1,391 matches
-
el e singurul care ignoră chemarea, căreia în cele din urmă îi va da glas, cînd de cealaltă parte a mesei în picioare se întinde spre el mîna tăcută a chemării divine, de ce mi-a trimis mie tabloul acesta?” (...) „... Și Ilarie îmi spune că nu atît faptul de a răspunde la o chemare e greu, atunci cînd adevărata chemare e rostită nu te mai poți împotrivi acesteia, mai greu, crede Ilarie, e să aștepți o viață întreagă după o chemare care
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
chemării divine, de ce mi-a trimis mie tabloul acesta?” (...) „... Și Ilarie îmi spune că nu atît faptul de a răspunde la o chemare e greu, atunci cînd adevărata chemare e rostită nu te mai poți împotrivi acesteia, mai greu, crede Ilarie, e să aștepți o viață întreagă după o chemare care nu mai vine, să stai și să pîndești fiecare gest, fiecare cuvînt auzit, să te întrebi oare nu e aceasta chemarea mea?!” Există și aici un personaj sedus de credința
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
aștepți o viață întreagă după o chemare care nu mai vine, să stai și să pîndești fiecare gest, fiecare cuvînt auzit, să te întrebi oare nu e aceasta chemarea mea?!” Există și aici un personaj sedus de credința în Dumnezeu, Ilarie; ne întîlnim cu pagini despre artă (unul dintre personajele feminine, probabil cel mai interesant, lucrează la Muzeul de Artă, de unde și incursiunile prin muzeele celebre, ale lumii, printre tablouri la fel de celebre), dar chemarea fundamentală este a iubirii. Matei, un tînăr
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
a acoperit gura fără dinți cu dosul palmei și a chicotit: - Douăș’doi de ani, domn’ Caraiman, douș’doi de ani, imposibil să nu-ți pui întrebări! - Dumnezeu o să-ți răspundă într-o zi, am spus, ai încredere în el, Ilarie! - Cred că am văzut o scrisoare pentru dumneavoastră, a zis el vizibil nemulțumit și a recăzut în somnolență. Până de curând, femeia de serviciu - care vindea și cafea preparată pe un reșou ascuns în vestibulul closetului pentru femei - lăsa scrisorile
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
reorganizare a Institutului și, de atunci, factorul vărsa corespondența pe o măsuță plasată în holul de intrare, în apropierea scărilor. Aruncasem o privire, dar fără interes, pentru că nu așteptam nici o scrisoare. Am vrut să arunc mucul afară dar, la pândă, Ilarie a scos din sertar o scrumeiră și a împins-o pe masă cu bobârnace rapide; era felul său de a da de înțeles că gestul costă. Am strivit mucul și am abandonat pachetul de țigări între degetele lui febrile. - Noi
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
adulmecând-o zgomotos, noi doi, fără supărare, suntem încă adevărați fumători! Ultimii poate din această venerabilă instituție. Toți s-au dedat la americane, ce dezolare! Mă întreb și vă întreb: o fi deosebit cancerul american de plămâni de cancerul nostru? Ilarie nu greșea când își punea întrebări tulburătoare despre doamnele și domnii cercetători, deși nu îndrăznea încă să le rostească pe cele cu adevărat supărătoare: îmbătrâniserăm și ne îngrășaserăm sub privirea lui somnolentă profitând senini și orgolioși de generozitățile sistemului comunist
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
Parfumerie. A fost construită în 1847, anul în care o mare parte a Bucureștiului a dispărut în „Focul cel Mare." Urma să fie demolată în 1990, ca mai toate casele vechi, de patrimoniu, de pe străzile învecinate. Case în care locuiseră Ilarie Voronca sau Ionel Teodoreanu. Sînt cutremurătoare amănuntele care apar în paginile cărții - felul în care au fost demolate biserica Sfînta Vineri sau Halele Unirii. Documentul uman devine document istoric. Tulburător și nostalgic. Cartea Silviei Kerim nu cred că ar trebui
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
de referință, adică o ediție critică, cu note, variante și glosar, alcătuită de unul care mai recuperase ceva din manuscrisele lui Creangă și cunoștea foarte bine limba acestuia. A mai dat, pe lângă această ediție, altele, vreo douăzeci, multe semnate împreună cu Ilarie Chendi. Condeie de seamă au recunoscut marile merite ale acestei ediții, care a fost, de altfel, și este singura până acum integrală. Perpessicius spunea că ediția este un "monument editorial alcătuit cu gust ales și multă pricepere", iar Iorgu Iordan
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
Știu doar să scriu, în rest - nu știu să bat un cui. Asta e! D. T.: - Există vreun om căruia să-i fiți și azi recunoscător pentru începuturile dumneavoastră literare? V. E.: - Da. În primul rînd, criticul și istoricul literar Ilarie Chendi, care conducea revista Viața literară și artistică și care mi-a publicat mai multe poezii, pe prima pagină a sus-numitei reviste. Om care m-a apreciat și a cărui adeziune m-a încurajat foarte mult în domeniul poeziei. D.
