577 matches
-
veniți în transhumanță nu s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un păstor țuțuian, venit cu turma de oi la iernat. Odată stabilit în comuna Pecineaga, Constantin și-a înstrăinat o parte dintre mioare și cu banii câștigați și-a ridicat o casă pe cei patru mii cinci sute de metri pătrați ce i s-au acordat de către administrația locală, în afara
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472137509.html [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
la nesfârșit, Acolo unde nu sunt de găsit, Lumini din necuprinse zări Ascunse-n freamătul din mari, Să mângâiem în zbor ogoare De frumuseți și bunăstare, Pe aripi de iubire pură Găsite lângă bătătura, Unde le-a pus bunica la iernat, Pe pat de visuri și de gand curat Și unde poate doar pisică, Le toarce nespunând nimica. Pune-ti opinci sau poate cu piciorul gol Să dăm prin lumea noastră un ocol, Să învățăm lumină să se-ntoarca Și oamenii
NEMURIREA FRUMUSETII de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1462397335.html [Corola-blog/BlogPost/378843_a_380172]
-
la circ. Pe trompă mă ții și voi bătea step, Le citesc din carte, și să vezi efect: Va fi un delir, prevăd de pe-acum, Vei avea o casă și un stog de fân... În care chiscanii vin ca să ierneze; Frigărui alese, o să dau chermeze. ...Deschid librărie "Poezii alese" Cântăm în duet, banul să ne iese. * * * * * * * * * Circul merge bine, succes grantat: Grijile s-au dus, de ele-au uitat... Vin copiii atâția... pe Miți s-o vadă; E regina serii
PISICA MIŢI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Pisica_miti_marin_voican_ghioroiu_1378323138.html [Corola-blog/BlogPost/364980_a_366309]
-
Funie de usturoi, Spre a nu fi bântuite De vârcolac sau moroi. În obicei de la sate, Cu usturoi se freacă Uger la vită de lapte, De-a nu rămâne stearpă. După ce se tund de lână, Ce-a crescut cât au iernat, Oile se duc la stână; Că-i vremea de pășunat. Se tocmesc ciobani cu plată În natură și în bani, Că tradiția-i purtată, Spre a dâinui prin ani. Cu atenție se face Număratul oilor, La stăpâni de-a se
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE SF.GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1461329076.html [Corola-blog/BlogPost/368656_a_369985]
-
elevilor, măi copii, dacă noi nu o să reușim să scoatem familia asta de aici, copiii ăștia nu or să ajungă primăvara, așa cum arată. Eu mă gândeam să-i duc, cu mamă cu tot, la un centru de plasament, măcar să-i ierneze”. Șansa copiilor de pe munte Din acel moment s-a întâmplat ceva. Eforturile lor au atins lumea într-un punct sensibil și au făcut-o să se miște. Parcă tot ce s-a întâmplat ulterior, într-un univers întreg de cunoscuți
Profesoara Simona și copiii pentru care pâinea e mai bună decât ciocolata by https://republica.ro/profesoara-simona-c-i-copiii-pentru-care-painea-e-mai-buna-decat-ciocolata [Corola-blog/BlogPost/338283_a_339612]
-
știe ce duce!” Noatenii grași, oile, berbecii uriași, căluții de munte, câinii „bărbați”, ca cei în „Miorița”, toți se întorc acasă, dar pentru puțin timp, căci vor pleca apoi la vale, în transhumanță, în Bărăgan sau în Bălți, unde vor ierna: „Ziua moare după culmi; De pe coastă, pe sub ulmi, Se scoboară mieii-n vale. Obosit și blând popor! Și cântând, pășește-agale O copilă-n urma lor. Noapte bună, soare sfânt, Până mâine! Noapte bună! Mâine iar vom fi-mpreună, Tu să
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
Oltenița, unde rușii suferă prima înfrângere. În mod surprinzător însă, turcii nu fructifică această victorie și, comițând o inexplicabilă eroare tactică, se retrag și, părăsind Oltenița, se deplasează pe malul drept al Dunării, în Bulgaria, spre a se pregăti de iernat. Pe la sfârșitul lunii noiembrie fu rândul rușilor să repurteze o victorie însemnată în fața otomanilor, de data aceasta însă, într-o confruntare navală, în portul Sinope „...și nimicește aici o flotă turcească, ce stătea la ancoră, încărcată cu proviziuni ce trebuia
