122 matches
-
cerințelor legale." 69. La articolul 53, alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Lucrările de barare a cursurilor de apă trebuie să fie prevăzute cu instalații care să asigure debitul necesar în aval, precum și, după caz, cu construcțiile pentru migrarea ihtiofaunei în vederea atingerii stării bune a apelor." 70. La articolul 54 alineatul (1), litera b) se abrogă. 71. La articolul 54 alineatul (1), litera g) va avea următorul cuprins: "g) lucrări noi de captare a apei, dacă debitul prelevat nu depășește
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159256_a_160585]
-
dovada că utilizează eficient apă sau că nu poluează resursele de apă. ... (4) Lucrările de barare a cursurilor de apă trebuie să fie prevăzute cu instalații care să asigure debitul necesar în aval, precum și, după caz, cu construcțiile pentru migrarea ihtiofaunei în vederea atingerii stării bune a apelor. ... ------------- Alin. (4) al art. 53 a fost modificat de pct. 69 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. (5) Prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220290_a_221619]
-
a albiilor și mâlurilor, a celor de prevenire și combatere a acțiunii distructive a apelor; ... 39) inexistentă la lucrările de barare a cursurilor de apă a instalațiilor care să asigure în aval debitele salubre și debitele de servitute, precum și migrarea ihtiofaunei; ... 40) nerespectarea prevederilor programelor de exploatare a lacurilor de acumulare și prizelor de apă, precum și neasigurarea debitelor salubre și a debitelor de servitute; ... 41) inexistentă sau nefunctionarea puțurilor de observație și control pentru urmărirea poluării apelor subterane, datorită apelor uzate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220290_a_221619]
-
fac dovada că utilizează eficient apă sau că nu poluează resursele de apă. ... (4) Lucrările de barare a cursurilor de apă trebuie să fie prevăzute cu instalații care să asigure debitul necesar în aval, precum și cu construcțiile necesare pentru migrarea ihtiofaunei, în cazul în care aceasta se impune ca necesar, pe baza unui studiu. ... (5) Prin avizul de gospodărire a apelor, investitorul poate fi obligat să execute și alte lucrări necesare, necuprinse în documentația tehnică, astfel încât lucrările, construcțiile sau instalațiile propuse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220272_a_221601]
-
a albiilor și mâlurilor, a celor de prevenire și combatere a acțiunii distructive a apelor; 39) inexistentă la lucrările de barare a cursurilor de apă a instalațiilor care să asigure în aval debitele salubre și debitele de servitute, precum și migrarea ihtiofaunei; 40) nerespectarea prevederilor programelor de exploatare a lacurilor de acumulare și prizelor de apă, precum și neasigurarea debitelor salubre și a debitelor de servitute; 41) inexistentă sau nefunctionarea puțurilor de observație și control pentru urmărirea poluării apelor subterane, datorită apelor uzate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220272_a_221601]
-
dovada că utilizează eficient apă sau că nu poluează resursele de apă. ... (4) Lucrările de barare a cursurilor de apă trebuie să fie prevăzute cu instalații care să asigure debitul necesar în aval, precum și, după caz, cu construcțiile pentru migrarea ihtiofaunei în vederea atingerii stării bune a apelor. ... ------------- Alin. (4) al art. 53 a fost modificat de pct. 69 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. (5) Prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224603_a_225932]
-
a albiilor și mâlurilor, a celor de prevenire și combatere a acțiunii distructive a apelor; ... 39) inexistentă la lucrările de barare a cursurilor de apă a instalațiilor care să asigure în aval debitele salubre și debitele de servitute, precum și migrarea ihtiofaunei; ... 40) nerespectarea prevederilor programelor de exploatare a lacurilor de acumulare și prizelor de apă, precum și neasigurarea debitelor salubre și a debitelor de servitute; ... 41) inexistentă sau nefunctionarea puțurilor de observație și control pentru urmărirea poluării apelor subterane, datorită apelor uzate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224603_a_225932]
-
fac dovada că utilizează eficient apă sau că nu poluează resursele de apă. ... (4) Lucrările de barare a cursurilor de apă trebuie să fie prevăzute cu instalații care să asigure debitul necesar în aval, precum și cu construcțiile necesare pentru migrarea ihtiofaunei, în cazul în care aceasta se impune ca necesar, pe baza unui studiu. ... (5) Prin avizul de gospodărire a apelor, investitorul poate fi obligat să execute și alte lucrări necesare, necuprinse în documentația tehnică, astfel încât lucrările, construcțiile sau instalațiile propuse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177548_a_178877]
