală a Cincizecimii și devenită Duminica Rusaliilor. În tradiție se
Rusaliile: Noaptea Ielelor sau a jocului Căluşarilor () [Corola-journal/Journalistic/69785_a_71110]
-
Rusalii vor fi pedepsiți de Iele. Acestea le vor lua mințile sau îi vor schilodi. O superstiție spune că dacă în noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau dacă te vei duce la fântână, vei cădea sub puterea Ielelor, deci este indicat să eviți să faci aceste lucruri. Legat de Rusalii este și faimosul joc al Calușarilor, dans ritual care vine de la săritul peste foc pentru a scăpa de iele, zânele rele. Dansul Călușarilor este cunoscut ca fiind remediul
Rusaliile: Noaptea Ielelor sau a jocului Căluşarilor () [Corola-journal/Journalistic/69785_a_71110]
-
lucruri. Legat de Rusalii este și faimosul joc al Calușarilor, dans ritual care vine de la săritul peste foc pentru a scăpa de iele, zânele rele. Dansul Călușarilor este cunoscut ca fiind remediul pentru vindecarea unui suflet care a privit Dansul Ielelor ce i-a luat mințile, acesta fiind singurul leac. Dansul Călușarilor este un dans păstrat din vechime și care urmărește să îndepărteze vraja picurată peste cel sedus și să pună pe fugă ielele. La sate, în special, se păstreaza tradiția
Rusaliile: Noaptea Ielelor sau a jocului Căluşarilor () [Corola-journal/Journalistic/69785_a_71110]
-
vindecarea unui suflet care a privit Dansul Ielelor ce i-a luat mințile, acesta fiind singurul leac. Dansul Călușarilor este un dans păstrat din vechime și care urmărește să îndepărteze vraja picurată peste cel sedus și să pună pe fugă ielele. La sate, în special, se păstreaza tradiția ca în această zi să se ducă la biserică pentru a sfinții crengi de tei și nuc, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorât peste Sfinții Apostoli
Rusaliile: Noaptea Ielelor sau a jocului Căluşarilor () [Corola-journal/Journalistic/69785_a_71110]