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
În 1904, prietenul Șt. O. Iosif, rămas bun la toate în redacția Sămănătorului, de la direcția căruia se retrăseseră întemeietorii Vlahuță și Coșbuc, îl cheamă pe Sadoveanu la București. Duceau lipsă de nuvele. Mai lucrau acolo, alături de poetul Patriarhalelor, Zaharia Bârsan, Ilarie Chendi, Ion Scurtu, cel cu studiile eminesciene, conduși de furtunosul N. Iorga, de care se simțeau mândri "deși traiul cu el sub același acoperiș de redacție era destul de dificil". Tânărul de la Pașcani nu se arătă foarte prietenos față de marele istoric
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
Mihail Celarianu, Mihail Crama, Gabriel Dimisianu, Mihu Dragomir, Leon Feraru, Marcel Gafton, Valeriu Gorunescu, Virgil Huzum, Panait Istrati, Oscar Lemnaru, N. Grigore-Mărășanu, Basil Munteanu, Fănuș Neagu, Cezar Papacostea, Perpessicius, C. Sandu-Aldea, Iuliu Cezar Săvescu, Mihail Sebastian, Octavian Tudor, Eugenia Tudor-Anton, Ilarie Voronca și mulți alții din generațiile mai noi. în domeniul științelor umaniste - filosofie, sociologie, logică etc. - s-au afirmat Petre Andrei, Vasile Băncilă, Ernest Bernea, Anton Dumitriu, Nae Ionescu. Dintre cei mai renumiți oameni de știință amintim pe Edmond Nicolau
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
obiect material, căderea a fost totodată un act spiritual. Pe om l-a ispitit, pe lângă perspectiva unei plăceri simțuale, perspectiva mincinoasă a îndumnezeirii sale, a totalei independențe de Dumnezeu; dar aceasta a fost provocată de pofta simțuală. <<Diavolul - zice Sfântul Ilarie - a amăgit pe Eva cu acel fel de păcat, prin care a meritat să cadă și el din cer, adică prin aroganță>><footnote Sf. Ilarie de Poitier, In Cant. Cantic. XII; P. G., 44, 1021 BC apud Pr. Prof. Dumitru
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
totalei independențe de Dumnezeu; dar aceasta a fost provocată de pofta simțuală. <<Diavolul - zice Sfântul Ilarie - a amăgit pe Eva cu acel fel de păcat, prin care a meritat să cadă și el din cer, adică prin aroganță>><footnote Sf. Ilarie de Poitier, In Cant. Cantic. XII; P. G., 44, 1021 BC apud Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., pp. 8-9. footnote> . Satana s-a folosit de un instinct pus în om, ispitindu-l să-și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Cartojan, N. Davidescu, Ion Pillat, G. Bacovia, Constantin Stere, Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu (într-un moment), Tudor Arghezi (pînă în 1954), Lucian Blaga, Felix Aderca, Liviu Rebreanu, Adrian Maniu, Al. Philippide, Emanoil Bucuța, Aron Cotruș, Perpessicius, Vladimir Streinu, B. Fundoianu, Ilarie Voronca, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Urmuz, Ion Vinea, Pompiliu Constantinescu, G. Călinescu (Istoria... sa a fost reeditată cu mare întîrziere), Tudor Vianu, Gib Mihăescu, Anton Holban, Mircea Eliade, Emil Cioran , Eugen Ionescu, Vasile Conta, C. Rădulescu-Motru, Ion Petrovici, P. P.
