1,060 matches
-
Ardud, pe 15 august, de Adormirea Maicii Domnului, s-a putut săvîrși cu participarea tuturor preoților de care a fost nevoie. Acum, În timpul vizitei mele și a prietenului Gyuri, cînd părintele Uhár ne explica pe Înțelesul nostru ce era ordinul iezuiților și că, făcînd parte din el, urmase mai Întîi studii de fizică și chimie, abia apoi de teologie, menajera, intrînd să Întrebe dacă mai e nevoie de ceva, ni se adresă cu „tovarăși“. Surîsul Înțelegător al gazdei noastre a liniștit
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
o sută de ani de amnezie. Vara lui 1938. Apariția unei cărți fundamentale a lui Henri de Lubac 238, Le catholicisme. Les aspects sociaux du dogme. După șase luni de sâcâieli administrative legate de obținerea nihil obstat-ului din partea superiorilor săi iezuiți, De Lubac, pe atunci profesor la Facultatea Catolică din Lyon, reușește să-și publice lucrarea într-un tiraj care chiar și astăzi ne lasă visători: 35.000 de exemplare! Dovadă că teologia nu ajunsese ancilla disciplinarum, ci se afla încă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
se mântuiască (nu doar „aleșii”/„credincioșii”/„orthodocșii”), va deveni una dintre temele majore ale constituției Lumen gentium. În ceea ce privește a doua temă, a dimensiunii istorice, recuperată tot prin Părinți, ea se regăsește ca element axial al gândirii teologice a celor trei iezuiți luați aici în discuție (De Lubac, Daniélou, Von Balthasar). A reaminti că Revelația are loc în cadrul istoriei, adică în cadrul unei temporalități sacre, înseamnă, în fond, a reaminti o banalitate patristică, dar destul de „stranie”, chiar la limita „ereziei”, în contextul teologic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Sources chrétiennes» și sunt nerăbdător să-l văd”, îi scrie Jean Daniélou editorului său. Întemeierea la Lyon, în timpul ocupației germane a acestei colecții de scrieri din Sfinții Părinți marchează o dată în istoria teologiei catolice a secolului XX240. Coordonatorii sunt doi iezuiți, Henri de Lubac și Jean Daniélou, iar colaboratorii se recrutează în toate mediile ecleziastice și universitare, după criteriul competenței. E vorba despre un proiect deopotrivă intelectual și spiritual: să li se redea Părinților, greci și latini (dar mai ales greci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
o tânjire, care nu poate fi satisfăcută altfel decât prin viziunea însăși a lui Dumnezeu față către față”. 1947-1959. Articolul lui Daniélou din Etudes avea să încingă spiritele, mai cu seamă ale tomiștilor, care fuseseră vizați în câteva rânduri de către iezuit. Imediat, părintele Labourdette 244 va publica în Revue thomiste (martie-august 1946) o replică, „La théologie et ses sources. Etude critique”245, urmată de o adevărată „bombă atomică” lansată de la Roma de către teologul aproape oficial al Vaticanului, Garrigou-Lagrange: „La nouvelle théologie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
numele de Discorso alla luna. Zi memorabilă și pentru „oile pierdute” de la Fourvière, întrucât, printre periti („experții”) invitați mai întâi să pregătească, apoi să participe la Conciliu, se regăsesc Henri de Lubac, Yves Congar, Jean Daniélou. Aportul celor doi patrologi iezuiți s-a dovedit decisiv încă din primele momente. Într-o Convorbire despre Vatican II, De Lubac povestește 250: „Pe măsură ce lucrările se desfășurau, simțeam că se apropie catastrofa. Schemele care se pregăteau respectau regulile unei scolastici rigide și formale; plecau de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Miki și cei 25 de însoțitori sunt primii martiri canonizați ai Extremului Orient. Ei au fost răstigniți și străpunși cu lancea la Nagasaki, la 5 februarie 1597. Au murit cântând, pecetluind cu sângele lor vestirea Evangheliei. Dintre ei erau trei iezuiți japonezi, printre care și Paul Miki (născut în Japonia în jurul anului 1565), șase franciscani spanioli, iar toți ceilalți erau laici. Alb. Casa noastră în alb.1 Ne întorceam de la Nishizaka. Soția stătea în prag. Fiii mei au văzut-o. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
grozăvie până acum. Toyotomi Hideyoshi și edictul lui. "Japonia țara spiritelor kami", spusese. Optzeci și opt de milioane de spirite kami8, bune și rele, ucigașe sau nu, dar ele locuiesc aici. Nagasaki nu aparține creștinilor, portul Nagasaki nu e al iezuiților, un daimyo creștin nu poate fi în funcție și autoritate n-are cum avea. Dar tot îi era frică de daimyo creștin. Era vorba de Omura Sumitada și de cei 60 000 de japonezi pe care-i convertise. Iar el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
încredere în viață, cu greu se pot depăși crizele existențiale. O bază filozofică aparent certă Cu douăzeci de ani înainte de al citi pentru prima oară pe Erik H. Erikson, pe când studiam teologia în Roma, la Pontificium Collegium Germanicum, condus de iezuiți, îmi puneam deja problema de a găsi o perspectivă sigură și o bază de cunoștințe solidă. Studiasem timp de șase semestre cursurile de filozofie și istoria filozofiei ce includeau o excelentă introducere în gândirea lui Kant și Hegel, terminând cu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
