182 matches
-
ale vieții citadine, mondene. Scrierile adunate în volumul Drumuri albastre (1937) alcătuiesc o evocare nostalgică a începuturilor aviației militare românești, într-o atmosferă ușor exaltată. Dar nonșalanța ostentativă a aviatorilor, bravada, distanța dintre gestul teribilist și efectul rizibil, reacțiile spectaculos ilare ale camarazilor plasează totul în zona umorului. Câteva schițe mai „terestre”, în care apar stereotipii și obtuzități militare, îl apropie de ironistul Gh. Brăescu. În Țambalul lui Chiran (1949) și în Pilot fără noroc (1958) apar și câteva schițe care
ARGESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285436_a_286765]
-
prozelor sunt foarte diverse. O serie de povestiri și schițe tratează cu umor aspecte ale relațiilor dintre sexe - strategii matrimoniale sau de supunere a partenerului, tactici ale adulterului sau ale contracarării acestuia ș.a. Diferite conflicte iscate între indivizi capătă forme ilare, dar mai degrabă din lipsa unei percepții dramatice a existenței, decât ca urmare a unei reprezentări comice propriu-zise a lumii. D. este dispus să (se) amuze din orice, chiar deturnând oarecum sensul normal, „morala” celor povestite. Totuși, câteva episoade au
DIMITRIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286778_a_288107]
-
sau Numărul 9 (1879), care la premieră a stârnit reacția iritată a unor puritani apărători ai moralei, surprinde crâmpeie din viața unei familii din mica burghezie, în timpul unei guvernări liberale. Pripa adaptării la rosturi noi are efecte din cele mai ilare asupra acestor indivizi turmentați de o frazeologie sforăitoare despre popor, libertate, progres. Cap de familie, negustorul Jupân Dumitrache, zis și Titircă Inimă-rea, e un stăpân aspru, impulsiv, brutal, înfoindu-se în vanitatea lui de castă - altminteri un soț iubitor în
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
de constituire a visului - simbolizare, condensare, deplasare - pentru a construi alegorii, fabule ale condiției umane. În Imposibila oază (1984), de exemplu, cineva care e luat drept Tiberiu, dar care se numește Ilarion (nume utilizat în mai multe povestiri: e cel ilar, cel care produce ilaritate și care tratează lumea ca pe o ilară iluzie), nimerește într-un castel-ospiciu, unde e primit cu o indiferentă politețe, de persoane care fac gesturi inexplicabile de la început până la sfârșit (i se aruncă în față cu
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
ale condiției umane. În Imposibila oază (1984), de exemplu, cineva care e luat drept Tiberiu, dar care se numește Ilarion (nume utilizat în mai multe povestiri: e cel ilar, cel care produce ilaritate și care tratează lumea ca pe o ilară iluzie), nimerește într-un castel-ospiciu, unde e primit cu o indiferentă politețe, de persoane care fac gesturi inexplicabile de la început până la sfârșit (i se aruncă în față cu fulgi, asistă la un mic dejun), ceea ce îi prilejuiește anamneza unor scene
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
contraefect, o nuanță de ridicol. Între lacrimă și surâs, B. are un mod al său de a ironiza, cu o seriozitate întretăiată de câte un licăr de amuzament (Horațiu Baltă, La conferință). Birocratismul abuziv, inept generează comicul absurd. În forme ilare, acest absurd poate avea un conținut tragic (O protestare postumă). În Intrarea câinilor în Anglia este strict oprită, schiță mereu antologată, nostimada este rezultanta disproporției dintre cauză și urmările ei. Un efect al gândirii aberante îl înfățișează și episodul insolit
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
să nu râdă. Femeia realiză brusc că înjurătura aceea era mult prea veche pentru ca vreunul din operatori să o înțeleagă și se calmă. - Ce se întîmplă? - Știți, condiționarea noastră la râs e cea mai puternică din toate. Amintirea unui eveniment ilar în care un operator nu a râs pe săturate poate diminua performanțele psi până la optzeci la sută pe termen mediu. - Bine, înțeleg asta, zise Oksana, dar ce e atât de amuzant? - Circulă o glumă despre ce ar face un operator
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
adevăr personal. Concret, scrisul istoric În România nu are o structură argumentativă, eseul argumentativ fiind practic necunoscut. Unul dintre simptomele acestei lipse de argumente este neputința majorității istoricilor de a produce un rezumat al lucrărilor lor. Neputința lor e adesea ilară, pentru că ei trebuie să selecteze nu argumente, ci fapte Înșiruite mai mult sau mai puțin cauzal, dar atunci „argumentația” Își pierde din „coerență”. Argumentul ultim, un veritabil deus ex machina, este acela că realitatea este prea complexă pentru a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1971). Pe fondul relaxării politice a anilor ’70, scrierea aduce în prim-plan o narațiune cu o tematică mai liberă. Personajul principal, Petru Consula, personaj de factură caragealiană, redactor-șef, președinte, director și membru al conducerii unor instituții cu nume ilare, întrupează un mai vechi model al parvenitului în contextul unor vremuri „noi”. Citit acum, romanul se distinge prin abilitatea cu care deconstruiește inventarul tematic și formal proletcultist al anilor precedenți. SCRIERI: Sânge și vis, Paris, 1945; Poemul marii deșteptări, București
JAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287667_a_288996]
-
cu acela de alcov. Începutul și finalul încadrează sarabanda orgoliilor și a răzbunărilor în rama insolitului transpus în cheie ludică. Autorul nu renunță nici acum la intertextualitate (este citat până și Kafka), scoțând efecte umoristice din folosirea livrescului în contexte ilare. Piesele de teatru, esențialmente livrești, reunite în volumul Cine l-a ucis pe Marx? (2001), impun numele scriitorului în special prin Pescărușul în livada cu vișini, Doamna Bovary sunt ceilalți și Stăpânul tăcerii. Originalitatea lui G. constă în amalgamarea unor
GARBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287166_a_288495]
-
Foaie pentru minte, inimă și literatură”, fiind reproduse ulterior în Lepturariu rumânesc... al lui Aron Pumnul). Cu împrumuturi din Tristele lui Ovidiu, în versuri nu lipsite de umor, Eteria este, la F.-B., un cataclism cosmic, dar și o răsturnare ilară a ordinii naturale. Câteva stihuri din Moldova la anul 1821 sunt cunoscute datorită prelucrării lor în poemul eminescian Epigonii („S-au întors mașina lumii, s-au întors cu capu-n gios/ Și merg toate dimpotrivă, anapoda și pe dos”). Moldova
FABIAN-BOB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286926_a_288255]
-
aproximativ istorice”, Ciubăr vodă (montată pe scena unor teatre din Chișinău și Iași). Fanfaronada ubuescă a grotescului crai, chefliu și muieratic, poate înveseli (tot astfel înfruntarea lui, nu din cuțite, ci din poloboace cu lăudărosul vodă Pleașcă), dar ludicul, printre ilarele peripeții de reflex parodic, conține și un subtext, avertizând asupra efectului nociv al neseriozității, al invidiei generatoare de veșnice gâlcevi și al prostiei. Un sunet mai grav, într-o desfășurare de voie bună. Din folclor se inspiră, ca spirit, feeria
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
Paris 1962; E. König, Augustinus Philosophus, Fink Verlag, München 1970; A. Mandouze, Saint Augustin: l’aventure de la raison et de la grâce, Et. Augustiniennes, Paris 1968; G. O’Daly, La filosofia della mente in Agostino, trad. it. de N. și R. Ilari, Augustinus, Palermo 1991; H.I. Marrou, S. Agostino e la fine della cultura antica, ed. ital. sub îngrijirea lui C. Marabelli și A. Tombolini, Jaca Book, Milano 1987: fundamentală mai ales pentru acea „Retractatio” a autorului față de precedenta ediție din 1938
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în plus, savuroasă. O mostră ar fi „Echinoxul nebunilor” și delirul criticilor, articol despre receptarea interjecțional-extaziată a unei culegeri de povestiri a lui A. E. Baconsky. R. monitorizează sarcastic corul interpretativ, regizându-l pentru a maximiza stridențele și, implicit, efectul ilar, apoi trece la o interpretare sobră, în cheie stilistică, remarcând inabilitățile autorului. Concluziile, în opoziție cu receptarea înregistrată în incipit, sunt zdrobitoare: „cavalerul balt, sarmat sau scit, a cărui fantomă - în ipostaze felurite - cutreieră nu o dată prozele lui A. E.
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
cu onomastică amuzantă, aparțin clasei de mijloc, sunt oameni trecuți de prima tinerețe, în viața lor producându-se ,,accidente” romantice, care le dezorganizează existența liniștită și banală. Scriitorul folosește o gamă stilistică spumoasă, fie ea și facilă, efemeră, construiește încurcături ilare, uneori puțin credibile, rezolvarea convențională a conflictelor fiind principalul reproș care i se poate aduce. Proza lui R. se înscrie tot în registrul satiric. În halat și papuci schițează, într-o manieră ce face apel la fața mai puțin cunoscută
RODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289292_a_290621]
-
Piesa Pentru țară! (jucată la Teatrul Popular, în 1922), e dedicată celor care înțeleg să se sacrifice pentru interesul obștesc. O privire mai degrabă plină de umor decât de intenții satirice aruncă autorul asupra periferiei capitalei. Defecte mărunte, rivalități femeiești, ilare apucături de mahalagii, prejudecăți sociale sunt prezentate ca elemente care colorează viața, fără să o degradeze prea mult. Este cazul comediilor Pălăria și Urechea mahalalei (ambele jucate la Teatrul Național bucureștean, în 1924, respectiv în 1926), simpatice defilări de „caractere
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
1882), Un leu și un zlot (1910), Moștenire de la răposata (1910, după Eugène Labiche). Temele care îl preocupă pe publicist se regăsesc în revistele lui teatrale, „politice și umoristice”. Discursurile patriotarde din Cameră, farsa alegerilor, dezbaterile sterile ale Academiei, situații ilare din presă, administrație, învățământ sunt persiflate în Vicleimul (1881), Nazat! (1886), compusă, ca și Zeflemele („Convorbiri literare”, 1889), în asociere cu Iacob Negruzzi, Scump... dar face! (1902). E aici un amalgam năstrușnic, în care se învălmășesc neurastenia cu telegraful fără
