187 matches
-
iubire (Dar preciza că-s vorbe de-mprumut). Cândva a stat un ceas cu ei la masă, I-a dojenit că nu s-au pregătit Să-și strângă straiele de după coasă, Că sigur astăzi n-ar fi asfințit Într-un ierbar cu zodii împletite Din poli sălbatici, aspru luminați, Și-ar fi rămas, în lanul cu ispite, Pe-un fapt divers, doi maci îmbrățișați... Referință Bibliografică: Pe-un fapt divers, doi maci îmbrățișați / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PE-UN FAPT DIVERS, DOI MACI ÎMBRĂŢIŞAŢI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340544_a_341873]
-
ce- mi poartă numele primit în preajma celui de-Al Doilea Război Mondial. Se făcuse toamnă și firul de iarbă fusese rupt de un elev și așezat între coperțile acestui volumaș „Cărticica de dat în leagăn gândul”, să-l preseze pentru ierbar. Mai erau două zile și începea școală. Evadare din lied Ceasul meu electronic de la mână arată oră 17 și ziua 19 octombrie 1815.Aveam întâlnire cu Schubert la biserica din Linchtenthal pentru a interpreta nouă să lucrare,un lied,”Margareta
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
acelui „Jurnal” al tău, unde scrie că, la 25 iulie 1944, la Bogdănești, disperat și sfâșiat, ziceai despre niște execuții... - De câte ori mă gândesc la acele clipe, mă simt mai rău ca tine. Mă dor toate nervurile, asemenea plantelor într-un ierbar. Atunci, „au fost executați 16 dezertori”. „Împușcații, s-au rostogolit inerți în gropile pline de apă. Am văzut creieri zburând, strigate, groază muta, totuși indiferență față de glonț. Nu mai pot. Nu mai pot. Mă doare ceva nelămurit în piept, ceva
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
Sunt acolo să nu schimbi locul țărmului, vom culege fructe. Vreau să mă înalț!... Chem cu un strigăt ultimul ceas din noapte. Aripi mă-nfășoară, mustul vieții curge-n vene. Mireasma se revarsă din paharul nopții pe-o frunză în ierbarul toamnei. Acum, trec dincolo de geam, am întâlnire cu seara... (foto-pictura realizata de fiica mea Ioana) Referință Bibliografică: Întâlnire cu seara. / Maria Ileana Belean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 253, Anul I, 10 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
ÎNTÂLNIRE CU SEARA. de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341320_a_342649]
-
Prea-nalt judecător sprânceană, Nu-i place la ciorap o jartieră, Deja, le-a dezbrăcat pe toate, A inventat un phoenix în scrumieră. Larg poem își leapădă strimt fracul Liber acum de fuste și rochii foșnitoare. Scânteile, ca frunza la ierbar, Devin pentru infuzii de răceală leacul, Doar după evadarea din sertar. Referință Bibliografică: ARS, POETICUL / Teo Cabel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 708, Anul II, 08 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Teo Cabel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ARS, POETICUL de TEO CABEL în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341466_a_342795]
-
nr. 741 din 10 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Poem de AL.FLORIN ȚENE Confesiunile unui navigator de uscat Dinspre marea cuvintelor, vântul dezvelea pântecul plajei peste femei tinere așezate cu grijă între coperțile cărților cum făceau cu plantele pentru ierbare deodată abur de cafea și ploi venind dinspre neoane și era cina și erau mângâierile de pisică doar rotițele ceasului zuruia timpul înfiripând lent somnul lângă o femeie în noapte ascult arta somnului străzile ne mai fiind străzi, casele ne
CONFESIUNILE UNUI NAVIGATOR DE USCAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343475_a_344804]
-