-
a albiilor și mâlurilor, a celor de prevenire și combatere a acțiunii distructive a apelor; ... 39) inexistentă la lucrările de barare a cursurilor de apă a instalațiilor care să asigure în aval debitele salubre și debitele de servitute, precum și migrarea ihtiofaunei; ... 40) nerespectarea prevederilor programelor de exploatare a lacurilor de acumulare și prizelor de apă, precum și neasigurarea debitelor salubre și a debitelor de servitute; ... 41) inexistentă sau nefunctionarea puțurilor de observație și control pentru urmărirea poluării apelor subterane, datorită apelor uzate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177548_a_178877]
-
dovada că utilizează eficient apa sau că nu poluează resursele de apă. ... (4) Lucrările de barare a cursurilor de apă trebuie să fie prevăzute cu instalații care să asigure debitul necesar în aval, precum și, după caz, cu construcțiile pentru migrarea ihtiofaunei în vederea atingerii stării bune a apelor. ... ------------- Alin. (4) al art. 53 a fost modificat de pct. 69 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. (5) Prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/114615_a_115944]
-
a albiilor și malurilor, a celor de prevenire și combatere a acțiunii distructive a apelor; ... 39) inexistența la lucrările de barare a cursurilor de apă a instalațiilor care să asigure în aval debitele salubre și debitele de servitute, precum și migrarea ihtiofaunei; ... 40) nerespectarea prevederilor programelor de exploatare a lacurilor de acumulare și prizelor de apă, precum și neasigurarea debitelor salubre și a debitelor de servitute; ... 41) inexistența sau nefuncționarea puțurilor de observație și control pentru urmărirea poluării apelor subterane, datorită apelor uzate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/114615_a_115944]
-
al unei populații de bivoli și însușirile calitative ale laptelui de bivoliță 7. Studiu privind însușirile productive și reproductive ale unor rase primitive de taurine 8. Cercetări privind folosirea unor biostimulatori naturali în hrana puilor de carne 9. Cercetări privind ihtiofauna apelor de munte și deal Horticultură 10. Studiul principalilor factori de risc într-un sistem ecologic de producere a legumelor 11. Studiul fondului de germoplasmă la speciile de măr, păr, cireș și nuc 12. Cercetări privind compatibilitatea la altoire la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244397_a_245726]
-
exploatarea construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, restricții de circulație pe unele drumuri și poduri, precum și pe căile navigabile), precum și pentru combaterea poluărilor accidentale cu efecte grave asupra ecosistemului (modificarea parametrilor de calitate a apei, distrugerea faunei și ihtiofaunei, a mediului înconjurător și altele, sau care depășesc teritoriul de competență). ... (4) Trecerea și revenirea de la o stare la alta se pot face în funcție de evoluția fenomenelor. Articolul 29 (1) Mărimile caracteristice de apărare împotriva inundațiilor sunt: ... a) mărimi zonale de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167876_a_169205]
-
medievală, Epoca modernă, Artă feudală românească și Epoca contemporană. Expoziția științele naturii, inaugurată la 15 mai 1972, prezintă condițiile fizice și geografice ale Defileului Porțile de Fier (Sala I), flora și fauna terestră a Defileului Porțile de Fier (Sala II), ihtiofauna dunăreană a lacului de acumulare Porțile de Fier (acvariul), flora și fauna specifică mediului acvatic din zona Porțile de Fier (Sala III). Expoziția se încheie cu aspecte legate de cosmogonie, apariția vieții pe Pământ, dovezi paleontologice, originea și evoluția omului
Muzeul Regiunii Porților de Fier () [Corola-website/Science/331356_a_332685]
-
suprafața lor totală. Ariile protejate conservă două tipuri de habitate naturale: "Cursuri de apă din zonele de câmpie, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion" și "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice " și protejază specii importante din fauna și ihtiofauna Câmpiei Călmățuiului. Vegetația este specifică de câmpie. Marea majoritate a terenurilor sunt ocupate de culturi agricole, iar o mică parte sunt izlazuri folosite pentru pășunat. Exceptând terenurile cultivate, habitatele întâlnite sunt de tip ruderal. În lunca râului Călmățui, ca și
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă cursul (luciul de apă) râului Prut și lunca dreaptă a acestuia și a fost constituită în scopul protejării mai multor specii de pești din ihtiofauna României, în vederea reproducerii și dezvoltării puietului. Aria naturală asigură deasemenea și condiții de cuibărit și hrană pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare.
