155 matches
-
pentru a o preveni”. Smith a gândit soluția pentru o asemenea stare nefericită a populației din societățile cu „diviziune avansată a muncii”: citirea, scrierea și calculul pot fi învățate de timpuriu chiar de cei care vor avea ocupațiile cele mai ignobile. „Pentru o foarte mică cheltuială, publicul poate facilita, poate încuraja și poate chiar impune întregii populații necesitatea de a dobândi cele mai esențiale părți ale educației”, argumenta economistul britanic. S-a afirmat uneori că opinia exprimată de Smith cu privire la efectele
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
explicit, motivul reprezentînd pactul său dezonorant. "Reparația" pare a se produce printr-un matrimoniu în care doctorul responsabil și matur, pentru întîia oară dominator, în sensul sugerat de etimologie, este el cel care oferă. Palatul Barodin, răsplata maculată pentru viața ignobilă pe care o impusese tînărului Walter, își recapătă și prin destinația sanitară, o calitate onorabilă. Miza căderii morale, casa muzeu, lăcașul colecțiilor de artă adunate din bogăția altor stăpîni, poate fi "răscumpărată". Căsătoria restauratoare îl plasează, într-un fel, în
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
dl academician Breban să privească adevărul în ochi și să-l accepte bărbătește: „un grup parizian” se acordă cu „s-a hotărât”, nu cu „s-au hotărât”. Scrie dl Breban în Cotidianul: „țașa cum nu am răspuns la atacuri, unele ignobile - apărute acum câțiva ani în trei numere la rând în 22, de fiecare dată câte două pagini pline ochi cu minciuni, jumătăți de adevăruri, morți chemați să testimonieze etc., etc. (semnate Dorin Tudoran, ce nici până azi nu a retractat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
și simpatetic” pe care-l menționează. Unul dintre motivele pentru care nu îl face public este că ar fi vorba despre „un mesaj privat”. Exact din același motiv, nici eu nu pot reproduce cele câteva mesaje de mulțumire pentru editorialul „ignobil”. Morala? De-ar fi numai una! Dar una dintre ele este că ar fi bine să fim prudenți cu mesajele. Deși diferite, multe dintre ele pot proveni cam din aceleași surse. În fond, pamfletul meu purta un subtitlu scris în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
moment dl Cristian Tudor Popescu mi-a suflat subiectul, publicând un articol senzațional despre ridicolul în care se aflau toate părțile unui proces de presă - pârât, pârâtor și curte. O fac azi, salutând poziția ambasadorului Statelor Unite la București față de tirul ignobil la care a fost supus de către dl C.V. Tudor. Nu doar că nu intenționează să se adreseze justiției, dar dl Guest consideră că legea despre insultă ar trebui abrogată. Deși pare ori că este o idee prea radicală, miezul ei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
aparent profunde sau fericit formulate). A venit apoi vremea ca Sartre să nu mai fie înjurat în Uniunea Sovietică și deci nici la noi. Devenise tovarăș de drum, luptător pentru pace, angajat, dragă Doamne, angajat în toate acțiunile ipocrite, mincinoase, ignobile și ferite de risc ale comuniștilor. Mai breaz decât Steinbeck, Seferis, Hemingway, Camus, Mauriac, decât atâția predecesori iluștri, a făcut gestul publicitar (în fond o mojicie) de a refuza premiul Nobel pe motiv că nu fusese încă acordat cimpanzeului stalinist
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
că acea nefericită selectare a mea, dintr-o masă, de către forțele noi și barbare ale comunității naționale, În plină pubertate și formare individuală și psihologică, nu era un „necaz” ce trebuia ascuns sau „calomniat”, „reparat” sau „disprețuit” ca o boală ignobilă, ci era El Însuși, Măria sa Norocul - doar că era un noroc „al meu”, particular și, dacă-mi este Îngăduit - princiar! Eram un ales cu condiția - cu condiția de a Înțelege bine, În profunzime, „semnalul său”; care era acela de „a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
în felul orientalilor. Avea o înclinare naturală către Orient și o lua într-acolo îndată ce era așezat în această direcție; însă, printr-o predispoziție contradictorie, cădea, de propria lui greu tate, la nivelul unor amănunte cărora le-am putea spune ignobile. Primul impuls era întotdeauna mare, al doilea - mic și josnic. Spiritul îi semăna cu punga: una dintre băieri o ținea generozitatea, cealaltă zgârcenia. Geniul său, făcut totodată pentru scena lumii și pentru o scenă de bâlci, reprezenta o mantie regală
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Corneliu Codreanu și alți legionari, în octombrie 1938, legați, în carul poliției, au fost omorîți prin strangulare cu curelele jandarmilor și îngropați în pădurea de la Snagov, după ce, morți, li s-au tras cîteva gloanțe, în spate, pentru ca primul procuror Pascu ignobil magistrat -, să poată întocmi procesul-verbal că deținuții au încercat să fugă de sub escortă. Această crimă comisă de înseși organele statului, a fost cum spunea Talleyrand cu prilejul împușcării ducelui d'Enghien -, mai mult decît o crimă, a fost o greșeală
