124 matches
-
un pietroi greu, cât și un sac cu nisip, legat de gâtul unui om, pot să-l înece în egală măsură ; tot așa, la fel duc în prăpastia iadului și păcatul de moarte și acumularea unei mulțimi de păcate cu iertăciune<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Cuvânt despre moarte, trad. de Alexandru Monciu-Sudinschi, Edit. Ileana, 1997, p. 104 footnote>, mai ales că, cel căzut în păcate mici nici nu se pocăiește intens pentru ele. Cel ce va fi atent la cele mici
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
primit nici un răspuns. Pe mine Însă mă presează nevoia de a vinde grabnic tablourile deoarece am făcut niște transformări costisitoare la casa părintească, pe care apoi aș gândi să o transform Într-un mic muzeu. De aceea și Îmi cer iertăciune că vă deranjez; vă rog să mai amintiți oferta mea tov. prof. Mureșeanu, pe care Îl rog să-mi confirme dacă achiziționează (ori nu), cele două prețioase tablouri Băeșu. Vreau să știu cert acest lucru spre a nu pierde vremea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Însă, că față de cele trimise de mine - date care nu pot fi evitate - sarcina Îi va fi ușurată, mai ales În partea privitoare la Începutul tumultuos al „școalei secundare de fete”. 14 Buftea, 22 mai 1971 Iubite domnule Dimitriu, Cer iertăciune pentru Întârziere; dar În ultimul timp s-a acumulat multă corespondență cu Pitești, Folticeni, care se cere rezolvată. Vreau În primul rând, să știu ce faceți. V-a venit „Purinor”-ul de la rude sau de la nepotul meu? (Acesta din urmă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că n-ar fi plecat, însă la minciuna cu medalia de platină n-a rezistat până acum nici unul.“ „Și câți închipuiți spui c-ai pus pe drumuri, fiule?“, s-a interesat popa Soare, mai preocupat de mecanismul farsei decât de iertăciune. „Mulți, părinte, mulți. De zece ani, îi tot trimit și nu s-a găsit unul să verifice la hotel dacă i s-a reținut camera. Sau la primărie, cum o să fie sindrofia. Totul e să gâdili omul la amorul propriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
noi din casă, după mai vechile obiceiuri ale locului. Când a venit în Frasin era domnișoară. Aici l-a cunoscut pe domnul Țucă Drelciuc cu care s-a căsătorit. Obiceiul locului era ca mireasa să plece de la casa părintească, cu iertăciune în fața părinților - și ea nu mai avea părinți - așa că a plecat din casa noastră, părinții mei au dat-o în mâna mirelui. La poartă li s-a rupt colacul deasupra capetelor; a fost frumos, ce mai! Au dus o viață
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
care a răsărit întîi primă vara. Ca o femeie însărcinată să facă lesne, de cîte ori mătură și ia gunoiul în poală, aruncîndu-l, să zică: „Cum arunc gunoiul acesta de iute, așa să și fac de iute.“ După ce se spun Iertăciunile în casa miresei - cînd e aproape să plece nunta -, ginerele leagă în sînul soacră-sii un franc ori o rublă, și mama miresei să-l lase repede în jos pe sub brîu, adică să-i dea drumul iute jos, pentru ca mireasa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îmbujorând cuprinsul. Să-ncercăm, poate vom auzi o șoaptă: „rn cântec minunat crește prin mine-n lume...” (Misterium tremendum) gertfa poetului este și jertfa noastră. Să nu uităm: „Nu poți birui vremea nefiind biruit...” (Lumina necreată) Mult calm și multă iertăciune pentru toate relele ce ți-au umbrit ființa, iubite poet! „Pustia - pergament ceresc” - mâncatu-le-a pe toate. Pe toate. Poetul s-a simțit adeseori singur, obsedat de „alpinele redute” (Autoportret) șoptindu-și, sfâșitor de trist: „Nu-i nimene în
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
un pietroi greu, cât și un sac cu nisip, legat de gâtul unui om, pot să-l înece în egală măsură ; tot așa, la fel duc în prăpastia iadului și păcatul de moarte și acumularea unei mulțimi de păcate cu iertăciune<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Cuvânt despre moarte, trad. de Alexandru Monciu-Sudinschi, Edit. Ileana, 1997, p. 104 footnote>, mai ales că, cel căzut în păcate mici nici nu se pocăiește intens pentru ele. Cel ce va fi atent la cele mici
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
Așadar, vă aștept cât mai curând. Cele cuvenite familiei, iar Dvs. vă rog să primiți cele mai bune sentimente. Ștefan Gorovei 3 București, 4 aprilie 1975 Dragă Domnule Dimitriu, Cu riscul de a te deranja - lucru pentru care cer cuvenitele iertăciuni încă dinainte! - vin cu o rugăminte la mata. Muzeul de Istorie din Suceava a editat vreo 3-4 volume dintr-un fel de anuar, intitulat „Studii și materiale de istorie”. Am încercat să mi le procur, în diferite chipuri, dar fără