de lumină, încât galbenul gutuii îmbată zarea. Doar amurgul se umple de rugină: a venit iar toamna? Aceasta-i întrebarea! Din vii se culeg boabe de chihlimbar, coșurile se-ndoaie sub greutatea lor. Frunza de viță, o pun într-un ierbar și licuricii i-așez în calea astrelor. Ciocârlia a părăsit câmpia. Doar greierii vioi mai cântă sub fereastră, imnul verii.Se cheamă: „aleluia”, și-n spatele decorului, rămân sihastră. Deși-mi zvâcnesc călcâile de doruri, iubitule, mă dăruiesc ofrandă, toamnei
TABLOU DE TOAMNĂ CU FINAL ÎN DOI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343625_a_344954]
-
de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2300 din 18 aprilie 2017. Îmi iau în sfârșit zborul plutind odată cu toamna ce-i de-o seamă cu trupul meu sfredelit de clipa pribeagă, părăsesc fantomatica gară cu flori așezate haotic în ierbarul vremii de plumb, apoi, ascult uimită șoaptele sufletului ce a rămas copil. Pentru o clipă uit să mă iubesc și asta îmi fură surâsul fără păcat, găsesc, însă, o pajiște albastră străjuită de ultima frunză verde și devin melc, mă
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
mă retrag în cochilia cu lumină albă la fereastră și aștept semnalul răsăritului, când voi deveni fluture-curcubeu. Citește mai mult Îmi iau în sfârșit zborulplutind odată cu toamna ce-ide-o seamă cu trupul meu sfredelitde clipa pribeagă,părăsesc fantomatica garăcu floriașezate haoticîn ierbarul vremii de plumb,apoi,ascult uimită șoaptele sufletului ce a rămas copil.Pentru o clipă uit să mă iubescși asta îmi fură surâsulfără păcat,găsesc, însă, o pajiște albastră străjuită deultima frunză verde șidevin melc,mă retrag în cochiliacu lumină
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
Iar Luna pătimașă-n strălucire-mprăștie iar fluturi! Cine oare-o fi de vină când un fluture de noapte A adormit pe-o margine de vis acoperit cu moarte O fi Luna care-i o floare uscată-ntr-un vechi ierbar A cerului ce-și trimite picăturile iar.. da nu-n zadar! Referință Bibliografică: CINE-I DE VINĂ CÂND LUNA APUNE / Zamfira Rotaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2299, Anul VII, 17 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Zamfira
CINE-I DE VINĂ CÂND LUNA APUNE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380353_a_381682]
-
preciza că-s vorbe de-mprumut).// Cândva a stat un ceas cu ei la masă,/ I-a dojenit că nu s-au pregătit/ Să-și strângă straiele de după coasă,/ Că-n toate e-ntr-o zi un asfințit// Într-un ierbar cu zodii împletite/ Din poli sălbatici aspru luminați./ Și-ar fi rămas, în lanul cu ispite,/ Pe-un fapt divers, doi maci îmbrățișați” (Pe-un fapt divers, doi mai îmbrățișați). Abordând tema povestirii (povestitului) la han, poeta ne avertizează că
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
Nicio plăcere de a ma privi Ca odinioară: îmi văd barbă și plec, fără a-mi fi văzut chipul în oglindă, doar umbră mea orice i-aș face îmi postează conturul așa cum îl știam, ca pe o frunză presată în ierbar. -------------------------- (Empatii, antologie, Editura PHOEBUS, 2013) NO PLEASURE AT ALL There is no pleasure în looking at myself Like în the past: I see my beard and leave, without seeing my face în the mirror, just my shadow whatever I do
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de PAUL SÂN PETRU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373980_a_375309]
-
globalizare, asta avem. Pierderea identității naționale, a respectului față de cel de lângă tine, care vrea să facă ceva, pentru a rezista în timp. S-a dus și încrederea în colegul de breaslă. Dacă s-ar putea te-ar așeza într-un ierbar, fără rezerve. Oare mai putem avea încredere în cei de lângă noi? Adevăratele caractere își păstrează puterea. Nimeni și nimic nu ar putea zdruncina credința noastră, care nu este negociabilă. Invidia este nimicitoare pentru suflet. După spusele sfinților părinți semnul caracteristic