Din nou despre postbelic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10101_a_11426]
-
4 500 de lei ilustrează portretul preotului profesor și teolog ortodox Dumitru Stăniloae; cea cu valoarea nominală de 8 000 de lei prezintă portretul pictorului Alexandru Ciucurencu; marca poștală cu valoarea nominală de 30 500 de lei ilustrează autoportretul poetului Ilarie Voronca, iar cea cu valoarea nominală de 46 500 de lei înfățișează portretul pictorului de renume internațional Victor Brauner, stabilit în anii ’30 la Paris. Concomitent cu emisiunea de mărci poștale, s-a pus în circulație și un FDC cu
Agenda2003-24-03-32 () [Corola-journal/Journalistic/281130_a_282459]
-
Petre Țuțea - Omul. Tratat de antropologie creștină (Ed. Timpul Iași, 381 500 lei); Gabriela Adameșteanu - Dimineața pierdută (Ed. Polirom, 229 000 lei); Zoe Petre - Practica nemuririi (Ed. Polirom, 239 000 lei); Ion Băieșu - Balanța (Ed. Cartea Românească, 109 000 lei); Ilarie Voronca - Ulise. Brățara nopților (Ed. Dacia, 38 500 lei). Unele prețuri nu conțin T.V.A. (9%). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Spectacolul politico-mediatic Cartea se adresează în egală măsură unui public specializat, dar și publicului
Agenda2004-6-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/282049_a_283378]
-
din Post (a Sfintei Cruci); Cuv. Benedict; Sf. Mc. Alexandru din Pidna; 16 martie - Sf. Mc. Sabin Egipteanul, Papa, Roman și Anin; 18 martie - Sf. Chiril, arhiep. Ierusalimului; Sf. Mc. Trofim și Evcarpion; 19 martie - Sf. Mucenici Hrisan, Daria și Ilaria. BISERICA ORTODOXĂ SÂRBĂ 14 martie - Duminica a 3-a din Post (a Sfintei Cruci). Sf. Cuv. Mc. Evdokia; 15 martie - Sf. Sfințit Mc. Teodot; 16 martie - Sf. Mc. Evtropie, Vasilisc și Kleonik; 18 martie - Sf. Mc. Konon; Cuv. Marko. BISERICA
Agenda2004-11-04-stiri2 () [Corola-journal/Journalistic/282189_a_283518]
-
Teofil; 25 iulie - Adormirea Sfintei Ana; Cuv. Olimpiada și Eupraxia. Biserica Ortodoxă Sârbă 20 iulie - Duminica a V-a după Rusalii. Cuv. Toma din Maleon; Sf. Mc. Nedelia; 21 iulie - Sf. Mare Mc. Prokopie; 25 iulie - Sf. Mc. Proclu și Ilarie; Icoana Maicii Domnului cu trei brațe. Biserica Romano-Catolică 20 iulie - Duminica a 16-a de peste an; 22 iulie - Sf. Maria Magdalena; 25 iulie - Sf. Iacob, Apostol. Biserica Greco-Catolică 20 iulie - Duminica a 5-a d. Rusalii. Sf. Profet Ilie Tesviteanul
Agenda2003-29-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281256_a_282585]
-
șaț 5-a inclusiv - și mi-e indiferent, dacă publicați totul odată sau 2-3 scene odată și 2-3 scene altă dată. În orice caz de la scena șaț 6-a inclusiv încolo - verboten 4 - Scena șaț 5-a e scena când Ilarie rămâne singur. Cred că aici nu mai e nevoie să mai insist. 5) Imediat ce se culege și se fac corecturile, vă rog să-mi trimiteți manuscrisul, de care am mare nevoie. Asta e tot. Puteți adăuga vreo notiță jos că
O scrisoare necunscută a lui Gib. I Mihăescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12378_a_13703]
-