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Liviu_gogu_1396540861.html [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
Slatina, unde erau oile noastre în transhumanță, să am grijă de ele, și să le mai duc cele de trebuință, ciobanilor. Într-o seară, sătul să stau la târhat (loc unde ciobanii își lasă tot ce are de trebuință pentru iernat, și aduc oile la odihnă), am mers eu și încă un copil, cu o parte din oi (sterpele), să pască într-un lan de secară, cale de o oră și jumătate de mers. Ajungând la locul cu pricina, ne-am
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE (II). de ARON SANDRU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1481256141.html [Corola-blog/BlogPost/376784_a_378113]
-
vara să urce oile și vitele la munte, unde erau poieni mai ușor de întreținut, iar iarna turmele să fie aduse în luncile de la șes, cum erau cele din câmpiile Jijiei, sau ale Siretului, sau ale Bugului, unde se putea ierna până primăvară, apoi turmele urcau din nou la munte. În rare locuri, oamenii, unindu-se, puteau să trăiască în sate. Aici puteau avea ogoare, case cât de cât, iarmaroace, hanuri. Erau ca niște oaze vremelnice în veșnica pribegie a omului
PĂDUREA ŞI OMUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1453795194.html [Corola-blog/BlogPost/379903_a_381232]
-
Meditație > AM DESENAT Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2081 din 11 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Am desenat o planșa cu brândușe, I-am arătat-o câmpului uscat, Să-i amintesc de vremuri jucăușe, Când, înflorit, pornea către iernat. I-am desenat, căci , poate, a uitat. Am colorat o ploaie, pe hârtie, I-am arătat-o cerului senin, Mă tot gândeam că a uitat să vie, Pește pământ cu picur cristalin, Am colorat visând un un șopot lin. Pictăm
AM DESENAT de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1473614919.html [Corola-blog/BlogPost/382460_a_383789]
-
zona Sibiului, ci și mocani de prin partea Brașovului, din zona Săcele sau din Țara Bârsei. Cum terminau de tuns oile, pe la sfârșitul lunii august, începeau să coboare cu turmele de pe pășunile montane, spre Lunca Dunării sau spre Dobrogea, pentru iernat, trecând Dunărea pe la Vadul Oii în apropiere de Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi, în căruțele cu coviltir, îi însoțeau adeseori soțiile și copiii, care
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
veniți în transhumanță nu s-au mai întors cu oile la munte, stabilindu-se definitiv în Dobrogea. Printre ei s-a numărat și Constantin cu tânăra sa soție Floarea, pe atunci un păstor țuțuian, venit cu turma de oi la iernat. Odată stabilit în comuna Pecineaga, Constantin și-a înstrăinat o parte dintre mioare și cu banii câștigați și-a ridicat o casă pe cei patru mii cinci sute de metri pătrați ce i s-au acordat de către administrația locală, în afara
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443772108.html [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
de cuvinte, să ne decupăm din iluzia ce se vrea a fi real. Aici, vibrația materiei are mereu formă de inimă, cu aorte pulsând în vieți clorofilice... Îmbrăcați apoi în copaci cu straie de frunze ce-nroșesc amurgul toamnei, să iernăm goliți de patimi, așa cum ne vrea raiul... Să ne iernăm iubirea în cutele eternității și să-nmugurim primăvara. Referință Bibliografică: Cute în eternitate... / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1161, Anul IV, 06 martie 2014. Drepturi de Autor
CUTE ÎN ETERNITATE... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Cute_in_eternitate_ecaterina_serban_1394090289.html [Corola-blog/BlogPost/360283_a_361612]