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
raționaliste, a cărturarilor ardeleni. În disputa filologică la care ia parte, polemizează îndeosebi cu „pedanții”, cu „fabricanții de sisteme”, recomandând ca sursă limba populară. Cu aplomb și cu nerv satiric, având și darul formulării pregnante, denunță ca aberante și chiar ilare curente ca latinismul, purismul ori italienismul propovăduit de I. Heliade-Rădulescu. Polemica împotriva latinizanților ardeleni va continua în „Steaua Dunării”. Entuziast al creației folclorice încă de prin 1839, într-o pornire romantică R. începe să adune balade și doine. În studiul
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
ei elemente (consemnate în majoritatea definițiilor). Prezența unei probleme de importanță generală presupune două aspecte: 1) Așa cum termenul „problemă” indică, e vorba despre o chestiune disputată, controversată. În sens propriu, părerile nu pot fi despre cunoștințe certe, despre evidențe. Este ilar să spui: „Părerea mea este că 1+1=2”, că „Bucureștiul este capitala României” sau că „Oamenii ar trebui să trăiască bine”. Și, chiar dacă sunt subiecte unde e vorba despre păreri, acolo unde consensualitatea de opinie e foarte mare, se
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o lume specifică, făcând observații substanțiale asupra ei. Sunt, de asemenea, surprinse cu aplomb figuri caracteristice, personajele cele mai semnificative - chiar dacă minți simple, îndeobște - având o dimensiune interioară. Departe de a fi niște farisei, monahii trăiesc sincer - dar cu efecte ilare din cauza contrastului între aspirațiile nobile și modalitățile derizorii alese spre a le împlini - condiția ascezei, lupta între spirit și trup. Acolo unde prozatorul abandonează asemenea personaje, propice scrisului său, zâmbetul face loc satirei brutale, cinice, cu apel la șarjă, la
STANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
Augustiniennes, Paris, 1962; E. König, Augustinus Philosophus, Fink Verlag, München, 1970; A. Mandouze, Saint Augustin: l’aventure de la raison et de la grîce, Et. Augustiniennes, Paris, 1968; G. O’Daly, La filosofia della mente in Agostino, trad. it. N. și R. Ilari, Augustinus, Palermo, 1991; H.I. Marrou, S. Agostino e la fine della cultura antica, ed. it. coordonată de C. Marabelli și A. Tombolini, Jaca Book, Milano, 1987: fundamentală mai ales pentru acea „Retractatio” a autorului față de precedenta ediție din 1938; aici
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
jocul cu mingea și cu cercul, jocul de popice, jocurile infantile. Mai mult decât în cărțile anterioare, în Uscătoria de partid se manifestă nestrunit instinctul ludic al prozatorului. Făcând echilibristică pe granița fină dintre normal și anormal, dintre grav și ilar, patetic și zeflemitor, real și fantastic, dintre umorul negru și cel bonom, naratorul și personajele sale se joacă de-a restaurația și de-a democrația, de-a libera inițiativă de piață și de-a călătoria de afaceri, de-a propaganda
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
iar fericirea adevărată e doar starea „deplinei conștiințe de sine”. Complotul... este alt exercițiu de imaginație, o farsă unde motivul Vladiei e reactualizat sub pretextul senzațional al unei afaceri. Aici autorul brodează pornind de la un fapt real, cu un personaj ilar, care, scăpând de sub „controlul” guvernului (și al ficțiunii), poate produce haos și de aceea trebuie suprimat. E o lume de automate, de marionete cu creierul spălat, unde „cineva”, Păpușarul, Sforarul-Șef, pune mereu în scenă, voit redundant, aceeași piesă, cu
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
civilizației grecești. Mișcarea istorică se consumă într-un fel de teatru unde, de la un spectacol la altul, totul este refolosit cu grijă - actori, recuzită, costume. În toate piesele lui S. evenimentele model își dezvăluie și fața gravă, și pe cea ilară, ludică. Nu se face nicăieri un secret din faptul că geneze sau distrugeri ale lumii, întemeieri sau căderi de imperii, toate sunt înseriabile, confundându-se, la limită, cu cărțile în care sunt narate și care, la rândul lor, se repetă
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
clasă, uneori câteva săptămâni, la practică agricolă. Orele nu erau recuperate, făceam planificările începând cu data la care se încheia campania. Făceam de toate, strângeam cartofi, tăiam cânepă, adunam porumb”. Tot aici ar trebui să includem sistemul „raportărilor” false, minciuna ilară, fără nici un ecou, de dragul minciunii: „Raportările în agricultură ajunseseră să fie aberante - circulau în secret tot felul de bancuri: opriți aratul că ați ajuns în Bulgaria, nu mai plantați pomi, țara e deja o pădure. Amuzant e cel cu scroafa
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]