decizie: nu mă voi mai sustrage niciodată acestei întrebări, o voi înfrunta direct. O experiență spirituală În cadrul comunității Pontificium Collegium Germanicum exista un maestru spiritual de mare încredere. Avusesem norocul de a întâlni o persoană excepțională, pe Wilhelm Klein, un iezuit care călătorise foarte mult, cu o formație filozofico-teologică în linie hegeliană. A murit în 1998 la vârsta de o sută doi ani. Una din vorbele sale specifice era că teoriile Universității Gregoriene despre rațiune și revelație erau "limpezi ca apa
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
istoria Bisericilor, conciliilor și chiar a papilor menținând mereu perspectiva istorică. Din cauza manuscrisului, în acea zi, la München, avusesem o discuție foarte aprinsă despre definiția primatului și infailibilității în cadrul Conciliului Vatican I (1870) cu dogmaticul catolic de vârf al Germaniei, iezuitul Karl Rahner, pe care îl veneram. Eu însă aveam nevoie de o părere pozitivă din partea lui pentru a putea să o public la editura catolică Herder, dar și pentru a obține imprimatur-ul ecleziastic necesar pentru editare. Atunci, încrederea și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Beda Griffiths, pe care l-am vizitat cu ocazia unei conferințe în Sat-chit-ănanda di Shantivanam, aproape de Tiruchirapalli în India meridională. Trăia ca un creștin în totalitate integrat în cultura indiană și critica sistemul roman centralizat. Aveam un mare respect pentru iezuitul H.M. Enomiya-Lassalle, care trăia în Japonia și știa să unească precum nimeni altul meditația zen japoneză cu spiritualitatea creștină. Era prezent la inaugurarea Conciliului Vatican II și fusese primul maestru zen creștin care suferise sub sistemul roman. Din păcate când
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
unei scene biblice (îndeosebi cu referire la viața lui Isus), a unui pasaj din Biblie sau a unei sărbători religioase or eveniment special. Astfel eram introduși în "formele cele mai elevate" de rugăciune. Misticii creștini unul dintre ei fiind chiar iezuitul spaniol Ignațiu de Loyola, cel ce a fondat Collegium Germanicum au prestabilit un Ghid de rugăciune compus din diferite niveluri, recitate și practicate îndeosebi în comunitățile monahismului creștin și în exercițiile spirituale. Astfel am avut posibilitatea să cunosc diferitele forme
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și realității, a credinței în Providență și în miracole. Originea și creația: în căutarea unui model cosmologic Dumnezeu nu este evoluție, cum susținea în mod ambigu Teilhard de Chardin, ci Dumnezeu este în evoluție. Am o mare simpatie față de acest iezuit care, în calitate de teolog și paleontolog, a fost primul ce a unit creativ teologia cu științele naturale pentru a reflecta asupra problematicii lor comune. Înaltele ierarhii ale Bisericii nu i-au fost foarte recunoscătoare: prin intervenția Romei pierduse catedra de la Institutul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
se Încrucișa cu doamne mai de vază. L-am urmat, neatent, uitându-mă la plozii care se jucau pe stradă, la vânzătoarele de legume de sub porticuri și la toți pierde-vară ce se Încălzeau la soare discutând În grupuri lângă biserica iezuiților. Deși n-am fost niciodată prea naiv, iar lunile petrecute În mediul acela mă Învățaseră o droaie de lucruri și mă făcuseră să casc bine ochii, totuși nu eram decât un puștan curios care descoperea lumea cu uimire, Încercând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
din minți, Îi ascuțea sarcasmul și talentul, care mergeau mână-n mână, și contribuia să-i creeze noi probleme. — Patientia lenietur Princeps, Îl consolă Dómine Pérez. Răbdarea Îl domolește pe suveran. — Păi pe mine mă face să turbez, reverende părinte. Iezuitul se uita Împrejur cu un aer preocupat. Ori de câte ori vreun comesean de-al lui avea probleme, Dómine Pérez trebuia să se pună chezaș pentru el Înaintea autorității, ca om al Bisericii ce era. Ba Îi mai și absolvea de păcate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
elemente sunt unul și același. Vidul, adică vacumul eternității, este Dumnezeu, Tatăl nostru. în scurtă vreme un student suedez zelos aflat la Paris - ce avea să devină mai târziu unul dintre conducătorii noii mișcări spirituale - descoperi că un teolog francez, un iezuit, scrisese exact aceeași teză, ba chiar cu șapte ani înainte de director. Cuvânt cu cuvânt. Sau idee cu idee. Se mai întâmplă. în consecință, directorul meu a fost silit să înapoieze diploma și cununa de lauri și să vândă inelul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