Rezervația acvatică Râul Prut () [Corola-website/Science/327699_a_329028]
-
din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)", "Tufărișuri alpine și boreale", "Turbării active" și "Vegetație lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane" și protejază specii importante din fauna, ihtiofauna și floră Orientalilor. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
Dunării); ce conservă două tipuri de habitate naturale: "Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion" și "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice " și protejază specii importante din fauna și ihtiofauna Câmpiei Călmățuiului. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre
Valea Călmățuiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/330662_a_331991]
-
România. Este o specie endemică bazinului hidrografic al Dunării din România, răspândită în trecut în bazinul superior de munte al râului Argeș și în afluenții săi: Vâlsan și Râul Doamnei. Aspretele este specia cu cel mai mic areal din toată ihtiofauna europeană și este cel mai rar pește din Europa și, după unele estimări, chiar din lume. Terra typica este râul Vâlsan, afluent al Argeșului, la Galeșu (Carpații Meridionali). Arealul aspretelui s-a micșorat cu mult în ultimii ani. În perioada
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
ocrotite: "vântureii", "șorlița", "șorecarii comuni", "șorecarii de iarnă", "striga de Ural" și "huhurezul". De asemenea, în preajma Oltului se pot întâlni "rațe sălbatice" și "berze". Reptilele sunt puține: "vipera", "șarpele de apă", "șopârlele". Amfibienii sunt reprezentați de "salamandre", "tritoni" și "broaște". Ihtiofauna este bogată, atât în râurile de munte, cât și în Olt. "Coleopterele" și "lepidopterele" sunt întâlnite în aproape tot arealul Țării Bârsei. Resursele naturale subterane ale Țării Bârsei sunt puține, nefacilitând dezvoltarea unei industrii miniere puternice. Totuși, se găsesc unele
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
cenușiu ("Ardea cinerea"), lișiță ("Gallinula chloropus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis") sau țigănuș ("Plegadis falcinellus"). Lacul Potcoava oferă hrană și asigură condiții prielnice de reproducere pentru mai multe specii de pești din ihtiofauna României, printre care: linul ("Tinca tinca") și caracuda ("Carassius carassius").
Lacul Potcoava () [Corola-website/Science/329871_a_331200]
-
întîlnească în interiorul arealului vegetației silvestre. Cele spontane, reduse și sporadice, caracterizează mai cu seamă vîrfurile Goru, Lăcăuți, Giurgiu, Pietrosu și Zboina Frumoasă. Aceasta este constituită dintr-o mare bogăție și diversitate de specii. Apele repezi și limpezi sînt mediul propice ihtiofaunei, reprezentate prin păstrăv (Salmo trutto fario), mreană (Barbus barbus), boiștean (Phoxinus phoxinus), clean (Leuciscus cephalus) și scobar (Chondrostoma nasus). Pădurile adăpostesc o ornitofaună foarte variată. La limita lor superioară întîlnim mediul cocoșului de munte (Tetrao urogalus), ieruncei (Tetrastes bonasia), acvilei
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
argintiu, dar și exemplare de lebede de vară, corcodel mic, rațe sulițar sau cu cap castaniu, mătăsar, cufundar polar, egretă. Migrația lebedelor pe lacurile din zonă începe în octombrie și se termină la sfîrșitul lui februarie sau, uneori, în martie. Ihtiofauna ariei naturale este constituită din mai multe specii de pești (oblete, scobar, clean, știucă, caras, ghiborț, biban, plătică, roșioară), iar flora este una specifică zonelor umede. În anotimpul hibernal, păsările se hrănesc deseori la marginea gheții, iar seara se deplaseaza
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
biodiversității. Zone umede’’ (1995-1996). In perioada 2006 -2010 (un an ca pensionar) colaborează la proiectul Natura 2000, fiind principalul evaluator al faunei piscicole de interes comunitar la nivelul întregii țări. In acest sens , întreprinde mai multe expediții de cercetare a ihtiofaunei în multe corpuri acvatice naturale din majoritatea zonelor României. In 2008 este numit expert guvernamental în domeniul Ihtiologiei în negocierile cu Comisia Europeană pentru validarea siturilor Natura 2000. Timp de 10 ani (1992-2001) a fost președintele Consiliului Științific al Institutului
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]
-
în Enciclopedia Personalităților din România (Hȕbers / Who is Who) începînd din ediția 2007. Este colaborator la proiectul Fish Base] pentru speciile de pești sud-est europene din anul 2001. Cu ocazia multor ani de cercetări ce au avut ca principal obiectiv ihtiofauna din Delta Dunării (după 1990 Rezervația Biosferei Delta Dunării), a colaborat în cercetări de teren și publicarea în comun a unor articole, cu prestigioși ihtiologi, printre care Petru Bănărescu, Theodor Nalbant, Eugene Balon, etc. A descris și publicat cîteva specii
Vasile Oțel () [Corola-website/Science/332969_a_334298]