mâna mea. Și acuma dșomnițlor, petrecere frumoasă și un număr de Paști cum nu i-a mai fost dat Olteniei să vadă! J'avons l'honneur. Gib I. Mihăescu P.S. Apropo - Persoanele până la scena șaț 5-a inclșusivț se numesc: Ilarie, Ifrim Mihuț, Doica. Vă rog însă să nu le puneți cum se obișnuiește în șir la începutul piesei. Piesa e așa scrisă, în așa fel că se poate vedea foarte ușor numele lor din cuprinsul ei. Numele personajelor la începutul
O scrisoare necunscută a lui Gib. I Mihăescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12378_a_13703]
-
Alexandru Niculescu Printre personalitățile marcante ale românilor din Paris, o prezență de mult uitată este aceea a Colombei Voronca, soția lui Ilarie Voronca. în ziarul Le Monde din 25 august 1995 a apărut un modest anunț necrologic: Voronca s-a stins în ziua de 22 august a acelui an, deci în urmă cu 10 ani, undeva, lîngă Paris, la Palaiseau, într-o
Colomba by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Memoirs/11565_a_12890]
-
împreună cu familia Videcoq și ,prietenii". Atît. Nimeni nu menționa că această vîrstnică doamnă care decedase fusese, în viață, soția mult iubită a unui poet român binecunoscut 1). Nimeni nu amintea de lungul drum greu pe care Colomba îl trăise alături de Ilarie Voronca (de altfel, un volum al lui din 1927 purta numele ei). Am scris atunci un mic necrolog în Lupta, revista exilului românesc din Paris, condusă de dl. Mihai Korné și, de fapt, redactată aproape integral de mult regretata profesoară
Colomba by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Memoirs/11565_a_12890]
-
un ilot sensible" - dar ea afirma ,mă simt bine printre arabi și printre toți cei de culoare. Colomba Voronca era o personalitate puternică, avea o gîndire clară, o duritate de oțel - dar o fidelitate fără margini față de Memorie: a soțului (,Ilarie Voronca nu putea să sfîrșească altfel" se știe că s-a sinucis la puțin timp după ce se întorsese dintr-o călătorie în România unde ținuse o splendidă conferință la Cercul Militar...), a poetului Claude Sernet, a Poeziei moderne. Iubea România
Colomba by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Memoirs/11565_a_12890]
-
a Poeziei moderne. Iubea România și plaiurile Moldovei natale, aprecia și-l iubea mult pe Geo Bogza - iar mica locuință unde trăia în acei ani, era un adevărat muzeu al literaturii și al artei românești. Edițiile princeps ale poemelor lui Ilarie Voronca și ale lui Claude Sernet, exemplare unice, uitate, ale revistelor avangardei românești (Unu, 75 cp), tablouri și desene ale lui Marcel Iancu, precum și, bineînțeles, sculpturi de Brâncuși (între care și o versiune de autor, cu dedicație, a Sărutului). Ceea ce
Colomba by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Memoirs/11565_a_12890]
-
imaginea țării sale - niciodată nu a îndemnat sau încurajat pe vreun român să ia calea exilului. Nici pe mine și pe ai mei, dar am făcut-o... Ea era ceea ce se numește în Franța ,un om de stînga". Prietenii lui Ilarie Voronca, Claude Sernet, prietenii ei personali (printre care H. Mechonnic, comunist!), luaseră parte la Rezistența franceză. Putea ea oare să nu le urmeze calea - fie și în timp de pace, după victorie? -, putea să nu continue atitudinea asumată de avangardiștii
Colomba by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Memoirs/11565_a_12890]