dar și pătrunzătorul lui articol despre poeziile mele, ușor panteiste, cum va observa cu acuitate și Gh. Grigurcu. Sunt apoi alte fericite întâlniri, puzderie, cu tot felul de persoane pe care Providența mi le-a scos în cale, Tomas Spidlik, iezuitul morav, un fel de avva la Roma, Marko Ivan Rupnik, artist, teolog, ambii traduși cu numeroase volume de spiritualitate. - Ați avut experiențe de viață în care niște simpli necunoscuți (nu literații!, nu oamenii bisericii!) să se fi transformat, pentru dumneavoastră
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
și preferințele sale". În pofida împrejurării că autorul Simțului practic repudia cu specifica-i cochetărie interesul autoscopic, "sinceritatea" ce nu s-ar cuveni a constitui "cîtuși de puțin ocupația unei conștiințe libere" deoarece, în lista păcatelor de care făceau uz confesorii iezuiți, se găsea și așa numitul "peche de scrupule"...La Nicolae Manolescu, analistul sesizează dincolo de aspectul prim, frapant al "siguranței de sine", "momente în care masca olimpiană a criticului se destramă pentru a lăsa să se întrevadă neliniști, aproximații, o conștiință
O voce imperturbabilă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6823_a_8148]
-
că mi se arată câteva dosare ce cuprind documente rare, chiar unice, descoperite la Sopron, orașul "fidelității", care, deși situat la granița cu Austria, a votat în 1921 pentru a rămâne oraș unguresc: sunt planșe ce ilustrează teatrul didactic al iezuiților, cu decorurile și cu emblemele lui. Veritabile parafe ale memoriei unui teatru, pentru mine strict mental, imaginar... Cine le-a desenat? Cine le-a salvat? Enigmă încă nedezlegată. Astăzi, restaurate, planșele sunt învelite într-o hârtie specială, menită să le
La Budapesta, printre fantome by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7229_a_8554]
-
în anul 1775, când cutremurul urmat de asemenea de un tsunami, care a distrus Lisabona la 1 noiembrie 1775, „a fost salutat de clericii vremii cu o necuviincioasă Schadenfreude, ca temă folositoare pentru predicile lor. «Află, Lisabona, a intonat un iezuit, că ceea ce a distrus casele, palatele, bisericile, mănăstirile, cauza morții atâtor oameni și a flăcărilor care au mistuit bogății imense sunt păcatele voastre de moarte, nu cometele, stelele, vaporii sau alte fenomene naturale similare»" „In 2005, exclamă Crews, numai cineva
Iar trădează cărturarii? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6234_a_7559]
-
țările pe care le-a eliberat la sapă de lemn. Cuba lui Batista exporta zahăr, Cuba lui Castro importă. Mărturia lui Fidel este esențială, nefiind vorba de un dictator semianalfabet ca aceia din Coreea de Nord, ci de un intelectual cultivat, catolic iezuit, care a stat de vorbă de la egal la egal cu Papa Paul al II-lea. Vom citi și vom vedea. Un alt fel de film despre Ocupație Peste aproximativ o lună de zile, pe Arte, este programat un film al
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4906_a_6231]
-
și din ceară. Este soarta personajului Stephen Dedalus - alias Joyce, care, după o copilărie sumbră, jertfită pe altarul educației iezuite, menite să-i anihileze personalitatea, evadează din labirintul misticismului și își ia zborul către culmile creației. Spaimele inoculate de către preoții iezuiți elevilor, cu privire la osândele apocaliptice care-i așteaptă pe cei care cad în păcat, ating, în povestire, dimensiuni dantești. Numai că Infernul lui Dante apare în viziunea unui scriitor italian-latin, într-o aură paradoxal luminoasă, alegorică, pasională, pe când iadul iezuit, minuțios
Portret al artistului la tinerețe () [Corola-journal/Journalistic/5190_a_6515]
-
Andrei Moisoiu (Google) O teorie incredibilă, care circulă de când Papa Francisc se află în fruntea Vaticanului, spune că lumea este condusă din umbră de șeful Papei. Acesta a stârnit controverese cu o carte în care susține că Ordinul Iezuiților conduce lumea. Cartea se numește ”Asasinii Vaticanului” și a apărut la începutul anilor 2000. Pe lângă dorința Iezuiților de a conduce lumea, în carte se spune că că J.F Kenedy ar fi fost asasinat la ordinul acestora. Cartea a intrat
Teorie incredibilă! Șeful Papei Francisc conduce lumea din umbră. Cine este el by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/64553_a_65878]
-
Vaticanului, spune că lumea este condusă din umbră de șeful Papei. Acesta a stârnit controverese cu o carte în care susține că Ordinul Iezuiților conduce lumea. Cartea se numește ”Asasinii Vaticanului” și a apărut la începutul anilor 2000. Pe lângă dorința Iezuiților de a conduce lumea, în carte se spune că că J.F Kenedy ar fi fost asasinat la ordinul acestora. Cartea a intrat din nou în atenția publică după ce s-a aflat că Papa Francisc e unul dintre liderii Ordinului
Teorie incredibilă! Șeful Papei Francisc conduce lumea din umbră. Cine este el by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/64553_a_65878]