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
-i așteaptă, în salon, pisicuța în pătucul ei. În ce mă privește, rămân la părerea mea, deja veche de mai multe decenii. "Locurile Sfinte? Impresie nulă. Cele văzute aici, în materie de turpitudini, de josnicii, de simonie și de lucruri ignobile în absolut toate domeniile depășesc măsura obișnuită. Aceste locuri sfinte nu au avut asupra mea niciun efect. Minciuna e peste tot și-i prea evidentă. Cât despre latura artistică, bisericile din Bretagne sunt adevărate muzee rafaelite în comparație cu ele." A se
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
grijă pașii, respectînd întocmai ordinele date și, în urma acestor calcule atente, după o oră, un tir de șrapnele bine reglat îi lua pe sîrbi din somn divizia Drina pierzînd un mare număr de morți și răniți, victime ale acestei trădări ignobile marcate în frăție de arme. Atentatul a stîrnit indignarea generală. (Savov, în scrierile posterioare războiului din 1914-1918 a aruncat responsabilitatea asupra Regelui Ferdinand care l-ar fi imaginat și ordonat. Cred că Suveranul abdicat a dat, la vremea aceea, o
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ușurință de floretist Înnăscut. Limba devenea la el, mai mult decât un instrument - ca și la Nichita, În ultima fază a poetului! -, o sursă a unei Înțelepciuni ad-hoc, o redută „nobiliară” din care era exclus orice era pauper sau mediocru, ignobil sau impostor, inclusiv regimul politic și lacheii săi! Doinaș, ca Întotdeauna, grav și... speriat, alături de splendida Irinel, ce parcă Își pierduse culorile de altădată, relaxarea și cinismul ei jucat, de mare Doamnă, ambii, după pierdera prietenului de suflet, Negoițescu (care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
atât prin istoria vieții și a carierei mele, cât, mai ales, prin acele cărți ale mele, numite romane, care au reușit - și în măsura în care au reușit! -, în indiferența faptului de a fi fost zămislite într-un spațiu „periferic”, dintr-un material „ignobil”, limba, față de orgolioasele spații și „materiale” ale Apusului european! - să afirme, cu mijloacele epicului major, problemele omului contemporan, dar și numai în măsura în care „celălalt”, insul etern și universal, se va putea recunoaște în ele. Și, în acest fel, propria mea existență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
acestea, ea nu se va opune acelui, irezistibil, apel al erosului, care este în fond zeitatea râvnită și inchietantă deopotrivă a cogitațiilor naratoarei înseși. „Spovedaniile ardente” ale protagonistei se despletesc într-o narațiune cu o anume subtilitate psihologică. Răfuiala cu ignobilul mascul, lubric și pângăritor, susține nervul epic al romanului naturalist, cu ghimpe satiric, Venera și porcul (1936). Polemismul, aici, și nu numai, poate fi socotit însă un gest nevrotic, atâta vreme cât și această scriere este impregnată de obsesia intimității trupești, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
au spânzurat răvășalile acelea” [expunere și voiaj infamante], dar - deconcertantă ingenuitate! - „ale cui vor fi fost, Dumnezeu știe...”. O crimă negociabilă Procesul deschis de urmașii postelnicului Costantin Cantacuzino pentru pedepsirea ucigașilor tatălui lor și, firește, pentru reabilitarea memoriei aceluia (o ignobilă răzbunare - socotește Anonimul Bălenilor: „Iar feciorii lui Costandin postelnicul Cantacuzino, Șărban spătarul, Costandin postelnicul, Mihai postelnicul, Matei cuparul și Iordache, găsiră vréme să caute moartea tătâne-său, den cine au fost...”, declanșată în temeiul unor „probe” calpe - faimoasele „răvășale”, care
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
că singurul bine care contează este acela care dobândește recunoaștere publică prin intermediul recompensei. Recompensele se transformă astfel în mită oferită la schimb cu comportamentele considerate dezirabile. Se poate chiar merge până acolo încât elevilor să li se solicite o acțiune ignobilă în sine în schimbul unei recompense (mite) substanțiale, ceea ce ar avea drept efect transformarea (mai bine zis pervertirea) ignobilului în dezirabil, de vreme ce recompensa a fost primită. În concluzie, recursul la dubletul pedepse/recompense are două efecte negative: a) rămânem controlabili de către
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
mită oferită la schimb cu comportamentele considerate dezirabile. Se poate chiar merge până acolo încât elevilor să li se solicite o acțiune ignobilă în sine în schimbul unei recompense (mite) substanțiale, ceea ce ar avea drept efect transformarea (mai bine zis pervertirea) ignobilului în dezirabil, de vreme ce recompensa a fost primită. În concluzie, recursul la dubletul pedepse/recompense are două efecte negative: a) rămânem controlabili de către aceia care dețin puterea (adică pot administra pedepsele și recompensele); b) nu mai facem ceea ce ne-ar plăcea