-
a fi real. Aici, vibrația materiei are mereu formă de inimă, cu aorte pulsând în vieți clorofilice... Îmbrăcați apoi în copaci cu straie de frunze ce-nroșesc amurgul toamnei, să iernăm goliți de patimi, așa cum ne vrea raiul... Să ne iernăm iubirea în cutele eternității și să-nmugurim primăvara. Referință Bibliografică: Cute în eternitate... / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1161, Anul IV, 06 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ecaterina Șerban : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CUTE ÎN ETERNITATE... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Cute_in_eternitate_ecaterina_serban_1394090289.html [Corola-blog/BlogPost/360283_a_361612]
-
nord la sud am continuat prin Croația, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Albania, Macedonia. Inițial mi-am propus să locuiesc în Grecia pe perioada lunilor de iarnă. După trei luni de hoinărit prin frumoasă Eladă am înțeles că nu-i locul potrivit pentru iernat. Așa că pe la mijlocul lui octombrie am plecat spre sudul Turciei și de acolo cu vaporul în Cipru. Veronica Ivanov: Cât timp vei rămâne în Cipru? Victor Perdevară: Am ajuns în Cipru la începutul lui decembrie și voi sta până la mijlocul lui
INTERVIU CU GLOBTROTTERUL ROMÂN VICTOR PERDEVARĂ de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Veronica_ivanov_1396462895.html [Corola-blog/BlogPost/341868_a_343197]
-
fost in pamant dospit, Pentru a fi curat în primavarit, Ca portretul ivit din a ta iarnă, Ieșind pe cale la fel de diafana! O păsărica la ureche mi-a spus, Că povestea veche nu-i la apus, Căci păsările ce erau la iernat, Soarele vieții lor să-și fi aflat Iar iubirea ramasa-n crenguțe, Emoțiile nu-și scutura-n fițe. O pasare mi-a arătat o frumusețe Timpul ce-n iubire panza-ti țese, Destinul ce de'amu să-ți dăruiască, Tot
ACEEA..CARE MI-A SOPTIT! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 by http://confluente.ro/Aceeacare_mi_a_soptit_valerian_mihoc_1364390465.html [Corola-blog/BlogPost/345443_a_346772]
-
de argint ascundeam Paloarea sângelui, umbra destrămată A nebuniei, gloria cărnii Îmblânzită de calmul unui tandru priveghi. BOCET Aspră floare de oțet mă sufoci încet încet din fundul butoiului din pierderea boiului vinul dulce s-a gătat se așterne de iernat de iernatul sângelui în carnea pământului dulce floare de salcâm ce n-aș da să mai amân despărțirea de pârjol să mai stau cu trupul gol soră macilor din grâu știmă apelor din râu floare -amară de măceș falsă umbră
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stefania_oproescu_1427286129.html [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
Bugeacului și datorită factorilor legați de originea locuitorilor din această regiune. Este cunoscut faptul, că și pînă în ziua de astăzi populația românească din regiune vorbește graiul muntean al limbii române. Aceasta se explică prin faptul că păstorii munteni după ce iernau cu oile lor pe coastele carpatine, se coborau vara pe cîmpii, deseori la distanțe de mari de casă și unde unii dintre ei s-au stabilit definitiv cu traiul[v]. Era și normal ca acești mocani munteni să rămînă credincioși
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
lăstuni ce-și construieră culcușul sub streașina balconului. Cuibul rămăsese aproape intact, chiar dacă o pereche de vrăbii gureșe puseseră stăpânirea peste el, imediat cum adevărații proprietarii își luaseră zborul spre zonele temperate ale Asiei sau Africa de nord pentru a ierna, urmând ca anul următor străbătând mii de kilometri în zbor, să revină la cuibul de sub ștreașina balconului meu. Cine putea ști dacă era aceeași pereche de lăstuni sau unii dintre puii ei. În ciuda faptului că roiau pisicile în jurul blocului, perechea