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
mai frumoasă-n brațe vrea să doarmă Peste frunzișul patului meu veșnic Dorințele ca un parfum de toamnă Sting între noi, lumina de la sfeșnic Și ne îmbrățișăm, miresme rare, Ca două flori ce sângeră în pârgă Doar amintirea strânsă în ierbare Mai poate lacrimile să le strângă... (16) Georgeta RESTEMAN: CU PRAF DE STELE STRĂLUCIND PE PLEOAPE Cu praf de stele strălucind pe pleoape Când doruri ațipesc la sânul lunii Noian de vise mi te-aduc aproape Și-n jar de
POEME ÎN OGLINDĂ (III) POEME DE DRAGOBETE de ION VANGHELE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346833_a_348162]
-
amintiri ucise vrea clipa să pătrundă În sufletul de umbre deschis tot de alei Prin care prind să umble, vagi chipuri de femei. Tu mi-ai promis iubire și-n schimbul ei mi-ai dat O floare veștejită dintr-un ierbar uscat. Mi-ai dat o noapte calpă, cu vorbe care mor Și pumnii de cenușă la ușa din pridvor. Promisiuni deșarte, iluzii care tac... Mă sfâșie iubirea cu colți de vârcolac Și-n noaptea care curge foșnind apa adâncă Păcatul
POEME ÎN OGLINDĂ (III) POEME DE DRAGOBETE de ION VANGHELE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346833_a_348162]
-
nr. 56, Absolvenții școlilor din Brădești cu studii medii și superioare, pp. 247 - 258), foarte-interesantele „anexe“, fiind urmate de un Panoramic 1985 - 2013 (pp. 259 - 285), de o Schiță [Hartă a] comunei Brădești (p. 286) și de „corola alb-neagră“ de ierbar presat între file de „laptop-pisețe“, Albumul generațiilor (pp. 287 - 310). (I) Macrosecțiunea Geografia comunei cuprinde 11 capitole cu bogate informații științifice despre poziția geografică („Matematic“, comuna Brădești «se află între meridianele 230 32' și 230 38' longitudine estică și între
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
Publicat în: Ediția nr. 2300 din 18 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Îmi iau în sfârșit zborul plutind odată cu toamna ce-i de-o seamă cu trupul meu sfredelit de clipa pribeagă, părăsesc fantomatica gară cu flori așezate haotic în ierbarul vremii de plumb, apoi, ascult uimită șoaptele sufletului ce a rămas copil. Pentru o clipă uit să mă iubesc și asta îmi fură surâsul fără păcat, găsesc, însă, o pajiște albastră străjuită de ultima frunză verde și devin melc, mă
FLUTURE-CURCUBEU de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378735_a_380064]
-
modul în care un alt Simeon al folcloristicii românești - Simeon Florea Marian - începuse deja să-și alcătuiască monumentala lucrare Botanica poporană română. Câteva decenii de muncă (1870-1907) s-au materializat în 13 volume : 12 volume de text și un volum ierbar, însumând circa 6.000 de file și cuprinzând descrierea etnobotanică a 520 de plante. Un amănunt revelator al exhaustivității de care a dat dovadă preotul și folcloristul bucovinean Simeon Fl. Marian la redactarea acestei monografii este schimbul în natură pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
etc. E bine ca școlarii să deseneze aparatele, obiectele, ființele studiate. Chiar dacă imaginea lor figurează în manual, cerința de a le desena îi obligă să observe toate detaliile. Foarte utilă este și organizarea de activități practice favorizând cunoașterea (alcătuirea de ierbare, insectare, efectuarea de experiențe etc.). c. Înlesnirea desprinderii esențialului comportă o muncă didactică variată. Un mijloc facil este utilizarea desenului schematic pe tablă, care scoate în evidență aspectele importante, eliminând detaliile. Schematizarea trebuie însă însoțită și de o prezentare a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