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
mai dureze. Eu n-am făcut decît să schimb un cuvînt cu altul. Acestei bune și tradiționale rațiuni de a întîrzia la întîlnire "bufnița Minervei își ia zborul la ivirea zorilor" i se adaugă altele. Personale, să ne fie cu iertăciune. Să discutăm despre rațiunile teoretice și să luăm exemplul economiei. Oamenii au produs și au vîndut bunuri timp de milenii fără să aibă nevoie de o disciplină specială precum economia politică. Munca-valoare exista înaintea lui Ricardo. Dar noțiunea de muncă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
plăcere, ambele având loc atât de brusc încât râsul este instantaneu. Prefăcându-se a încerca o explicație științifică pentru puținătatea minții Struțocămilei, un glas din “gloate” ironizează mușcător, demonstrând prin poziția geografică și prin condițiile atmosferice nefavorabile de ce “prostimei ei iertăciune a să da să cade”: Mimând pluriperspectivismul - pentru a lăsa cititorului impresia obiectivității propriului mod de a reflecta realitatea și de a judeca Struțocămila - Cantemir deformează personajul din toate unghiurile posibile, până când nu mai rămâne nimic de demonstrat, prostia fiind
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
Dar n-a luat fratele Beldie pompa și le-a tras un duș brăilenilor ca s-o ție minte? Dar nu i-a Înjurat de mamă și a oprit con fe rințele europene, de au venit să se roage de iertăciune? Dă-le o lecție europeană brăilenilor, mai du-te la Brăila să vorbești despre Socrate.“ Întrebarea care se pune, În ceea ce-l privește pe Costică Bel die, este următoarea: Activitatea pe care o desfășura În planul organizării l-a Îmbogățit
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din Costișa. Nunta se făcea la casa mirelui sau la Căminul cultural (fosta primărie). Mireasa era adusă de mire și nănași. La luarea miresei se rostea o orație lungă. Când tinerii plecau la cununie, ca și în prezent, se făcea "iertăciunea" de cineva care știa bine versurile. Lui i se dădea o năframă și un pahar de rachiu sau vin. Nașa rupea un colac și-l arunca în patru părți. Fetele care mai de care se străduiau să prindă o bucată
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
singur își gătește masa. După ce răstoarnă carul, atunci vede drumul cel bun. Prinde orbul, scoate-i ochii. Cine-ncalecă magarul, să-i sufere și năravul. Sabia de aur taie mai bine decât cea de fier. Bogatul greșește și saracul cere iertăciune. Leoaica numai un puiu face, dar bun. Spărie lupul cu pielea oii. Vinzi castraveți la grădinar. Obrazul subțire cu cheltuială se ține. [PRIN TRANSILVANIA ȘI BASARABIA]* D-na Ciordaș Vioara din Bihor. Beiuș. Amos Borlan Beiuș Cornel Pop. Vasile Sala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Toate mărg la jurământ. Numa spicu grâului Și cu lemnu Domnului Stau la poarta Raiului Și judecă florile Unde li-s mirosurile. Le-au luat madamele Să-și stropască straele. (Șezătoarea an. XXXVI, no. 6-7.) Tot din același loc din Iertăciune la nuntă: Că (Dumnezeu) în raiu a făcut Pe strămoșul nostru Adam, De ne tragem și noi din neam, Cu frumusețele din soare Și cu ochii din mare; Cu vârtutea din vânt, Cu trupul din pământ Cu sufletul din duhul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
buchetul miresei era aruncat în ceata tinerilor nuntașii și care se întâmpla să-l prindă, urma să se căsătorească. Dacă luncașii aveau nunțile lor, cu obiceiuri ca în Bucovina, cu timpul au uitat unele practici rămase în locurile de plecare: „Iertăciunea” mirilor, își cer iertare de la părinți, prin intermediul unui cunoscător al textului (acum nu se mai poartă); au uitat și de toate orațiile de nuntă, totul s-a simplificat, nunta nu mai este un spectacol, este un contract și o mică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mine - date care nu pot fi evitate - sarcina Îi va fi ușurată, mai ales În partea privitoare la Începutul tumultuos al „Școalei secundare de fete”. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea” data=”22 mai 1971”> Iubite domnule Dimitriu, Cer iertăciune pentru Întârziere; dar În ultimul timp s-a acumulat multă corespondență cu Pitești, Folticeni, care se cere rezolvată. Vreau În primul rând, să știu ce faceți. V-a venit „Purinor”-ul de la rude sau de la nepotul meu? (Acesta din urmă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
