144 matches
-
peritonită declarată (faza de șoc peritoneal) instalată după 6 ore de la debut. În această fază durerea scade în intensitate și apare meteorismul abdominal, vărsături verzui prin ileus paralitic. Contractura musculară se atenuează treptat fiind înlocuită de distensia abdominală progresivă a ileusului paralitic. Tranzitul intestinal este suprimat complet și se instalează dereglări hidroelectrolitice importante cu scăderea serică a Na+, K+,Mg2+ și Cl-. Apare hemoconcentrația cu creșterea hematocritului, acidoză metabolică și azotemie extrarenală. Bolnavul are febră și leucocitoză. - faza de peritonită neglijată
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
fecaloide, subicter scleral, anurie, tahipnee, cianoză (prin balonare și imobilizarea diafragmului), limbă uscată (deshidratare intensă) (85). În cazul peritonitei bacteriene spontane (SBP) cele mai comune semne și simptome sunt:febră;confuzie (encefalopatie); - dureri abdominale difuze; - vărsături; - scăderea debitului urinar sau ileus paralitic. Peritonitele acute primitive se manifestă diferit față de cele secundare, pe primul loc situându-se semne generale de infecție (febră, frison, cefalee) asociate cu grețuri repetate, diaree; lipsește contractura. Având în vedere mecanismul de producere diferit comparativ cu peritonita secundară
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
musculară (202). Alți autori (148, 194), studiind manifestările peritonitei spontane bacteriene la cirotici, afirmă că manifestările nu sunt specifice, iar cele mai frecvente simptome și semne sunt: - febră în 69% din cazuri; - dureri abdominale la 59% dintre bolnavi; - encefalopatie, diaree, ileus, șoc sau hipotermie Și ei constată că 10% dintre bolnavi sunt asimptomatici. La ciroticii decompensați vascular infecția intraabdominală este greu de recunoscut și de evaluat din cauza scăderii polimorfonuclearelor neutrofile prin hipersplenism, a febrilității prin lipsă de reactivitate (5, 117). Colonizarea
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
depista o imagine aerică, în formă de semilună, localizată între ficat și diafragm (pneumoperitoneu), semn patognomonic pentru peritonită prin perforația unui organ cavitar; radiografia abdominală mai poate evidenția imagini hidroaerice în faza ocluzivă a peritonitei și distensia anselor intestinale în ileusul paralitic; Jaffe recomandă practicarea puncției percutane ghidată de imaginea radiografică pentru drenajul abceselor intraabdominale (121). - radiografia toracelui este obligatoriu de efectuat pentru depistarea afecțiunilor pulmonare ce pot determina false abdomene acute; - ultrasonografia abdominală are avantajul utilizării aparatului portabil și evaluării
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
ochii încercănați și înfundați în orbite; - apărarea musculară inițial, urmată de contractură abdominală, localizată apoi generalizată; - semnul Blumberg ce evidențiază durerea la decompresiunea bruscă a peretelui abdominal;dispariția matității hepatice, demonstrând perforația unui organ cavitar; - liniștea abdominală, urmare a instalării ileusului paralitic; - semnele generale sunt în relație directă cu evoluția și vechimea peritonitei; s-au urmărit:temperatura, care este variabilă în funcție de etiologie și de statusul imunologic al bolnavului; - pulsul, care este concordant cu temperatura; disocierea între puls și temperatură apare în
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
sau cu >0,5 mg/dl față de valoarea din ziua precedentă;acidoză metabolică (pH < 7,20 sau acid lactic > 1,5 mmol/l); - anomalii de coagulare (INR >1,5 sau aPTT > 60 de secunde) sau trombocitopenii (Tr < 100 000/mm³); - ileus (absența zgomotelor aerice și a tranzitului intestinal) sau hematemeză/ melenă (fără cauze organice); - bilirubinemie (bilirubină totală > 4mg/dl sau 70mmol/l) sau ASAT> 25-50 ui/l; - encefalopatie acută cu deteriorarea recentă a statusului mental (scară Glasgow < 6 în absența sedării
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