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
frumosului, cum ar fi lumea basmului, a fantasticului, a magiei. Aici apar multe lucruri respingătoare, cutremurătoare, odioase, de coșmar, revoltătoare, fetide, oribile, abominabile, odioase, grotești. Apar personaje scîrbavnice, monstruoase, scîrboase, spurcate, indecente, hi-doase, murdare, înspăimîntătoare, abjecte, oripilante, nesuferite, dezgustătoare, repulsive, ignobile, schimonosite ș.a.m.d. Aproape toate sinonimele adjectivului "urît" implică o reacție de dezgust, repulsie, oroare și teamă. Aici lucrurile stau și nu stau diferit de la o cultură la alta (de exemplu, la une-le popoare prin rîgîit se mulțumește pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
inovativ și antiprovincial, demontând astfel tot repertoriul de insinuări și calomnii, repuse în circulație după 1990, și legate mai ales de "misiunea" sa în Italia, protecția "cabinetului 2" etc. Mâhnit de urzelile unor pescuitori în ape tulburi, profesori și politicieni ignobili și ariviști, Marin Mincu se va despărți în 1997 de Universitatea "Ovidiu" din Constanța, suspendat fiind în lipsă din funcția de decan. Rod al acelui exil și război este și un terifiant pamflet pe adresa urbei Tomisului (p. 92), fotografie
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
frumusețe morală poate fi rostit de un personaj atât de abject, se întreabă Zografi. Și continuă: făcând abstracție de jocul scenic (ale cărui subtilități oferă destule piste pentru a sugera antifraza), cum putem interpreta diferența dintre noblețea conținutului și caracterul ignobil al lui Richard, cel care își asumă fără vreun scrupul acest conținut? Glosele și digresiunile sunt pasionante, Zografi dându-le un aer de improvizație controlată. Nu mă opresc asupra lor din motive de spațiu. Rețin doar concluzia operațională: între „filmul
Un film personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3833_a_5158]
-
eseurile din carte, ci doar la trei dintre ele, poate marginale în contextul mai larg al operei simmeliene, dar centrale din perspectiva unei vogi actuale în reflecția teoretică, si anume cea a concentrării unui discurs sofisticat pe subiecte fie aparent ignobile, fie înșelător de modeste că resurse de întreținere a combustiei speculative. Cele trei eseuri sînt "Aventură" (de departe cel mai interesant din întreg volumul, după mine), "Modă" și "Cochetăria". Ceea ce le este comun celor trei eseuri este faptul că atît
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
neliniștitoarea diferență, de-a nu aștepta "răspunsuri" standard. Cu toată libertatea care, aparent, le este lăsată, micile contes de vie se încheagă într-o structură de puzzle bine îmbinat. Un efort, de fapt, de-a da un nume unor realități ignobile, cu bestii și bestiole, dar totuși ale noastre, chiar dacă ale lor, pe care nu le putem ignora, cu superioritate "igienică". Al doilea (și ultimul, avertizează prefața) experiment pe teme de antropologie urbană, la graniță cu proza "excluderii", a orașelor de sub
Firesc, despre ceilalți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11717_a_13042]
-
nici nu se putea prevedea cum avea să evolueze în timp această organizație. Este o diferență semnificativă față de, să zicem, Mihail Sadoveanu, care a semnat cu mîna lui acte de condamnare la moarte, în anii terorii comuniste. De altfel atacurile ignobile la care au fost supuși Mircea Eliade și Emil Cioran (și care au înnegurat ultimii ani de viață ai extraordinarelor femei care au fost Christinel Eliade și Simone Boué) au primit replica pe care o meritau, chiar din partea unor importanți
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
rămână în relații bune cu autoritățile, fără să-și schimbe modul de-a scrie, au fost recunoscuți ca scriitori importanți de regimul comunist. Ar fi o greșeală să li se nege valoarea numai pentru că s-au bucurat de o consacrare ignobilă. în ceea ce privește ierarhia neoficială, există exagerări în sens invers: diverși scriitori minori, dar incoruptibili sau răzvrătiți în mod declarat, au fost răsplătiți de imaginația "populară" prin supraestimarea creației lor. Situația se complică din cauza perimării "naturale" a unor valori, din cauza schimbării stării
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
astăzi uitate (Ileana Zubașcu, soră a regretatului Ion Zubașcu) are, de fapt, două tăișuri: nu volumul de versuri al acesteia (apărut la Albatros și intitulat Întru totul, și nu Generația mea, cum susține Danilov) face obiectul evocării, ci o scenă ignobilă care prilejuiește la rândul ei alte reflecții ignobile: „Unul din criticii aflați atunci în vogă, om cu mare influență în mediul cultural, după ce i-a lăudat poezia i-a făcut propunerea s-o propulseze «cât mai sus» pe scena literară
Eleganța, de azi pe mâine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3756_a_5081]