354 matches
-
poate fi cineva apropiat (Extras din „Omul, acest necunoscut” Alexis Carrel). Aceste fenomen, de înaltă semnificație, arată realitatea anumitor legături, de natură încă necunoscută, existente între procesele psihologice și cele organice. Ele dovedesc importanța obiectivă a activității spirituale la care igieniștii, medicii, sociologii și psihologii au precădere a medita. Concluzii Cum și îmbătrânirea este o perioadă a vieții față de care avem mari și nobile îndatoriri, specialiștii sunt preocupați de o bună profilaxie a bătrâneții, care trebuie începută înainte de 50 de ani
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
din Iași, 1932, medic Spitalul Comunității Evreilor din Vaslui director policlinică 1958-1972; Rosenthal Rafail, născut în 1908, Facultatea de Medicină din Iași, 1933, medic Spitalul Comunității Evreilor Vaslui; Samoil Băhnăreanu Sapsa, născut în 1901, Facultatea de Medicină Bologna, 1928, medic igienist, Școala Profesională Vaslui; Enciu Smil, născut în 1905, Facultatea de Medicină din Iași, 1934, medic consultant Administrația Financiară Vaslui; Dimitrie Holban (1889-1947), absolvent al Facultății de Medicină. Dacă ne referim la principalii indicatori ce caracterizează nivelul de asigurare a asistenței
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
În 1864 fiind profesor la Școala Națională de Medicină București, Iacob Felix publică studiul “Apele de beutu ale Bucurescilor”, supliment la revista “Suplimentu la Monitorulu Medicalu”, nr. 32, anul 1864. Datorită pregătirii științifice și pe baza unei practici îndelungate de igienist, reușește să abordeze o varietate de domenii în prevenirea unor boli ca: ciuma, holera, tuberculoza, malaria etc. Este ales membru titular al Academiei Române, la 4 aprilie 1880, ocazie cu care susține discursul de recepție “Despre mișcarea populațiunii României”. Iacob Felix
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
care fac apel atât teoreticienii, propagandiștii, cât și scriitorii "pe linie", și anume recuzita retorico-stilistică a criticii decadenței. Din această simbioză estetico-ideologică a unor dicursuri cu vârste diferite, de la cel degeneraționist postdarwinist al unui Spencer sau Haeckel, la cel al igieniștilor francezi, începând cu Augustin Morel, al membrilor școlii de criminologie italiană, avându-l ca personalitate unanim recunoscută pe Cesare Lombroso, sau cel al unor semicalificați precum Max Nordau, la cel al ideologilor marxiști avem un spectru mult mai larg al
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ștergând astfel din memoria colectivă amintirea masacrului din 1834, atât de puternic evocat de către Daumier"1. Dacă acest gând ascuns represiv a putut să stimuleze angajarea lucrărilor, să mai adăugăm un altul, care înseamnă, de asemenea, un avantaj suplimentar: principiul igienist pe care s-a sprijinit, de asemenea, fundamentul capitalismului: "circulația bunurilor, a oamenilor, a valorilor"2. Marcel Cornu a ilustrat necesitatea economică reflectată de urbanismul lui Haussmann prin contradicția între "drumurile mizerabile ale timpului maghernițelor"3 și marile magazine construite
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
forma trei rețele ilustrează adaptarea modelului lui Haussmann la conjuncturile economice și politice. În definitiv, acțiunea lui Haussmann a fost mereu supusă adaptărilor. Ea a răspuns în primul rând situației sociale existente, a pus în practică dispozițiile medicilor și ale igieniștilor de a înlesni circulația aerului. Desigur, traiectoria străzilor și aleilor, cât mai dreaptă posibil, facilita un mai bun control al poliției și respecta exigențele înfrumusețării orașului pe care Napoleon al III-lea le formulase 1. Cu alte cuvinte, opera lui
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în periferie. Această populație a secolului al XIX-lea rezumă Michelle Perrot are foarte puternicul sentiment că spațiul public îi aparține. Tot ceea ce cere este să-l poată utiliza după bunul plac, nediferențiat, acceptând dezordinea; dezordinea îi deranjează mult pe igieniști, pe primii urbaniști; muncitorului îi priește suplețea, varietatea utilizărilor necontrolate. Tocmai de aceea, noțiunea de echipamente colective aproprierea publică a spațiului în scopul folosirii lui precise nu a fost populară"3. Abia către sfârșitul secolului al XIX-lea este recunoscută