fost analizați pe baza următoarelor explorări: - radioscopică și radiografică abdominală efectuată în ortostatism și fără pregătire pentru depistarea perforației unui organ cavitar, prin evidențierea hemoperitoneului; mai poate arăta imagini hidroaerice în faza ocluzivă a peritonitei și distensia anselor intestinale în ileusul paralitic; - ecografia abdominală, explorare de rutină și senzitivă în 80% din cazuri, evidențiind colecțiile intraabdominale lichidiene sau gazoase; este foarte utilă în diagnosticul abceselor, localizate în special în spațiul subfrenic drept sau în pelvis; - tomografia computerizată, sensibilă și cu specificitate
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
însă frecvența cea mai mare s-a evidențiat la pacienții cu perforație a ansei jejunale sau ileale (100%) și la pacienții cu peritonită secundară perforației colonice (57,1%). Alte simptome întâlnite la aproape toate tipurile de peritonită secundară au fost: - ileus paralitic - la toți pacienții cu peritonită secundară perforației ansei ileale; - la 80% dintre pacienții cu peritonită secundară perforației ansei jejunale;la 71,4% dintre pacienții cu peritonită secundară perforației colonice - la 64% dintre pacienții cu peritonită secundară ulcerului duodenal perforat
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
la 80% dintre pacienții cu peritonită secundară perforației ansei jejunale;la 71,4% dintre pacienții cu peritonită secundară perforației colonice - la 64% dintre pacienții cu peritonită secundară ulcerului duodenal perforat; - la 25% dintre copiii cu peritonită secundară ulcerului gastric perforat; - ileus dinamicla 45,8% dintre pacientele cu peritonită secundară afecțiunilor ginecologice; - semnul Prust - la toți pacienții cu peritonită secundară perforației ansei jejunale; - la toți pacienții cu peritonită secundară perforației ansei ileale; - la 66,7% dintre pacienții cu peritonită secundară ulcerului gastric
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
este dominată de un tablou larg al simptomelor la internare, contractură abdominală, abdomen imobil, vărsături bilioase și semn Prust înregistrate la toți pacienții. La internare, perforația de ansă ileală este caracterizată prin următoarele simptome: contractură abdominală, abdomen imobil, vărsături bilioase, ileus paralitic și semnul Prust, înregistrate la toți pacienții. La internare, perforația colonică este caracterizată prin următoarele simptome: abdomen imobil (100%), febră (85,7%), ileus paralitic (71,4%) și contractură abdominală (71,4%). Pacienții cu peritonită secundară afecțiunilor ginecologice au prezentat
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
internare, perforația de ansă ileală este caracterizată prin următoarele simptome: contractură abdominală, abdomen imobil, vărsături bilioase, ileus paralitic și semnul Prust, înregistrate la toți pacienții. La internare, perforația colonică este caracterizată prin următoarele simptome: abdomen imobil (100%), febră (85,7%), ileus paralitic (71,4%) și contractură abdominală (71,4%). Pacienții cu peritonită secundară afecțiunilor ginecologice au prezentat la internare preponderent febră (91,7%). Pacienții cu peritonită secundară cauzelor obstetricale au prezentat la internare un tablou redus de simptome, dintre care se
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
efluent tulbure. Alți autori (148, 194), studiind manifestările peritonitei spontane bacteriene la cirotici, susțin că acestea sunt specifice, iar cele mai frecvente simptome și semne sunt: - febra în 69% din cazuri; - dureri abdominale prezente la 59% dintre bolnavi; - encefalopatie, diaree, ileus paralitic, șoc. Pentru acești autori, 10% dintre bolnavi sunt asimptomatici, diagnosticul precizându-se prin laparoscopie. Pe lotul de bolnavi cu peritonită secundară (321 cazuri) analiza simptomelor la debut a scos în evidență: - durerea vie și localizată în 96,4% din
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
clinic al celor mai multe peritonite secundare, însă frecvența cea mai mare a fost în grupul cu perforație a ansei jejunale sau ileale (100%) și la cei cu perforație de colon (57,1%). Au mai fost prezente și alte simptome sau semne: ileus paralitic sau dinamic, semnul Prust. Way (282) insistă asupra importanței prezenței unor semne generale cum ar fi: - febra moderată sau absentă și tahicardia sunt un indicator al gravității peritonitei; este absentă la vârstele extreme sau la pacienții cu imunitate deficitară