întoarse spatele și-l auzi strigând: Luana! Aceeași voce, ce trăda un simțământ aparte, ca în ziua în care îi pusese mâinile la ochi. Se întoarse să-l privească și să-l certe dar Rosti începu să bâlbâie scuze și iertăciuni, cu fruntea lipită de tocul ușii. Văzându-l atât de infantil și de neputincios, Luana izbucni în plâns. Un hohot amar de ciudă și ură față de toți bărbații care-i ieșiseră în cale doar s-o facă nefericită. El se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
în fața unei sticle de vodcă... «Nu doresc să mă ascund în spatele demonetizatei scuze a emoției. Exprim trăiri de o viață, poate o „profesiune de credință“. Și nu vreau să pierd, într’o improvizație, nici o iotă. Citesc și recunosc că datorez: - Iertăciune Vieții pe care, în multiplele ei manifestări, am „muncit-o“ pentru a mărturisi ceea ce ați auzit, dar și altele... - Mulțumiri și mîngâiere prietenilor felini, aceia care au sancționat și inspirat. - Considerație distinsului auditoriu, îngăduinței și răbdării sale față de lipsa mea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
să descurajeze inițiative asemănătoare. Comportarea lui Ion Vodă cel Viteaz (care știa că, intrând în tabăra turcească, mergea la moarte, drept care, înainte de plecare, „au împărțit tot al său ce au avut între cazaci și di către toți și-au luat iertăciune...”) este perfect congruentă cu vitejia combatanților în lupta de la Cahul: „Acolo, dacă l-au dobânditu, cu multă mânie l-au mustrat și l-au dat de viu, de l-au legat de codile a doao cămile și l-au slobozit
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
uni[i] dumnizeiri și împărății și într-unul Domnul Iisus Hristos...”, cu obligatoriul gând despre moarte [”gândindu clar și eu la nevăzuta moarte, vrut-am dentru a mea așa-ș bună voință a face această scrisoare...”] și cu „cererea de iertăciune”, apel cu o funcție însemnată în mentalul creștin [”întâi, mă rog tuturor ca un păcătos să mă ierte și cei ce le-am greșit și cei ce nu le-am greșit, că la mai mulți am greșit decât n-am
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lăsat toate moșiile doar preotului Ivul și lui Radu. Pe al treilea, pe Dumitru, îl dezmoștenește și se socotește îndreptățită să facă acest gest, „căci am zăcut 3 ani și la mine n-au venit să mă vază, să-ș ia iertăciune”. „Cine-i va da moșie să fie blestemat”, conchide jupâneasa Calea (pe fete nu le uită; popa Ivul și Radu vor fi cei care le vor constitui zestrea sau, dacă nu, „să fie frați de moșie”) și iscălește diata cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sufletul. Iară când au făcut Dumnedzău omul, întâiu au luat lut din pământu de l-au zidit sângur cu mânele sale, dup-acéia au suflat într-îns suflet de viață [...]”) și sfârșitul ei („Pentru acéia și dumile-voastre, câți céreți și voi iertăciune de la Dumnedzău, să iertați și voi pre acest răposat de toate, că au greșit ca un om în ceastă lume ce au petrecut cu dumile-voastre depreună[...]” 619) sunt preluate - a arătat Vasile Pârvan 620 - direct din Cazanie (din care? - mă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
le dea pungi 13, tal[eri] 6500, afară den banii ce s-au dat lu Gligorie Voevod [Grigore I Ghica], pungi 32...” (Nicolae Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzinilor, p. 81). 293. Nicolae Iorga publică două astfel de „zapise de iertăciune”, unul (transcris și mai sus, la nota 292) din 1756 (în Studii și documente..., vol. VI, p. 495, nr. 201) - „[...], mergândǔ omul mieu - scria văduva lui Petru Boroiu din Cârligel - cu vrăjmășie de ucidere asupra lui Bran și a fiiu-său
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ciocnește; cînta; cîntec; colac; a crede; da; a da; dar; a dărui; dăruia; dăruiește; a dedica; dedicat; demnitate; dimineață; divin; diviniza; Doamne ajută!; doctrină; la Domnul; Domnului; drum; la dumnezeu; expune; a face cruce; fală; falsitate; fericire; gest; greșeală; idolatriza; iertăciune; ipocrit; Isus; iubire; împărat; închina; îndemna; îndoaie; a îngenunchea; îngenuncheat; înjosi; înmîna; jertfă; jos; laude; lingușitor; lumînare; la mama; măicuței; mănăstire; mări; mătanie; mereu; milă; la mine; mișcare; mînă; mîndrie; monument; mulțumește; a mulțumi; mulțumiri; muri; nevoie; noroc; obedient; ofta
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]