zi cu zi, adeseori ceea ce ni se Întâmplă Într-o zi e neverosimil... Nu putem regresa la poziția pozitivismului lui Auguste Comte, să terminăm cu orice Încercare interpretativă a trecutului și să facem o colecție de date, să facem insectare, ierbare... Oricum, noi, cu mintea noastră riscăm să facem instinctiv și automat comparații, să zicem, ah, planta asta pare reprodusă pe aripile fluturelui Învecinat. Demersul istoric trebuie să explice și, În măsura În care vrea să explice, n-are Încotro, descifrează niște premise, pornind
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de F. Aderca, București, 1977; Imaculatul panegiric, București, 1977; Cupola Bărăganului, București, 1979; Scarabeul sacru, pref. Romulus Vulpescu, București, 1979; Dicționar de omonime și de familii de cuvinte, ușor de învățat, pe rime, la care să luați aminte, București, 1980; Ierbarul amorului. Blazoane, imnuri, elegii, sonete, Iași, 1981; Inventar celest sau Taraba marelui talcioc cu hârburi strânse la un loc sau Turnanta frescă picarescă, București, 1982; Dacica, pref. Alexandru Balaci, București, 1984; Cetatea de sidef, București, 1985; Olympia (în colaborare cu
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
Balada omeniei (sonet structurat astfel: 4, 3, 3, 4), Și a fost ziua (sonet inversat), dar și în altele, S. realizează nu doar performanțe prozodice, acum lirismul devine substanțial și transparent totodată: „A-ncremenit în goluri clipa / ca duhul sevei în ierbar./ Privirea-și spânzură aripa / de stinsa zi din calendar” (Singurătate), poetul căutând turnura muzicală și lapidaritatea aforistică a versului. Proza lui S. a rămas, în cea mai mare parte, în pagini de reviste. Menționate în diverse publicații, volumele Fântâni arteziene
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
Enescu, semnatar al articolului Învățătorul, un elogiu adus oamenilor „care plămădesc minți și suflete”, și cu C. Enescu-Bughea). Articole cu destinație didactică (Muzeul școlar, Muzica) pledează, printr-o descriere tehnică amănunțită, în favoarea organizării în școli a colecțiilor mineralogice, a insectarelor, ierbarelor, mulajelor de animale sălbatice etc., ca și pentru înființarea unor coruri la căminele culturale. Apare și material folcloric cules din Basarabia - cântece, proverbe, ghicitori, însoțite de îndemnul de a se indica „din ce sat și de la cine sunt auzite”. Personalitatea
UNIREA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290351_a_291680]
-
Suav anapoda, modalitățile umoristice sau, în tot cazul, neobișnuite, bizare predomină aici și în Mașinării romantice, iar în majoritatea celor următoare - La lumina zăpezii (1974), Gloria ierbii (1975; Premiul Academiei Române), Ninive (1982), Prea târziu, prea devreme (1984) ș.a. ori în Ierbar de nervi (1978), care, potrivit declarației autorului, nu ar conține „literatură”, dar se dovedește o carte cu adevărat bună - înlătură aproape cu totul alte modalități. Poetul nu se exprimă decât arareori firesc, tot timpul recurge la Witz, face uz de
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
eșalon al generației, afirmat după 1960. [...] Gh. Tomozei s-a adaptat cu dificultate și a rămas, în esență, un singuratic. Prietenia de mai târziu cu Nichita Stănescu nu i-a modificat prea mult stilul poetic, deși unele schimbări (îndeosebi în Ierbar de nervi, 1978, cartea lui cea mai bună) se văd: o intimizare, în primul rând, a subiectului liric, o eliminare a epicului și o reducere a elementului demonstrativ. EUGEN SIMION SCRIERI: Pasărea albastră, București, 1957; Steaua Polară, București, 1960; „Lacul codrilor
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]