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
peritonitelor spontane simptomele au fost durerea abdominală difuză (100%), febra (71%), vărsături alimentare (75%) și efluent tulbure, pe când în cele secundare la durerea vie localizată sau difuză, febră și vărsături s-au mai regăsit hipotensiune arterială (53,1%), contractură abdominală, ileus paralitic/dinamic. - Diagnosticul infecțiilor intraabdominale s-a precizat și cu ajutorul imagisticii (ecografie abdominală, radiografie pe gol), reactanților de fază acută și la 10,4% dintre cazuri și prin determinarea procalcitoninei. - La 30 de bolnavi din 36, valorile crescute ale procalcitoninei
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
fiecare 10 ani post-BAC (10). Disfuncția renală postoperatorie (4,1% dintre cazuri) este o complicație severă post-BAC cu bypass cardiopulmonar, vârsta fiind un factor predictiv pozitiv important (22). Complicații gastrointestinale de tipul hemoragii digestive, ischemie mezenterică, pancreatite, colecistite, ulcer perforat, ileus survin în 0,3-4% dintre cazuri, mecanismul fiziopatologic fiind reprezentat de vasoconstricția și hipoperfuzia în teritoriul splanhnic. Mortalitatea postoperatorie intraspitalicească în primele 30 zile este de aproximativ 1-3% și depinde de dotarea tehnică, experiența echipei medicale, vârsta bolnavului, severitatea bolii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
precoce: - I-A-B- G1: chirurgical radical; - I C, I-G2-G3: chirurgical cu chimioterapie adjuvantă; - II-III : chirurgie citoreductivă și chimioterapie adjuvantă. - Stadiile avansate: - III-IV: chirurgie citoreductivă și chimioterapie. Tratamentul recidivei: chimioterapie de linia II și chirurgie. COMPLICAȚII - ocluzii; - complicații chimioterapice: - sistemice; - intraperitoneale: aderențe, ileus, infecții, - complicații radioterapice abdominale. PROGNOSTIC: Supraviețuire la 5 ani pentru toate stadiile - 30 %. Stadiul II 45 %; G1 60 %, G3 20 % Stadiul III 20 %. PLANIFICAREA RADIOTERAPIEI CANCERULUI OVARIAN ROLUL RADIOTERAPIEI Datorită diseminării procesului neoplazic pe calea lichidului peritoneal, iradierea interesează întreaga
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
sudorație la valori peste 60 mmol/l. În anul 1940, 80% din copiii născuți cu această afecțiune mureau la < 1 an. În prezent, durata de supraviețuire este de ~ 40 de ani. Progresele s-au datorat tratamentelor medicale sau chirurgicale ale ileusului meconial la naștere, ameliorării stării de nutriție și tratamentelor antibiotice. Un număr limitat de pacienți pot beneficia de transplant de plămân (bilateral, unilateral sau segmental). Toleranța la glucoză este alterată în grade variabile de severitate în 40-60% dintre pacienții cu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92222_a_92717]
-
clinic sugestiv pentru o afecțiune abdominală acută, cu semne generale (obnubilare, tegumente uscate, reci, semne de deshidratare celulară - pliu persistent, mucoase uscate, oligurie) și semne digestive (dureri locale mai frecvent în epigastru, hipocondru și fosa iliacă dreaptă, meteorism abdominal prin ileus paralitic, vărsături frecvente, alimentare, bilioase, și chiar în „zaț de cafea”). În acest caz este vorba de un fals abdomen acut. În plus, neuropatia viscerală diabetică îngreunează suplimentar diagnosticul, atât prin inducerea unor tulburari digestive funcționale, cât și prin modificarea
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
se realizează prin administrarea de heparină intravenos înainte de efectuarea clampajului, evitarea mobilizării anevrismului înainte de efectuarea clampajului, controlul stării membrelor inferioare ideal înainte de închiderea abdomenului, în vederea efectuării corecțiilor necesare, administrarea de heparină (dacă nu sunt contraindicații) și dextran postoperator. Complicațiile gastrointestinale Ileusul paralitic nu este considerată o complicație, reprezentând evoluția normală a abordului trans-peritoneal. Se tratează cu menținerea sondei nasogastrice până la reluarea tranzitului intestinal. În mod normal durata acestuia este de 2-3 zile, dar în anumite cazuri se poate prelungi. Urmărirea atentă