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444140151.html [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ... Autor: Gabriela Căluțiu Sonnenberg Publicat în: Ediția nr. 2170 din 09 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Când Europa se pune pe iernat, locuitorii ei își amintesc de nevoile lor primare și se reped, harnici ca toate viețuitoarele naturii, să-și pregătească bârlogul și cuibul. Cu excepția celor care, din lipsă de obligații familiale sau bănești, nu sunt fixați pe un loc anume, permițându
CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1481320612.html [Corola-blog/BlogPost/362588_a_363917]
-
pe arterele supraaglomerate, hipnotizată de vitrinele cu marfă sclipicioasă. Cu toate acestea, în serile de Ajun ne retragem mai toți la gura sobei, în spațiul delimitat de trainicii patru pereți proprii. Puțini sunt cei care regretă la modul serios că iernează în localitatea lor de reședință permanentă. De ochii lumii, dând vina pe împrejurări care-i împiedică să se deplaseze prin locuri prin care ... bradul vecinului li se pare-a fi mai verde, scandinavii tânjesc după clima blândă de pe țărmul Mediteranei
CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1481320612.html [Corola-blog/BlogPost/362588_a_363917]
-
sunt obligatoriu și politicieni de profesie, războaiele nu se mai văd cu ochiul liber etc.).... VII. GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ..., de Gabriela Căluțiu Sonnenberg , publicat în Ediția nr. 2170 din 09 decembrie 2016. Când Europa se pune pe iernat, locuitorii ei își amintesc de nevoile lor primare și se reped, harnici ca toate viețuitoarele naturii, să-și pregătească bârlogul și cuibul. Cu excepția celor care, din lipsă de obligații familiale sau bănești, nu sunt fixați pe un loc anume, permițându
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG by http://confluente.ro/articole/gabriela_c%C4%83lu%C5%A3iu_sonnenberg/canal [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
vitrinele cu marfă sclipicioasă. Cu toate acestea, în serile de Ajun ne retragem mai toți la gura sobei, în spațiul delimitat de trainicii patru pereți proprii. Puțini sunt cei care regretă la ... Citește mai mult Când Europa se pune pe iernat, locuitorii ei își amintesc de nevoile lor primare și se reped, harnici ca toate viețuitoarele naturii, să-și pregătească bârlogul și cuibul. Cu excepția celor care, din lipsă de obligații familiale sau bănești, nu sunt fixați pe un loc anume, permițându
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG by http://confluente.ro/articole/gabriela_c%C4%83lu%C5%A3iu_sonnenberg/canal [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
locurile lor, sau să și le pască și pe acolo, fiindcă târlitul era, și mai este încă, un mod natural de a îngrășa pă-mântul. Când cădea prima zăpadă, cei care aveau oi mai puține le coborau în sat și le iernau în grădinile din spatele caselor; cei cu mai multe, se îngrijeau și le iernau tot în acele locuri, unde-și făcuseră colibe și grajduri de bârne, chiar căsoaie și saivane unii, pentru a-și feri oile noaptea de lighioane și, unde
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474996424.html [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
și mai este încă, un mod natural de a îngrășa pă-mântul. Când cădea prima zăpadă, cei care aveau oi mai puține le coborau în sat și le iernau în grădinile din spatele caselor; cei cu mai multe, se îngrijeau și le iernau tot în acele locuri, unde-și făcuseră colibe și grajduri de bârne, chiar căsoaie și saivane unii, pentru a-și feri oile noaptea de lighioane și, unde, evident, aduceau fân din alte locuri de coasă sau livezi pentru hrana oilor
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474996424.html [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]