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dobândește legitimitate ca furnizor de bunuri și servicii în favoarea administraților săi. Statului-jandarm i-a corespuns comuna-bucolică. La sfârșitul secolului al XIX-lea, statul nu mai era doar jandarm, nici încă providențial. Institutor de societate 44, acesta se obliga să devină igienist. Comuna devenea prestatoare de servicii, dar municipalismul dintre cele două războaie mondiale era deposedat de puterea de redistribuție. În momentul în care, pe de o parte, filantropia nu a mai făcut față gravității situațiilor, iar, pe de altă parte, industriașii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
burghezie, se vorbea de surmenaj și odihnă, în cazul muncitorilor, de lene și absenteism"59. Problema tratării tuberculozei ne lămurește în privința lamentațiilor curentelor igieniste, care condamnau faptul că nu se făceau prea multe pentru ameliorarea condițiilor în care trăiau muncitorii. Igieniștii se plângeau că le lipsesc cererile din partea muncitorilor pentru a legitima doleanțele astfel încât statul sau municipalitatea să dezvolte servicii publice în acest sens. Or, exemplul care urmează arată că pentru muncitori era irațional să se mobilizeze în vederea satisfacerii unor astfel
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
propriile sale interese să fie în stare să-și ia destinul în propriile mâini"61. Astfel, la Toulouse, atunci când municipalitatea socialistă a lui Étienne Billières decidea să ajute Oficiul public pentru locuințele ieftine (HBM), o făcea pentru "a seconda eforturile igieniștilor de luptă împotriva nenorocirii care lovește puternic generația noastră, tuberculoza [...], cauza acestei nenorociri fiind în mod indubitabil locuințele obscure, care nu au suficient aer"62. Urbanizarea chestiunii sociale căuta să ascundă faptul că populația muncitorească găsea tocmai în oraș mijloacele
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ne-am trezit intervenționiști"70. Convingerea că liberul arbitru al pieței nu garantează nici solidaritatea, nici o guvernare eficace a dezvoltării urbane nu este doar a comuniștilor și a solidariștilor. Este una împărtășită și de un mare număr de conservatori, juriști, igieniști, ingineri, care așteptau de la emergența unei științe urbane enunțarea "raționalității superioare globale, care să exprime adevăratele interese ale corpului social"71. Recurgerea la știința orașului era asociată cu depolitizarea în tratarea problemelor urbane, adică evitarea confruntării punctelor de vedere politice
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Les débuts de planification urbaine dans l'agglomération pari-sienne", La sociologie du travail, octombrie-decembrie 1970, pp. 385-386. 4 Alain Cottereau, art. citat, 1969, p. 364. 1 Trebuie integrată în această problemă și concurența între arhitecți sau între organizatori, ingineri și igieniști, precum și refacerea categoriilor profesionale care a avut loc. Vezi J.-P. Gaudin, op. cit., 1985. 2 Vom găsi în lucrarea Paris, histoire d'une ville, de Bernard Marchand (1993, op.cit.) o cronică detaliată a afacerii metroului parizian. Fără a contrazice fondul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a organismului uman printr-o poluare tot mai intensă. În prezent nivelul de iradiere provenind atât din surse naturale cât și din activitățile umane a crescut considerabil față de momentul anterior anului 1945. Creșterea gradului general de iradiere a făcut ca igieniștii să impună și creșterea limitei maxime acceptate de iradiere, ceea ce nu înseamnă o stare de normalitate. S-au înregistrat de asemenea, amplificări considerabile ale nivelului actual de CO2, metan, protoxid de azot, care la scară planetară au consecințe nefaste asupra
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
consacrând în mod natural vindecarea. Emblema călăuzitoare a doctoriței Ionescu a fost întotdeauna principiul întâi al jurământului hipocratic, respectiv Non nocere!- Să nu faci rău, să nu lezezi! Cu harul său deosebit de vindecător, de susținător psihic al tuturor, de lucid igienist, de organizator inspirat, de mamă excepțională, pianist de talent, doctorița Elena Ionescu rămâne, prin energia uriașă depusă în slujba binelui oamenilor, a sănătății, a încrederii și a victoriei vieții, o personalitate fascinantă.
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Efectiv, �n �secolul industriei� (F. Loyer), dezvoltarea ?i diversificarea serviciilor publice reflect? o nou? concep?ie despre via?a social?, �n special urban?, modelat? at�ț prin analize ?tiin?ifice ?i politice, c�ț ?i morale. De unde, un ra?ionalism igienist ?i de securitate public?. Pe de o parte, se fondeaz? spitale de tip pavilionar, pun�n-du-se �n aplicare concluziile unei reflec?îi igieniste ini-?iate dup? 1760, �n special �n Fran?a ?i �n Anglia: spitalul Lariboisi�re de P.