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
normală a abordului trans-peritoneal. Se tratează cu menținerea sondei nasogastrice până la reluarea tranzitului intestinal. În mod normal durata acestuia este de 2-3 zile, dar în anumite cazuri se poate prelungi. Urmărirea atentă a pacientului și decizii adecvate sunt necesare. Cauzele ileusului paralitic sunt mobilizarea intestinelor din timpul intervenției chirurgicale, hematomul retroperitoneal și chiar retenția azotată în anumite cazuri. Cea mai severă complicație a acestui ileus paralitic poate fi pneumonia de aspirație, în cazul suprimării precoce a sondei nazogastrice și reluării alimentației
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
în anumite cazuri se poate prelungi. Urmărirea atentă a pacientului și decizii adecvate sunt necesare. Cauzele ileusului paralitic sunt mobilizarea intestinelor din timpul intervenției chirurgicale, hematomul retroperitoneal și chiar retenția azotată în anumite cazuri. Cea mai severă complicație a acestui ileus paralitic poate fi pneumonia de aspirație, în cazul suprimării precoce a sondei nazogastrice și reluării alimentației înainate de reluarea tranzitului intestinal. Colita ischemică Incidența acestei complicații este de 3,1% la pacienții cu anevrism aortic rupt și 1% la pacienții
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
a celor două vase se dezvoltă circulație colaterală care poate evita această complicație. În cazul lipsei fluxului prin artera mezenterică inferioară sau artera iliacă internă, colonul stâng, partea sa inferioară, poate prezenta o suferință ischemică ce poate fi agravată de ileusul paralitic cu distensia colică și de compresia hematomului retropritoneal pe arcadele de vascularizație, respectiv hipovolemia pacientului și hipotensiunea arterială. Din punct de vedere morfopatologic această ischemie colică se manifestă de la o simplă afectare ischemică a mucoasei cu sîngerare la acest
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
cel puțin 40 mmHg. Colecistita acută Colecistita acută calculoasă sau necalculoasă este cea mai comună complicație biliară după chirurgia aortei. Se pare că alterarea hemodinamică prelungită și insuficiența multiplă de organ reprezintă cauza acestei complicații. Simptomatologia atipică prezentă legată de ileusului paralitic poate fi diagnosticată tardiv ceea ce poate conduce la o mortalitate de 71% datorată peritonitei acute dezvoltate [63]. Paraplegia Este o complicație rară în chirurgia anevrismului subrenal. Cauza principală ar fi reprezentată de ligatura directă a arterei radiculare care într-
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
11. Hernia hiatală 12. Tumorile mediastinale și pleuro-pulmonare 13. Malformațiile congenitale ale esofagului 14. Cardiospasmul 15. Stenoza hipertrofică de pilor 16. Ocluziile neonatale 17. Patologia diverticulului Meckel 18. Invaginația intestinală 19. Apendicita acută 20. Peritonitele acute primitive 21. Peritonita și ileusul meconial 22. Megacolonul congenital 23. Malformațiile ano-rectale 24. Hemoragiile digestive superioare 25. Hemoragiile digestive inferioare 26. Chistul hidatic hepatic 27. Icterele neonatale. Malformațiile de căi biliare 28. Traumatismele abdominale 29. Tumorile abdominale 30. Omfalocelul și gastroschizisul și alte anomalii ale
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
urgență. 7. Malformația congenitală de șold (diagnostic clinic, radiologic, echografic: profilaxie, tratament). 8. Îngrijirea pre- și postoperatorie a nou-născutului cu afecțiuni chirurgicale 9. Intervenții chirurgicale în malformațiile SNC. 10. Intervenții chirurgicale în malformații ale viscerocraniului. 11. Hernii. Ocluzia intestinală. Volvulus. Ileus intestinal. 1.4.2.2. Baremul activităților practice 1. Pansament uscat: 50 2. Pansament umed: 50 3. Imobilizări membre: 10 4. Incizii: 10 5. Denudări vene periferice: 5 6. Suturi plăgi: 5 1.4.3. Stagiul de boli infecto-contagioase 1
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]