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
unduitor ?i voluptuos al lui Horta sau al lui Guimard. Acest stil epurat se radicalizeaz? �n operele lui J. Hoffmann (1876-1956), mai ales cu sanatoriul de la Purkersdorf (Austria, 1905), a c?rui geometrie strict? denot? un demers ra?ionalist ?i igienist. Dar limbajul s?u se preteaz? la fel de bine la luxul ?i rafinamentul extrem de la palatul Stoclet (Bruxelles, 1905). C�ț despre O. Wagner (1841-1918), acesta trece cu o surprinz?toare m?iestrie de la academismul oficial la for-mele Secession � mi?care
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
joace o fest? domină?iei puterilor financiare, dup? cum sus?ine H. Van de Velde (1863-1957) �n Le D�blaie-ment de l�art (1894), inspirat? de scrierile socializante ale lui W. Morris. Este o op?iune clar func?ionalist? ?i igienist? pe care O. Wagner o ap?r?, �n Architecture moderne (Viena, 1895), afirm�nd c? �stilul artei moderne trebuie s? ne ofere forme noi care reprezint? epoca noastr? ?i modul nostru de via??�. De?i Wagner dezvolt? o metodologie urbanistic
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ertic prin spa?îi de trecere, ca logiile ?i palierele. �n plus, plan-ta?iile ?i irigarea vizeaz? crearea unui microclimat mai favorabil. Ansamblul oră?ului, �n aceast? perioad? �post stalinist? , este o strict? aplicare a urbanismului ra?iona-list ?i igienist al Cartei de la Atena. Aici, viziunea modernist? este semn de progres, de �nnoire, de vitalitate industrial?, economic? ?i social?. Ea cap?ț? o semnifică?ie politic? �n primele momente ale �destaliniz?rîi� arhitecturii, dup? raportul lui Hru?ciov la Congresul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Primul Război Mondial), în "Cultură și civilizație la Dunărea de Jos", V-VII, Călărași, 1988-1989, pp. 235-257. Lascu, Stoica, Partidele politice la Brăila în perioada modernă (1875-1914). Mărturii de epocă, Muzeul Brăilei-Editura Istros, Brăila, 1998 Livadă-Cadeschi, Ligia, Discursul medico-social al igieniștilor români. Abordarea specificităților locale din perspectiva experiențelor occidental europene, secolele XIX-XX, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București, 2013. Maftei, Ionel, Personalități ieșene, I, Editura Universitas, Chișinău, 1992; ÎI, Editura Universitas, Chișinău, 1993. Maftei, Ionel, Personalități ieșene, VIII, Editura Mitropoliei
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
XIXe siècle roumain, Editura Universității din București, București, 2008, pp. 136-155 / (cu deosebire, pentru problema regulamentului și a semnificației lui în interiorul câmpului medical, pp. 140-141, 155). 19 Ibid., pp. 140, 155. 20 Vezi, de pildă, Ligia Livadă-Cadeschi, Discursul medico-social al igieniștilor români. Abordarea specificităților locale din perspectiva experiențelor occidental europene, secolele XIX-XX, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București, 2013, pp. 120-122. 21 Ionela Băluța, Op. cît., pp. 153-155. 22 Decret Regal nr. 3124 / 15 noiembrie 1890, în "Monitorul Oficial", nr.
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
astfel de misiuni, toate regiunile "problemă" de pe cuprinsul pământului. Tratatul său de igienă a apei constituie pentru cititor descoperirea unui univers mirific, un fascinant studiu al geografiei medicale contemporane. Alte studii l-au consacrat drept unul dintre cei mai reputați igieniști. Nu vorbea de aceste succese. El, un povestitor înnăscut, era mai degrabă fascinat de universul în care se afla. Avea calitatea, esențială pentru un om de știință, de a fi un bun spectator al lumii. Era și un remarcabil poliglot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
un "c.v." (care și el a fost strălucit), dar ar fi oricum un portret prea schematic. Din câte am spus până aici rezultă totuși dimensiunea puțin obișnuită a operei profesorului Zamfir. Numele lui se înscrie printre ale celor mai mari igieniști români; și în această categorie de medici nu au lipsit oameni mari, cum au fost doctorii Ciucă, Slătineanu, Cantacuzino, Cornelson, Ungureanu și Teodorovici. M-a furat stiloul, firesc, explicabil când subiectul este minunea de om care a fost profesorul Zamfir
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Alimentației din cadrul Facultății de Medicină Iași. În septembrie 1954 este numit asistent titular la aceeași catedră. Începând din septembrie 1955, odată cu desființarea catedrei de Igienă a Alimentației, trece cu norma de bază ca șef de secție la Igiena Alimentației, medic igienist la Sanepidul Orașului Iași, unde funcționează până în 1957. În paralel, lucrează cu jumătate de normă cumul la Institutul de Sănătate Publică Iași, la Laboratorul de Fiziologie și Alimentație pe postul de cercetător. Între anii 1955 - 1957 a fost și profesor
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
consacrând în mod natural vindecarea. Emblema călăuzitoare a doctoriței Ionescu a fost întotdeauna principiul întâi al jurământului hipocratic, respectiv Non nocere!Să nu faci rău, să nu lezezi! Cu harul său deosebit de vindecător, de susținător psihic al tuturor, de lucid igienist, de organizator inspirat, de mamă excepțională, pianist de talent, doctorița Elena Ionescu rămâne, prin energia uriașă depusă în slujba binelui oamenilor, a sănătății, a încrederii și a victoriei vieții, o personalitate fascinantă.
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
poate fi omorât pe gratis, în condiții de laborator, bine întreținut, bine alimentat, separându-i-se sistematic, prin intervenții aseptice și nedureroase, câte un organ de altul, și așa mai departe, până la soluția finală. • L-ar putea salva pe Grivei igieniștii? Ei ar putea opri acțiunea, masacrul, fiind oameni, savanți cu perspectivă socială largă? Nu cred. Sunt atât de săraci... Vaccinurile pe care le produc igieniștii sunt, într-adevăr, mijloacele supreme ale opririi unor nenorociri catastrofale, dar sunt mult prea scumpe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]